Petrolierul devenit celebru sub numele MT Tifani a avut o activitate intensă în perioada care a precedat capturarea sa spectaculoasă de către forțele americane în Oceanul Indian, relatează CNN.
Vasul a efectuat mai multe curse între Iran și o zonă maritimă din largul coastelor Malaeziei, la aproximativ 100 de kilometri de zgârie-norii emblematici din Singapore.
În timpul acestor deplasări, MT Tifani obișnuia să staționeze adesea într-un perimetru restrâns, înainte de a ancora și a-și opri sistemul automat de identificare (AIS), arată datele platformei MarineTraffic consultate de CNN.
După un timp care însemna uneori câteva ore, alteori câteva zile, petrolierul își repornea sistemul AIS, redevenind "vizibil".
MT Tifani poate fi identificat și după numărul său, 9273337, atribuit de Organizația Maritimă Internațională (IMO), care nu se schimbă indiferent de proprietar sau pavilion.
"Benzinăria plutitoare" de combustibil iranian, expusă lumii după capturarea MT Tifani
Capturarea MT Tifani, acum o săptămână, împreună cu cele 1,9 milioane de barili de petrol iranian pe care autoritățile americane susțin că le transporta, a extins confruntarea cu Teheranul în apele regiunii Indo-Pacific, la mii de kilometri de Golful Persic.
Totodată, incidentul a adus în prim-plan această zonă din apropiere de Malaezia, măsurând aproximativ jumătate din suprafața statului american Rhode Island.
Potrivit experților și analizelor CNN, spațiul respectiv funcționează ca o adevărată "benzinărie plutitoare" pentru Iran.
Aici, flota fantomă aduce și livrează petrol, generând venituri vitale pentru regimul republicii islamice, chiar în timp ce conflictul continuă.
Zona este cunoscută sub numele de Eastern Outer Port Limits / Limitele portuare exterioare estice (EOPL).
Ea se află în apropierea intrării de est în Strâmtoarea Singapore, una dintre cele mai aglomerate rute maritime din lume.
La circa 70 de kilometri de coasta peninsulară a Malaeziei, în zona economică exclusivă a acestei țări, locul este ușor de identificat în imaginile din satelit: uneori, sute de nave pot fi văzute staționând acolo.
MT Tifani a livrat țiței unei nave care apoi s-a deplasat spre China
În august anul trecut, MT Tifani a fost surprinsă în EOPL în timp ce transfera o încărcătură nespecificată pe o altă navă, Macho Queen, având numărul IMO 9238868, arată imaginile din satelit analizate de CNN.
După transfer, Macho Queen și-a activat temporar AIS-ul și a pornit către China, înainte de a-l opri din nou, după ce a fost sancționată de SUA pentru transport de petrol iranian.
Un al doilea petrolier capturat de SUA, MT Majestic X, efectuase anterior, la rândul său, mai multe curse între Orientul Mijlociu și zona Strâmtorii Singapore, către EOPL.
Farzin Nadimi, expert al think tank-ului Washington Institute, subliniază că EOPL este un punct fierbinte pentru flota fantomă iraniană, datorită poziției sale strategice și a atitudinii permisive a autorităților locale.
"Este un loc extrem de convenabil pentru a derula ocult astfel de activități. Autoritățile malaeziene închid, practic, ochii", a spus el.
Sute de transferuri navă-la-navă au avut loc anul trecut în perimetrul "benzinăriei plutitoare"
Cel puțin 679 de transferuri navă-la-navă au avut loc în EOPL în 2025, în creștere față de 471 în 2024 și 280 în 2023, potrivit datelor obținute cu ajutorul sateliților de organizația United Against Nuclear Iran (UANI).
Cifrele reale sunt probabil mai mari, deoarece sateliții nu monitorizează zilnic zona și nu pot detecta navele în condiții meteo nefavorabile.
În iulie anul trecut, Malaezia a promis că va intensifica măsurile împotriva transferurilor ilegale de țiței, iar ministrul de Externe Mohamad Hasan a recunoscut că problema este "un ghimpe" în coasta țării.
