La 25 de ani de la atentatele care au zguduit Statele Unite și au schimbat cursul istoriei contemporane, întrebarea „ce s-a întâmplat, de fapt, la 11 septembrie” rămâne una dintre cele mai importante pentru înțelegerea lumii de astăzi.
Atenție, urmează informații și imagini care vă pot afecta emoțional!
În dimineața zilei de 11 septembrie 2001, 19 membri ai rețelei teroriste al-Qaida au deturnat patru avioane de pasageri. Două au fost lovite în Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York, unul a lovit Pentagonul, iar al patrulea s-a prăbușit pe un câmp din Pennsylvania după ce pasagerii au încercat să preia controlul aeronavei.
Atacurile au provocat moartea a 2.977 de persoane, fără a include cei 19 teroriști, și au lăsat mii de oameni răniți.
În anii care au urmat, efectele tragediei au depășit cu mult granițele Statelor Unite: au fost lansate războaie, s-au schimbat politicile de securitate și supraveghere, iar călătoriile cu avionul și modul în care statele occidentale combat terorismul au fost transformate.
Vineri, Statele Unite marchează 25 de ani de la acea zi. La New York, ceremonia oficială de comemorare va include citirea numelor victimelor, iar pentru prima dată va exista și un al șaptelea moment de reculegere, dedicat oamenilor care au murit ulterior din cauza bolilor asociate expunerii la toxine în urma atacurilor și operațiunilor de salvare.
› Vezi galeria foto ‹
Evenimentele de pe 11 septembrie 2001
Dimineața de 11 septembrie 2001 a început ca una obișnuită pentru milioane de americani. În câteva ore, însă, Statele Unite aveau să fie lovite de cel mai grav atac terorist de pe teritoriul lor.
Primul avion, American Airlines Flight 11, a fost deturnat și s-a prăbușit în Turnul de Nord al World Trade Center la ora 8:46. Aeronava a lovit zona superioară a clădirii, între etajele 93 și 99.
La ora 9:03, United Airlines Flight 175 a lovit Turnul de Sud. Imaginile celui de-al doilea impact au fost transmise în direct de televiziunile din întreaga lume, iar în acel moment a devenit evident că Statele Unite nu se confruntau cu un accident aviatic, ci cu un atac coordonat.
La 9:37, American Airlines Flight 77 s-a prăbușit în Pentagon, sediul Departamentului Apărării al Statelor Unite, în Arlington, Virginia.
Al patrulea avion, United Airlines Flight 93, se îndrepta spre o țintă din zona Washingtonului. După ce au aflat prin telefoane despre atacurile de la New York și Pentagon, pasagerii au încercat să preia controlul aeronavei. La ora 10:03, avionul s-a prăbușit într-un câmp din apropiere de Shanksville, Pennsylvania. Niciunul dintre oamenii aflați la bord nu a supraviețuit, însă intervenția pasagerilor a împiedicat, cel mai probabil, atingerea țintei urmărite de teroriști.
Între timp, Turnul de Sud, lovit al doilea, s-a prăbușit la ora 9:59. Turnul de Nord a urmat la ora 10:28.
În total, 2.977 de persoane au fost ucise în atacurile de la New York, Pentagon și Shanksville. Printre victime s-au aflat angajați ai World Trade Center, pasageri și membri ai echipajelor celor patru avioane, pompieri, polițiști și personal medical.
Ancheta FBI a stabilit că cei 19 deturnatori erau afiliați rețelei al-Qaida. Majoritatea proveneau din Arabia Saudită, iar ceilalți din Emiratele Arabe Unite, Egipt și Liban. Osama bin Laden, liderul al-Qaida, a fost identificat ulterior drept organizatorul atacurilor.
Atacurile au reprezentat și un eșec major al sistemului american de informații și securitate. În anii următori, autoritățile au analizat modul în care informațiile existente înainte de 11 septembrie nu au fost reunite și folosite suficient de eficient pentru a împiedica atacul.
Cum arată locul după 25 de ani
La un sfert de secol după prăbușirea Turnurilor Gemene, zona Ground Zero nu mai seamănă cu imaginile transmise în direct în 2001.
În locul celor două turnuri se află astăzi Memorialul și Muzeul Național 11 Septembrie. Două bazine uriașe au fost construite în amprentele fostelor turnuri, iar numele celor care au murit sunt gravate pe plăcile de bronz din jurul lor.
Zona a devenit în același timp un centru important pentru afaceri, transport, cultură și turism. One World Trade Center, inaugurat în 2014, se ridică la o înălțime simbolică de 1.776 de picioare, echivalentul a aproximativ 541 de metri, o referință la anul 1776, asociat independenței Statelor Unite.
Complexul include și Oculus, marele centru de transport și spațiu comercial proiectat de Santiago Calatrava, precum și alte turnuri de birouri, spații comerciale, Liberty Park și Perelman Performing Arts Center.
