Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi premierul britanic, Keir Starmer, au co-prezidat, pe 4 septembrie 2025, la Palatul Elysée, în prezenţa preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, o reuniune a „Coaliţiei Voluntarilor”, ce cuprinde ţările care sprijină militar Ucraina, conform Agerpres. Președintele Nicușor Dan a participat în format videoconferință la reuniunea Coaliției Voluntarilor de joi dimineață.
UPDATE: 17:50 Într-o conferință de presă, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski au anunțat că 26 de țări sunt pregătite să participe la garanțiile de securitate pentru Ucraina.
Zelenski subliniază că noile garanții trebuie să fie durabile, deoarece Ucraina nu ar dori și nici nu ar accepta repetarea Memorandumului de la Budapesta sau a acordurilor de la Minsk care s-au dovedit a fi ineficiente și ar dori ca garanțiile să fie ratificate de parlamentele naționale pentru a le confirma statutul juridic.
De asemenea, el vorbește despre faptul că o întâlnire a liderilor este necesară pentru a avansa discuțiile de pace, dar Rusia „face tot posibilul pentru a o amâna”.
De asemenea, el respinge sugestia lui Putin că ar putea veni la Moscova, ca fiind exact genul de sugestie pe care Moscova ar ști că este inacceptabilă.
UPDATE 16:40: Întâlnirea de la Paris s-a terminat. Volodimir Zelenski le-a mulțumit aliaților săi occidentali, menționându-l în mod special pe Donald Trump, după summitul de astăzi de la Paris.
În cadrul reuniunii așa-numitei coaliții a celor dispuși să discute detalii privind garanțiile de securitate și „disponibilitatea fiecărei țări de a contribui”, a declarat liderul ucrainean.
Într-o declarație emisă după încheierea întâlnirii, el a adăugat: „Avem aceeași viziune, aceea că Rusia face tot posibilul pentru a prelungi procesul de negocieri și a continua războiul”.
Zelenski a declarat că cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei este în curs de pregătire. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat anterior că acesta este așteptat în această lună.
Trebuie să transformăm Ucraina într-un „porc spinos de oțel”, a declarat și președinta Comisiei Europene.
UPDATE 15:30 A început un apel planificat între președintele SUA, Donald Trump, Volodimir Zelenski și mai mulți aliați cheie, inclusiv președintele Franței, Emanuel Macron, a transmis Palatul Élysée.
UPDATE 12:35. Germania urmează să-şi prezinte, joi, propunerile concrete pentru a contribui la garantarea securităţii Ucrainei prin consolidarea apărării anti-aeriene şi a capacităţilor ofensive aeriene ale acesteia.
Deşi Germania este „gata să ofere” aceste garanţii de securitate, ele depind de „trei precondiţii”, a declarat o sursă guvernamentală germană înaintea unei întâlnirii de la Paris.
Aceste condiţii sunt „participarea Statelor Unite la garanţiile de securitate, angajarea Rusiei la negocieri și consensul în cadrul guvernului german şi aprobarea parlamentului de la Berlin”, a explicat aceeaşi sursă.
Pentru a sprijini apărarea antiaeriană ucraineană, Berlinul vrea să contribuie la o creştere a numărului de arme şi a eficacităţii acestora cu 20% pe an, conform informaţiilor din revista Der Spiegel, confirmate de AFP din aceeaşi sursă.
Germania doreşte, de asemenea, să consolideze capacităţile aeriene ofensive ale Ucrainei cu arme de precizie cu rază lungă de acţiune, cum ar fi rachetele de croazieră, fabricate în Ucraina cu sprijin financiar şi tehnologic german.
„Cea mai importantă garanţie de securitate pe care o putem oferi în acest moment este un sprijin suficient armatei ucrainene în eforturile sale de apărare a acestei ţări”, a declarat, marţi, cancelarul german, Friedrich Merz. Însă, liderul german a fost foarte precaut cu privire la o posibilă participare la o forţă de menţinere a păcii.
„Până în acel moment, cu siguranţă nu va exista nicio desfăşurare de trupe în Ucraina şi, chiar şi după aceea, am rezerve considerabile”, a spus cancelarul.
UPDATE: Reuniunea este în desfășurare, iar Emmanuel Macron a ținut un scurt discurs la începutul discuțiilor, care vor fi urmate de un apel telefonic cu Donald Trump.
