În următorii cinci ani, este foarte probabil ca temperatura medie a Pământului să depășească în mod repetat pragul considerat sigur la nivel internațional și să fie stabilit un nou record pentru cel mai cald an din istorie, potrivit noilor estimări climatice ale Organizației Națiunilor Unite.
Organizația Meteorologică Mondială (OMM) estimează, de asemenea, că Arctica se va încălzi puternic, cu aproape 1,66 grade Celsius până în 2030. În același timp, Amazonul ar putea trece printr-o perioadă periculoasă de secetă, care ar crește riscul de incendii de vegetație. Pădurea amazoniană este esențială pentru echilibrul climatic al planetei. O lume mai caldă, în urma arderii cărbunelui, petrolului și gazelor, înseamnă și mai multe fenomene meteorologice extreme, inclusiv inundații, secete și valuri de căldură, avertizează oamenii de știință.
Proiecțiile agenției ONU pentru climă și ale Serviciului Meteorologic din Marea Britanie arată că există o probabilitate de 75% ca temperatura medie globală din perioada 2026-2030 să fie cu peste 1,5 grade Celsius mai mare decât în perioada preindustrială. Pragul de 1,5 grade Celsius reprezintă limita de încălzire asupra căreia s-a convenit la nivel internațional, calculată ca medie pe o perioadă de 20 de ani, prin Acordul de la Paris din 2015.
Un raport științific al ONU publicat câțiva ani mai târziu a arătat că depășirea pragului de 1,5 grade Celsius crește riscul de decese, pericole pentru oameni și pierderea unor specii. Chiar dacă diferența pare de doar câteva zecimi de grad, unele ecosisteme ale planetei, precum recifele de corali și ghețarii, nu pot suporta o încălzire atât de mare.
Depășirea pragului de încălzire are consecințe, dar nu există un punct fără întoarcere
Potrivit raportului OMM, există o probabilitate de 91% ca cel puțin unul dintre următorii cinci ani să depășească pragul de 1,5 grade Celsius și o probabilitate de 86% ca unul dintre acești ani să doboare recordul pentru cel mai cald an din istorie, stabilit în 2024. OMM estimează că, în fiecare an până în 2030, temperatura globală va fi cu 1,3 până la 1,9 grade Celsius mai ridicată decât la sfârșitul anilor 1800.
„Este important de reținut că 1,5 grade Celsius nu reprezintă un fel de margine a unei prăpastii de pe care vom cădea”, a declarat Melissa Seabrook, cercetătoare în domeniul climei și coautoare a raportului, din cadrul Serviciului Meteorologic britanic. „Fiecare creștere cu 0,1 grade Celsius aduce însă efecte din ce în ce mai severe.”
Ea a făcut referire la temperaturile fără precedent înregistrate în Europa în luna mai a acestui an.
Un an întreg sau mai mulți ani cu temperaturi peste pragul de 1,5 grade Celsius „înseamnă o gamă largă de fenomene meteorologice extreme, probabil multe dintre ele atât de calde, umede sau uscate încât să depășească orice am experimentat în trecut și, foarte important, orice au luat în calcul planificarea orașelor, agricultura și alte domenii”, a declarat într-un e-mail Friederike Otto, cercetătoare în domeniul climei la Imperial College London, care nu a participat la realizarea raportului. „Acest lucru va însemna că mulți oameni își vor pierde viața, iar noi ne confruntăm cu multe șocuri ale prețurilor alimentelor și cu incendii de vegetație mai intense.”
Aproape toate prognozele pe termen scurt indică apariția în curând a unui fenomen El Niño puternic – o încălzire naturală a unor zone din Oceanul Pacific central, care influențează vremea la nivel mondial și duce la creșterea temperaturilor globale. Potrivit raportului OMM, fenomenul ar putea dura până în 2028. Din acest motiv, Seabrook consideră că 2027 ar putea depăși recordul de temperatură stabilit în 2024.
FOTO: Profimedia Images
Dacă temperatura medie globală din următorii cinci ani va depăși 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială, acest lucru ar însemna că Pământul s-ar fi încălzit cu un sfert de grad Celsius în doar un deceniu. Ritmul ar fi mai rapid decât cel înregistrat anterior, când încălzirea era de aproximativ două zecimi de grad Celsius pe deceniu.
Oamenii de știință dezbat în prezent dacă încălzirea globală se accelerează, „ceea ce este evident destul de înfricoșător”, a spus Seabrook. Dacă aceste proiecții se confirmă, ele ar aduce noi dovezi în sprijinul celor care consideră că ritmul schimbărilor climatice s-a accelerat.
Încălzirea Arcticii se va accelera
Proiecțiile, realizate pe baza unei medii de aproximativ 200 de simulări computerizate, folosind 13 modele climatice din mai multe țări, arată că încălzirea Arcticii va fi de 3,5 ori mai rapidă decât încălzirea medie a restului planetei. Unul dintre motive este reducerea cantității de gheață și zăpadă care reflectă radiația solară înapoi în spațiu, a explicat Seabrook. Astfel se creează un cerc vicios.
„Pe măsură ce temperatura crește, se topește mai multă gheață marină, iar acest lucru agravează situația”, a spus Seabrook.
În perioada 2020-2025, iernile din Arctica au fost, în medie, cu 1,2 grade Celsius mai calde decât media din perioada 1991-2020. Potrivit lui Seabrook, OMM estimează că următoarele cinci ierni vor fi, în medie, cu 2,8 grade Celsius mai calde decât această valoare de referință.
Raportul prevede, de asemenea, că gheața marină din Arctica va continua să se reducă în timpul verii.
Amazonul ar putea deveni mai secetos, crescând riscul de incendii
Raportul estimează că bazinul Amazonului va avea parte de temperaturi mai ridicate și de condiții neobișnuit de secetoase, ceea ce ar putea avea consecințe grave atât pentru populația locală, cât și pentru planetă, a spus Seabrook.
Oamenii depind de Amazon pentru resursele de apă, iar temperaturile mai ridicate și condițiile mai uscate ar putea crește riscul de incendii de vegetație. Acest lucru ar putea transforma Amazonul dintr-o regiune care în prezent absoarbe dioxid de carbon din atmosferă într-una care contribuie la agravarea schimbărilor climatice.
În regiunea Sahel din Africa, care s-a confruntat cu perioade neobișnuit de secetoase, este probabil să fie mai multe precipitații decât în mod normal, iar acest lucru ar putea duce la inundații, a spus Seabrook.
Oficialii Națiunilor Unite au declarat că eforturile de combatere a schimbărilor climatice nu au fost suficiente.
„În ciuda progreselor din ultimii ani, este clar că încălzirea globală continuă să depășească eforturile de a o limita, iar temperaturile extrem de ridicate din Europa, India și alte regiuni demonstrează din nou efectele devastatoare asupra oamenilor și economiei ale faptului că omenirea continuă să ardă cantități uriașe de cărbune, petrol și gaze”, a declarat Simon Stiell, șeful ONU pentru climă, comentând raportul OMM.
„Fie că este vorba despre căldură extremă, furtuni de proporții, inundații, incendii de vegetație de mari dimensiuni sau secete care afectează aprovizionarea și prețurile alimentelor, fiecare națiune plătește deja un preț uriaș pentru această criză climatică globală”, a adăugat el.
