Un fizician nuclear la Princeton. Un inginer mecanic care a ajutat NASA să facă manufactură în spațiu. Un neurobiolog de la Institutul Național de Sănătate. Matematicieni celebrați. Și peste șase experți AI. Lista oamenilor excepționali de talentați care pleacă din SUA să lucreze în China este strălucitoare – și în creștere, scrie CNN, despre felul în care administrația Trump îi alungă pe cei mai pregătiți și mai competenți oameni într-o „migrație a creierelor” tot mai accentuată.
Cel puțin 85 de savanți în ascensiune sau deja consacrați, care lucrau în SUA, s-au alăturat unor organizații de cercetare chineze de la începutul acestui an, iar mai mult de jumătate au făcut mutarea din 2025, conform unui inventar făcut de CNN.
Experții spun că această tendință va crește, în condițiile în care guvernul de la Casa Albă face tăieri la bugetele de cercetare și blochează intrarea în țară a străinilor, în timp ce China acționează invers și crește investițiile în inovația locală.
Majoritatea plecărilor reprezintă un brain drain în revers, care pune la îndoială abilitatea pe termen lung a SUA de a mai atrage și de a mai ține în țară cercetători de top din străinătate – cantitatea unică ce i-a permis Americii, până acum, să-și consolideze statutul de lider incontestabil în domeniul tech și al științei în perioada de după Al Doilea Război Mondial.
Iar asta ar putea să aibă un impact major în cursa dintre SUA și China pentru dominația industriilor viitorului – precum AI, informatica cuantică, semiconductori, biotehnologie și hardware military inteligent.
Guvernul chinez încearcă de ani de zile să atragă cercetători internaționali talentați, inclusiv pe miile de savanți chinezi care au plecat din țară pentru a obține diplome avansate în SUA și în alte țări, mulți dintre care au devenit, între timp, pionieri și lideri în domeniile tehnologiei și științei, în SUA.
Această misiune a devenit critică, în condițiile în care SUA menține un control ferm asupra domeniului tech. De asemenea, Xi Jinping crede tot mai mult că singura cale spre securitate economică a Chinei este abilitatea sa de a inova.
Acum, în condițiile în care administrația Trump promovează tăieri masive la bugetele federale de cercetare și crește „cenzura” guvernamentală pe cercetare, crește dramatic prețul vizelor de tip H1-B pentru angajați străini specializați, și folosește fondurile federale ca mod de șantaj împotriva universităților, această misiune a Chinei primește un aliat neașteptat.
Universitățile din China văd schimbările care au loc în SUA drept „un cadou din partea lui Trump” care le va ajuta să recruteze și mai mulți oameni talentați, conform lui Yu Xie, profesor de sociologie la Princeton, care a dat declarații CNN în timp ce vizita universitățile chineze, la începutul anului.
„Vedem proliferarea unor programe noi de cercetare și de tranining – mai consolidate, mai îmbunătățite – în regiuni diferite ale Chinei”, a spus Xie.
Un „vânător de talente” din estul Chinei, care se concentrează pe recrutări în străinătate ale experților tech pentru sectorul comercial, inclusiv pentru industria semiconductorilor, a declarat pentru CNN că schimbările din SUA ar putea să-l ajute să aducă și mai mulți oameni în China, pe baza unui program specializat.
Deși Congresul ar putea să respingă unele dintre cele mai drastice tăieri la finanțarea cercetării, propuse de Trump pentru următorul an fiscal, aceste acțiuni de definanțare și remodelare a științei pe model ideologic, din ultimele luni – dar și blocarea tot mai accentuată a intrării în țară a studenților și cercetătorilor internaționali – au afectat deja dramatic laboratoarele academice și i-au lăsat pe savanți cu dubii cu privire la viitorul lor.
Îngrijorările și anxietățile de acest fel sunt în mod particular mai acute pentru cercetătorii cu legături cu China, țara care a trimis în SUA mai mulți doctori în științe și ingineri decât oricare alta.