El a spus: „Vă mulțumesc tuturor, colegilor, pentru că v-ați alăturat. Toată lumea este acum conectată și vă mulțumim că v-ați alăturat nouă atât personal, cât și online, într-un timp atât de scurt și vă mulțumim, domnule președinte Zelenski, că sunteți astăzi aici, la Paris, alături de noi, alături de toți liderii care au făcut acest lucru posibil.”
La Summitul Ucrainei și al aliaților săi se va discuta despre garanțiile de securitate pentru Kiev, precum și posibilitatea de a interveni pe teren. Donald Trump va suna ulterior.
--------------------------------
Reuniunea are loc în contextul în care „Coaliţia Voluntarilor” vrea să prezinte o ofertă europeană solidă pentru a-i proteja pe ucraineni de un eventual atac al Rusiei, în cazul în care va fi încheiat un acord de pace. Ucraina consideră că Rusia va încerca din nou să o invadeze dacă nu se va pune capăt acestui război şi cere o forţă europeană de menţinere a păcii şi garanţii de apărare de tip NATO, chiar dacă aderarea sa la organizaţie nu este preconizată.
La rândul ei, Rusia, care vede în expansiunea NATO la frontierele sale una dintre „cauzele profunde” ale conflictului actual, respinge categoric majoritatea acestor condiţii şi vrea că cerinţele sale să fie luate în calcul.
Cea mai recentă reuniune a „Coaliției Voluntarilor” a avut loc pe 17 august 2025, când Emmanuel Macron şi Keir Starmer au co-prezidat şedinţa prin videoconferinţă. Liderii Coaliţiei au apreciat, în context, angajamentul preşedintelui Trump de a oferi garanţii de securitate Ucrainei, în care „Coaliţia Voluntarilor” va juca un rol vital prin intermediul unei forţe multinaţionale în Ucraina.
Anterior, pe 12 august 2025, liderii ţărilor Uniunii Europene, cu excepţia Ungariei, au insistat, într-o declaraţie comună, pe necesitatea ca ucrainenii să aibă libertatea de a-şi decide singuri viitorul şi au declarat că negocieri substanţiale nu pot avea loc decât „în contextul unei încetări a focului sau al unei reduceri a ostilităţilor”.
Alte reuniuni ale „Coaliției Voluntarilor” au mai avut loc pe 27 martie 2025, 10 aprilie 2025, 10 iulie 2025, 13 august 2025, 17 august 2025.
Zelenski vrea să discute cu Trump
Volodimir Zelenski intenţionează să discute, joi, cu Donald Trump despre sancţiuni suplimentare contra Rusiei, a anunţat, miercuri, liderul ucrainean în timpul unei vizite la Copenhaga.
„Mâine, vom încerca să îl contactăm pe preşedintele Trump şi să discutăm cu el”, a precizat Zelenski.
În timpul vizitei sale de pe 18 august la Casa Albă, alături de mai mulţi lideri europeni, Volodimir Zelenski i-a cerut lui Donald Trump să impună sancţiuni şi să exercite presiuni asupra lui Vladimir Putin, dacă acesta nu acceptă negocieri de pace.
„El a spus că va răspunde în câteva săptămâni. Din ceea ce înţeleg, este vorba despre două săptămâni sau maximum trei săptămâni. Cele două săptămâni se încheie mâine”, a adăugat liderul ucrainean.
De partea sa, Comisia Europeană a anunţat, săptămâna trecută, că va propune ţărilor membre un al 19-lea set de sancţiuni europene împotriva Rusiei.
„Coaliţia Voluntarilor” este formată din 31 de ţări, inclusiv România, care au promis sprijin consolidat pentru Ucraina împotriva agresiunii ruse şi care este condusă de Regatul Unit şi Franţa. Iniţiativa a fost anunţată pe 2 martie de premierul britanic, Keir Starmer, după summitul de la Londra privind Ucraina, desfăşurat sub motto-ul „Securizarea viitorului nostru”.
Obiectivul declarat al iniţiativei este de a facilita încercările de negocieri de pace între Ucraina şi Rusia lansate de SUA în februarie, printr-o contribuţie la garanţii de securitate suficient de solide pentru Ucraina pentru a asigura durabilitatea unei potenţiale încetări a focului şi a unui acord de pace.
„Dispunem de o bază solidă sub formă de acorduri bilaterale, în particular cu Danemarca, şi împărtăşim opinia că securitatea viitoare a Ucrainei are nevoie de o dispoziţie de tipul articolului 5”, a precizat Zelenski, cu referire la clauza apărării comune şi reciproce din Tratatul Nord-Atlantic.