Reconstrucția nu este însă complet încheiată. În 2026 au început lucrările pentru 2 World Trade Center, ultimul turn comercial prevăzut în planul complexului. Clădirea este proiectată să aibă 55 de etaje și aproximativ două milioane de metri pătrați și este așteptată să fie finalizată în 2031.
Astfel, la 25 de ani de la atacuri, Ground Zero a devenit un simbol al reconstrucției, dar și al memoriei. Zona este în același timp un cartier funcțional al Manhattanului și unul dintre cele mai importante locuri memoriale din Statele Unite.
Comemorarea din 2026 reflectă și o schimbare în felul în care este privită tragedia. Organizatorii au introdus un al șaptelea moment de reculegere pentru oamenii care au murit în anii de după atacuri din cauza bolilor asociate expunerii la substanțele toxice de la Ground Zero. Efectele medicale ale zilei de 11 septembrie continuă, astfel, să fie resimțite la 25 de ani distanță.
În 2003, Khalid Sheikh Mohammed era prins. „Creierul” atentatelor încă nu a fost judecat și își asteaptă procesul
Unul dintre cele mai controversate capitole rămase deschise după 11 septembrie este procesul lui Khalid Sheikh Mohammed, considerat unul dintre principalii arhitecți ai atentatelor.
Khalid Sheikh Mohammed a fost capturat în Pakistan în martie 2003 și se află în prezent în detenție la Guantanamo Bay. El și alți inculpați sunt acuzați în fața comisiilor militare americane de implicare în organizarea atacurilor care au ucis 2.977 de oameni.
Dosarul a fost marcat de ani de întârzieri, dispute juridice și probleme legate inclusiv de tratamentul aplicat suspecților în perioada în care aceștia s-au aflat în custodia CIA. În 2024, Khalid Sheikh Mohammed și alți doi inculpați au ajuns la un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii militari, însă înțelegerea nu a dus la închiderea cazului.
În august 2026, judecătorul militar Michael Schrama a stabilit că procesul ar urma să înceapă la 5 iunie 2028, ceea ce ar însemna că principalii inculpați vor ajunge în fața instanței la aproape 27 de ani de la atacuri.
Data nu garantează însă că procesul va începe atunci. Cazul este în continuare afectat de numeroase proceduri preliminare, iar durata excepțională a anchetei și a procesului preliminar a devenit una dintre cele mai criticate componente ale dosarului 11 septembrie.
Osama bin Laden nu a fost capturat odată cu Khalid Sheikh Mohammed. Liderul al-Qaida a rămas în libertate până în mai 2011, când o operațiune americană desfășurată în Abbottabad, Pakistan, s-a încheiat cu moartea sa.
Acum 25 de ani, singurul astronaut american care nu se afla pe 11 septembrie pe Pământ a surprins din spațiu atacurile din New York
În timp ce milioane de americani urmăreau imaginile de la New York, un singur cetățean american privea evenimentele de la sute de kilometri deasupra Pământului.
Astronautul NASA Frank Culbertson se afla la bordul Stației Spațiale Internaționale și era singurul american aflat în afara planetei în momentul atacurilor. De la aproximativ 400 de kilometri altitudine, el a fotografiat coloana de fum care se ridica deasupra Manhattanului.
Imaginile surprinse din spațiu au devenit unele dintre cele mai neobișnuite documente vizuale ale zilei de 11 septembrie. Din perspectiva orbitală, Culbertson a putut vedea fumul care se îndepărta de Manhattan după prăbușirea turnurilor.
Experiența a fost cu atât mai dureroasă pentru astronaut cu cât pilotul avionului care a lovit Pentagonul, Charles „Chic” Burlingame, îi fusese coleg la Academia Navală a SUA.
Culbertson a consemnat în scris experiența și sentimentul de izolare pe care l-a avut în spațiu. Pentru el, una dintre imaginile cele mai neobișnuite ale zilelor care au urmat a fost și dispariția aproape completă a dârelor de condens ale avioanelor de pe cerul Statelor Unite, după ce traficul aerian civil a fost oprit.
La 25 de ani de la atacuri, fotografiile realizate de Culbertson oferă o perspectivă rară asupra modului în care tragedia a fost văzută din afara Pământului.
Ce s-a schimbat în lume după atentatele de la 11 septembrie
Puține evenimente din istoria recentă au avut un efect atât de amplu asupra politicii internaționale precum atacurile de la 11 septembrie.
Prima mare schimbare a fost în domeniul securității. Statele Unite au creat noi structuri și au reorganizat instituțiile responsabile de combaterea terorismului. În noiembrie 2001 a fost adoptată legea care a dus la crearea Transportation Security Administration, iar controlul de securitate în aeroporturile americane a fost federalizat.