China primește un număr tot mai mare de cercetători din SUA și din jurul lumii, în ultimii ani, pe măsursă că capacitățile și ambițiile sale cresc. O parte dintre efecte erau deja active în momentul în care Trump s-a întors la Casa Albă, dar politicile actualei administrații au creat și altele noi și le-au accelerat pe cele existente.
Un editorial recent în ziarul PCC, arată felul în care regimul chinez vede aceste schimbări, oferind „port sigur” în China cercetătorilor și „o platformă unde pot excela” savanților americani care nu pot lucra cu „interferența nesăbuită a unei țări occidentale.”
„Eforturi disperate”
În universitățile chineze, reacția are loc în culise, spun surse citate de CNN, în timp ce școlile contactează discret cercetători stabiliți în SUA pentru a-i coopta. Lu Wuyuan, un chimist specializat în proteine, care a fost profesor titular la Universitatea din Maryland înainte de a se muta, în 2020, la prestigioasa Universitate Fudan din Shanghai, a declarat pentru CNN că există „o creștere clară a numărului de candidați din străinătate”.
„Știu că universitățile chineze fac eforturi disperate pentru a profita activ de această oportunitate care li se oferă ca un cadou din partea unui «adversar perceput»”, a spus Lu, adăugând că, deja, revenirea oamenilor de știință educați în străinătate este „o tendință solidă, poate chiar ireversibilă”.
Liu Jun, profesor de statistică la Universitatea Tsinghua din Beijing, care a decis să revină în China din motive familiale în 2024 și și-a început noul mandat după pensionarea de la Harvard, a spus că nu există un „efort sistemic” determinat de schimbările din SUA. Mai degrabă, departamente individuale „profită cu siguranță de aceste oportunități”, a explicat el, contactând colegi și folosind conferințe pentru a transmite mesajul că își consolidează structurile.
Unele eforturi de recrutare sunt vizibile online. Un anunț al Universității Wuhan, la începutul acestui an, invita „talente din întreaga lume să depună CV-uri” pentru posturi de profesor.
Schema salarială asociată arăta cum specialiștii în robotică, inteligență artificială sau securitate cibernetică puteau câștiga cele mai mari sume din fondurile de cercetare ale universității, cu promisiunea de a egala granturi naționale de peste 400.000 de dolari.
Astfel de oferte – care pot include acces prioritar la finanțări, bonusuri, subvenții pentru locuințe și sprijin pentru familie – sunt promovate anual de universitățile din China și se leagă frecvent de programul guvernului central pentru „tinere talente excepționale” din străinătate.
Programul face parte dintr-o rețea bine stabilită de granturi și inițiative de recrutare, considerate în China drept distincții prestigioase, disponibile adesea atât pentru cercetători locali, cât și pentru cei din diaspora. Și nu toate sunt axate pe mediul academic.
Programul Qiming, de exemplu, vizează atragerea de cercetători de top în sectorul tehnologic comercial, solicitând, de regulă, doctorat și experiență profesională în străinătate, potrivit anunțurilor analizate de CNN și interviurilor cu doi recrutori.
Un „vânător de talente” a declarat pentru CNN că experții în semiconductori sunt prioritatea în provincia sa, Jiangsu, unde o industrie de cipuri deja puternică este presată să inoveze după ce SUA au limitat exporturile de tehnologie critică.
„De când SUA ne-au pus «gâtuire», toată lumea se concentrează pe domeniul circuitelor integrat. Cererea de talente în acest sector nu cunoaște granițe regionale – toată lumea are nevoie de ele”, a spus recrutorul, care a menționat că recrutează mai ales din Europa, datorită propriilor conexiuni.
În anul următor, atenția s-ar putea muta și spre „inteligența artificială și științele cuantice, în special comunicațiile cuantice și măsurarea de precizie,” a adăugat el.
Regimul chinez își extinde și el canalele de atragere a cercetătorilor. Programul Qiming a lansat o rundă suplimentară de recrutare vara aceasta, exclusiv pentru talente din SUA și Europa – o mișcare „fără precedent,” potrivit aceluiași recrutor.