În 18 august, Donald Trump a promis că SUA vor fi alături de europeni, în cadrul garanţiilor de securitate pentru Ucraina ce ar urma să fie puse în practică după o încetare a focului sau un acord de pace.
Rusia cere recunoașterea juridică a raptului său în Ucraina
Rusia solicită recunoașterea internațională ca parte a teritoriului său a regiunilor ucrainene pe care pretinde că le-a anexat, pentru a asigura o pace „durabilă”, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.
Putin cere guvernului de la Kiev să cedeze Rusiei cele patru regiuni ucrainene pe care pretinde că le-a anexat din septembrie 2022, pe lângă Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, și ca Ucraina să renunțe la planurile sale de aderare la NATO. Aceste condiții sunt inacceptabile pentru conducerea ucraineană și pentru aliații săi occidentali.
În ceea ce o privește, Ucraina cere ca armata rusă să se retragă complet de pe teritoriul său, din care aproximativ 20% este ocupat.
„Pentru ca pacea să fie durabilă, noile realități teritoriale care au apărut (...) trebuie recunoscute și oficializate în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat Lavrov într-un interviu publicat pe site-ul diplomației lui Putin.
Andrii Sibiga, ministrul ucrainean de externe, a reacționat rapid la aceste declarații. „O nouă serie de ultimatumuri vechi. Rusia nu și-a schimbat obiectivele brutale și nu arată nicio dorință de a se angaja în negocieri semnificative”, a scris el pe rețelele sociale.
„Acest lucru dovedește că apetitul agresorului nu face decât să crească atunci când nu este supus presiunilor și forței. Este timpul să lovim mașina de război rusă cu noi sancțiuni dure”, a adăugat el.
Rusia continuă să ceară Ucrainei cedarea Donbasului, pe care nu o controlează pe deplin, dar este dispusă să înghețe conflictul din sudul țării de-a lungul liniilor frontului actuale, a informat Turcia săptămâna trecută, care a găzduit trei runde de discuții între ruși și ucraineni, în acest an, la Istanbul.
Armata rusă ocupă aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean, iar regimul de la Kremlin revendică anexarea a cinci regiuni: cele din estul Donețk-ului și Lugansk-ului, care formează Donbas-ul; cele din sudul Hersonului și Zaporojiei; și Crimeea, care a fost cucerită în 2014.
În timpul discuțiilor de la Istanbul de la începutul acestui an, negociatorii ruși au cerut retragerea completă a Ucrainei din aceste cinci regiuni ca o condiție prealabilă pentru încheierea conflictului.
Conform Turciei, însă, Rusia și-a schimbat poziția în urma recentului summit din Alaska dintre Donald Trump și Vladimir Putin.
Putin îl cheamă pe Zelenski la Moscova. Ucraina refuză
Într-o conferință de presă la finalul vizitei sale în China, Vladimir Putin a spus că a fost „mereu deschis” să se întâlnească cu Volodimir Zelenski.
El a confirmat că Donald Trump i-a cerut să se întâlnească cu liderul ucrainean, dar a repetat poziția Rusiei, conform căreia o astfel de reuniune trebuie bine pregătită pentru a da rezultate.
„Nu am exclus niciodată posibilitatea unei astfel de întâlniri. Dar are ea sens? Vom vedea!”, a declarat șeful de la Kremlin. „Dacă Zelenski este pregătit, să vină la Moscova şi această întâlnire va avea loc”, a adăugat el.
Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a catalogat, miercuri, drept „inacceptabilă” propunerea.
„În acest moment, cel puțin șapte țări sunt dispuse să fie gazda unei întâlniri între liderii Ucrainei şi Rusiei pentru a pune capăt războiului”, a scris ministrul ucrainean pe Twitter.
El a enumerat Austria, Vaticanul, Elveţia, Turcia şi trei ţări din Golf, care s-au oferit să găzduiască ipoteticul eveniment. Ministrul ucrainean a descris aceste variante ca fiind „serioase” şi a reafirmat disponibilitatea lui Zelenski să se întâlnească cu Putin oricând în oricare dintre aceste țări.
„Cu toate acestea, Putin continuă să facă propuneri despre care ştie că sunt inacceptabile”, a continuat ministrul ucrainean.
Ştiri video recomandate