Conform noilor reglementări, orice navă surprinsă efectuând transferuri neautorizate poate fi reținută.
Iranul este unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, exportând în medie 1,69 milioane de barili pe zi în 2025, potrivit companiei de analiză Kpler.
Aproximativ 90% din petrol ajunge în China, care nu a sancționat țițeiul iranian și se opune sancțiunilor occidentale la adresa Teheranului.
Din cauza restricțiilor internaționale, Iranul se bazează pe o flotă de petroliere vechi, cu documentație netransparentă și asigurări incerte.
Majoritatea acestor nave sunt de tip VLCC (Very Large Crude Carrier), capabile să transporte până la 2 milioane de barili.
Petrolul vizat de sancțiuni este vândut cu un discount de aproximativ 10 dolari sub prețul de referință Brent.
Prețul țițeiului Brent a depășit 100 de dolari pe baril după izbucnirea războiului.
Astfel, fiecare transfer generează venituri de zeci de milioane de dolari pentru regimul iranian.
Activitatea din EOPL a continuat și după ce SUA și Israel au atacat Iranul, la finalul lunii februarie.
Între ianuarie și 21 aprilie, organizația UANI a monitorizat cel puțin 250 de transferuri în zonă.
Această infrastructură permite Teheranului să își finanțeze regimul, în condițiile deficitului global de petrol.
"Este esențială pentru modelul de business al Iranului", a punctat Charlie Brown, consilier UANI.
Cum funcționează "spălarea" petrolului iranian
Transferurile navă-la-navă sunt o practică obișnuită în transportul maritim legal, însă flotele fantomă recurg la ele pentru a ascunde originea țițeiului.
Aceste transferuri sunt adesea efectuate noaptea, cu AIS-ul oprit, ceea ce le face dificil de detectat.
Schema iraniană implică două tipuri de nave: unele transportă petrolul din Iran, în special din terminalul Kharg Island, până în largul Malaeziei, iar altele îl preiau și îl duc în China, în special la rafinării independente din provincia Shandong.
China nu declară oficial importurile de petrol iranian și etichetează cel mai adesea originea acestuia ca fiind malaeziană.
Flotele fantomă folosesc inclusiv documente falsificate, schimbă frecvent pavilionul vasului și revopsesc, uneori, navele pentru a le modifica identitatea.
"Creează o poveste nouă pentru fiecare transport. Este o adevărată industrie de 'spălare' a încărcăturilor", arartă expertul Farzin Nadimi.
Se estimează că aproximativ 95% dintre navele care operează în EOPL sunt implicate în transportul ilegal de petrol iranian sau rusesc către China.
Un depozit strategic aproape de China
Zona EOPL funcționează și ca depozit plutitor de țiței pentru Iran, reducând riscurile și permițând finanțarea, în continuare, a regimului chiar și în condițiile blocadei din Strâmtoarea Ormuz.
În februarie anul curent, Iranul avea stocate pe mare 191 de milioane de barili - un nivel record - majoritatea în Asia de Est.
Această rezervă i-a permis să continue exporturile chiar și în timpul bombardamentelor americano-israeliene din martie.
Se estimează că Teheranul a trimis în luna respectivă, în medie, 1,1 milioane de barili pe zi către China.
Petrolierul MT Tifani s-ar fi aflat în drum spre EOPL când a fost interceptat de forțele SUA.
În săptămânile anterioare, nava fusese observată în zona Golfului Persic și a Strâmtorii Ormuz.
Imagini din satelit datând din 6 aprilie au confirmat prezența sa la terminalul iranian Kharg Island.
Pe 10 aprilie, vasul a reapărut pe AIS în Golful Oman, îndreptându-se spre Singapore.
Pe 21 aprilie, după ce a trecut de Sri Lanka, și-a schimbat brusc direcția cu două viraje de 90 de grade, iar ulterior SUA au anunțat capturarea petrolierului.
Într-un videoclip publicat de Departamentul Apărării, forțele americane pot fi văzute la bordul navei, în timp ce elicopterele survolează zona.
De atunci, MT Tifani continuă să staționeze în regiune.
Ştiri video recomandate