Luna trecută, oficialii au anunțat introducerea unei noi vize pentru tinerii specialiști în știință și tehnologie, denumită „viza K,” în vigoare din 1 octombrie. În iulie, Fundația Națională de Științe Naturale a deschis o rundă suplimentară de aplicații pentru programul de finanțare a „tinerelor talente excepționale” din străinătate, pe lângă sesiunea anuală obișnuită.
Guvernul SUA vede de ani de zile aceste programe drept o amenințare, FBI descriindu-le ca parte a unui efort de a fura tehnologii străine pentru a sprijini obiectivele guvernului și armatei chineze. Programul „O Mie de Talente” – care adesea presupunea implicarea profesorilor în proiecte parțiale în
China mai degrabă decât relocarea completă – a fost eliminat oficial în ultimii ani, după ce participanții au devenit ținte ale Inițiativei China în SUA.
„O țară prosperă”
Eforturile Chinei de a reține și atrage talente sunt sprijinite și de ascensiunea economică a țării și de progresele sale științifice. Lu, chimistul de la Fudan, își amintește că atunci când a decis să-și continue studiile în SUA în 1989, China era „săracă, lipsită de resurse și înapoiată științific și tehnologic”.
„Nu aș fi avut aceleași oportunități de a mă dezvolta ca cercetător academic dacă aș fi rămas în China atunci, și sunt pentru totdeauna recunoscător țării mele adoptive,” a spus el.
Între timp, China a evoluat rapid, cu o economie în plină creștere și investiții masive în cercetare și dezvoltare. În 2023, China a cheltuit peste 780 miliarde de dolari pentru R&D, comparativ cu aproximativ 823 miliarde cheltuite de SUA, potrivit OECD.
„O țară prosperă atunci când știința și tehnologia ei prosperă,” a declarat Xi Jinping anul trecut, într-un discurs de anvergură, la Beijing, în fața oamenilor de știință și a oficialilor. Xi a promis că până în 2035, țara va deveni o putere „puternică și autosuficientă” în știință și tehnologie.
Rezultatele deja se văd: programul spațial al Chinei a adus în 2023 primele mostre de pe fața îndepărtată a Lunii; țara este în top în domenii precum energia regenerabilă, comunicațiile cuantice și tehnologiile militare, inclusiv rachetele hipersonice. În 2024, start-up-ul chinez DeepSeek a surprins Silicon Valley cu un chatbot care, spune compania, rivalizează cu modelul o1 al OpenAI la un cost semnificativ mai mic.
Astăzi, oamenii de știință chinezi publică mai multe articole în reviste de top din științele naturale și medicale decât colegii lor americani, potrivit Nature Index, iar universitățile chineze au intrat în clasamentul celor mai bune 50 din lume.
Totuși, China are încă mult de recuperat pentru a ajunge SUA ca principală putere științifică, spun experții, iar încetinirea economiei interne ar putea afecta progresul R&D. În plus, controlul strict al Partidului Comunist asupra industriei și mediului academic creează o atmosferă diferită față de cea care a stat la baza succesului științei americane.
Și atunci când vine vorba despre unde aleg oamenii de știință să trăiască și să-și crească familiile, mediul politic restrictiv al Chinei și calitatea vieții sunt factori importanți.
Datele confirmă: peste 83% dintre absolvenții chinezi de doctorat în știință și inginerie din SUA (2017–2019) locuiau încă în Statele Unite în 2023, potrivit National Center for Science and Engineering Statistics.
Pentru cercetătorii fără legături cu China, relocarea este și mai dificilă, bariera lingvistică și climatul naționalist complicând adaptarea. Au existat inclusiv reacții ostile în social media împotriva unor cercetători percepuți drept pro-americani sau „trădători”.