Pentru pasagerii obișnuiți, schimbarea a devenit vizibilă prin controale mai stricte, verificarea bagajelor, restricții privind obiectele transportate la bord și proceduri de securitate care astăzi par firești, dar care înainte de 2001 arătau foarte diferit.
A doua transformare majoră a fost legislativă. SUA au adoptat USA PATRIOT Act, care a extins instrumentele disponibile autorităților pentru combaterea terorismului și a facilitat schimbul de informații între instituțiile de securitate și forțele de ordine. În același timp, extinderea puterilor de supraveghere a generat controverse de durată privind dreptul la viață privată și libertățile civile.
Pe plan militar, administrația George W. Bush a lansat războiul din Afganistan în octombrie 2001, cu obiectivul de a elimina infrastructura al-Qaida și regimul taliban care îi oferea adăpost. Conflictul avea să dureze aproape două decenii, până la retragerea forțelor americane în 2021.
Intervenția din Irak, începută în 2003, a devenit la rândul ei parte a amplului context geopolitic creat după 11 septembrie, deși regimul lui Saddam Hussein nu a fost responsabil pentru atacurile teroriste din 2001.
Efectele s-au resimțit și în modul în care serviciile de informații au funcționat. FBI și alte agenții americane și-au orientat o parte importantă a activității către prevenirea atacurilor teroriste, iar cooperarea între instituțiile de informații și cele de aplicare a legii a fost intensificată.
La 25 de ani distanță, însă, percepția americanilor asupra amenințărilor s-a schimbat. Un sondaj Reuters/Ipsos realizat în august 2026 arată că americanii sunt în prezent mai preocupați de extremismul violent intern decât de terorismul provenit din străinătate. În același timp, majoritatea continuă să considere măsurile de securitate din aeroporturi necesare și eficiente, în timp ce există o opoziție puternică față de supravegherea internă fără mandat.
Moștenirea zilei de 11 septembrie nu este însă doar una politică sau militară. Sunt și consecințele umane. Mii de pompieri, polițiști, paramedici, muncitori și voluntari care au intervenit după atacuri au fost expuși la un amestec toxic de praf, fum și substanțe rezultate în urma prăbușirii clădirilor. În 2026, efectele asupra sănătății continuă să fie documentate, iar autoritățile americane extind cercetările și asupra persoanelor care erau copii sau se aflau în uter în zona New Yorkului în ziua atacurilor.
La fel de importantă este schimbarea generațională. În 2026, aproximativ 100 de milioane de americani sunt prea tineri pentru a-și aminti personal ziua de 11 septembrie. Pentru o parte tot mai mare a populației, atacurile nu mai reprezintă o amintire directă, ci o lecție de istorie transmisă prin fotografii, filme, mărturii și documentare.
Cele mai importante documentare despre 11 septembrie din ultimii 25 de ani
Pe măsură ce generația care a trăit direct atacurile îmbătrânește, documentarele au devenit una dintre principalele modalități prin care cei născuți după 2001 descoperă ce s-a întâmplat.
În septembrie 2026, Netflix a lansat „Turning Point: Generation 9/11”, un documentar care privește tragedia prin perspectiva generației care era formată din copii foarte mici în momentul atacurilor. Producția urmărește viețile unor oameni care și-au pierdut părinții și analizează felul în care războaiele și transformările politice de după 11 septembrie le-au influențat generația.
Printre producțiile importante despre atacuri se numără și documentarul „9/11”, realizat de Jules și Gédéon Naudet împreună cu pompierul James Hanlon, care conține imagini filmate chiar în timpul intervenției pompierilor din New York.
„102 Minutes That Changed America” reconstruiește aproape în timp real intervalul dintre impactul primului avion și prăbușirea Turnului de Sud, folosind imagini realizate de martori și echipe de televiziune.
„9/11: The Falling Man” analizează una dintre cele mai controversate fotografii ale tragediei, cea cu un bărbat care se lasă să cadă în gol dintr-un turn lovit de avion în New York, pentru a nu arde de viu în incendiul care cuprinsese clădirea, realizată de fotograful Richard Drew, și discuțiile despre modul în care presa poate reprezenta victimele unei tragedii.
Seria „Turning Point: 9/11 and the War on Terror”, lansată de Netflix în 2021, merge dincolo de ziua atacurilor și urmărește originile al-Qaida, războiul din Afganistan și consecințele politice ale deciziilor luate după 11 septembrie.
„9/11: One Day in America”, realizat de National Geographic împreună cu 9/11 Memorial & Museum, reconstruiește ziua atacurilor prin mărturiile supraviețuitorilor, pompierilor, polițiștilor și martorilor.
Pentru generațiile care nu au trăit acea zi, astfel de producții au devenit o formă de arhivă vie. La 25 de ani de la atacuri, întrebarea nu mai este doar ce s-a întâmplat în acea dimineață, ci și cum poate fi transmisă memoria unui eveniment care continuă să influențeze lumea.