Yu Hongtao, decanul Facultății de Științe ale Vieții de la Universitatea Westlake, spune că, chiar și în contextul preocupărilor privind viitorul științei în SUA, cei interesați să i se alăture ar trebui să reflecteze bine:
„Dacă decizia se bazează doar pe factori negativi – adică dacă vor doar să fugă din SUA și nu privesc China ca pe o oportunitate – i-aș descuraja să vină,” a spus Yu, care a lucrat două decenii la Universitatea Texas Southwestern. El a vorbit și de provocările specifice Chinei, precum diferențele culturale și modul în care sunt acordate granturile.
Totuși, mai mulți oameni de știință au declarat pentru CNN că prioritatea lor este un loc unde să poată lucra în liniște și cu finanțare adecvată. Schimbările din SUA ar putea modifica dinamica actuală.
„Dacă universitățile americane continuă să finanțeze în ritmul obișnuit, China va avea nevoie de mult timp pentru a le ajunge. Dar dacă greșesc și pierd cei mai buni oameni – nu neapărat către China, ci și către Europa și alte țări – ar fi un dezastru,” a spus matematicianul Yau Shing-tung, medaliat Fields, pensionat de la Harvard și stabilit la Tsinghua în 2022.
Cum îi alungă administrația Trump pe savanți
Cercetătorii care s-au mutat în China au invocat diverse motive – apropierea de părinți în vârstă, dorința unui nou capitol profesional, contribuția la formarea noilor generații. Mulți spun că știința nu este o competiție cu sumă zero, ci o muncă ce poate aduce beneficii tuturor, peste granițe.
„În medicină, când găsești un tratament, este un tratament pentru toată lumea,” a spus Yu de la Westlake, adăugând că, totuși, o decizie aparent „apolitică”, precum locul unde muncește un om de știință, poate fi acum percepută politic. Climatul tensionat – în care SUA și China se percep tot mai mult drept rivali – a afectat relația dintre principalul centru global al inovației și cea mai mare sursă de cercetători străini.
Într-un interviu recent pentru Phoenix TV, matematicianul Zhang Yitang, stabilit în SUA din 1985, și-a motivat decizia de a se alătura Universității Sun Yat-sen prin deteriorarea relațiilor SUA-China.
„Mulți dintre profesorii și cercetătorii noștri chinezi din SUA s-au întors deja, iar mulți alții se gândesc la asta,” a spus el.
Cel mai clar exemplu al acestei schimbări a fost lansarea Inițiativei China, în 2018, care a vizat presupuse furturi de proprietate intelectuală și legături nedeclarate cu instituții chineze. Deși unele anchete au dus la condamnări, multe acuzații au fost retrase, iar inițiativa – comparată de critici cu „vânătoarea de vrăjitoare” anticomunistă a anilor 1950 – a fost anulată în 2022.
O scrisoare din 22 iulie, semnată de peste 1.000 de profesori și cercetători din SUA, avertiza împotriva relansării programului, spunând că acesta „a servit obiectivelor de recrutare ale Chinei mai bine decât orice «program de talente» pe care l-au implementat vreodată”.
Potrivit unei cercetări din 2023 realizate de Xie de la Princeton și colaboratorii săi, după lansarea Inițiativei China, plecările cercetătorilor de origine chineză din SUA au crescut cu 75%, două treimi dintre aceștia relocându-se în China.
Printre cei afectați a fost și Lu, chimistul de la Fudan, care a lucrat două decenii la Universitatea din Maryland înainte să fie vizat de o anchetă NIH privind colaborările sale cu China. Lu spune că acestea nu au intrat în conflict cu finanțările federale.
Acum, Lu, pensionat voluntar după peste 20 de ani la Maryland, se teme de o ruptură mai profundă între comunitățile științifice ale celor două țări.
„Fără niciun dubiu, politicile miopice ale administrației actuale au sufocat colaborarea reciproc avantajoasă dintre SUA și China în știință,” a spus el. „Ironia este că daunele ireparabile și auto-provocate sunt, cel mai probabil, mult mai mari pentru SUA decât pentru China, care urcă rapid și sigur spre statutul de superputere științifică și tehnologică”.
Ştiri video recomandate
