Întreaga planetă se încălzește, pe măsură ce emisiile de carbon provenite din arderea combustibililor fosili rețin tot mai multă căldură în atmosferă. Europa însă se încălzește de aproximativ două ori mai repede decât celelalte continente, iar efectele devin tot mai grave. Numai în această vară, valurile de căldură au provocat deja zeci de mii de decese, scrie The Guardian.
De ce este Europa atât de afectată de încălzirea globală
Uscatul se încălzește mai repede decât oceanele, pentru că are nevoie de mai puțină energie pentru a-și crește temperatura. Din acest motiv, toate continentele se încălzesc mai rapid decât mările.
Europa este însă deosebit de vulnerabilă din patru motive principale: schimbarea tiparelor meteo, apropierea de Arctica, reducerea stratului de zăpadă și scăderea poluării aerului.
Ca urmare, temperatura medie a Europei este acum cu aproximativ 2,5 grade Celsius mai mare decât înainte de folosirea pe scară largă a combustibililor fosili, aproape dublu față de creșterea medie globală de 1,4 grade.
Din a doua jumătate a anilor 1990, temperaturile din Europa au crescut cu aproximativ 0,56 grade Celsius pe deceniu. Prin comparație, ritmul a fost de 0,42 grade în America de Nord, 0,36 grade în Africa și 0,27 grade în America de Sud.
Cum s-au schimbat tiparele meteo din Europa
Modificările circulației atmosferice deasupra Europei au făcut ca valurile de căldură din timpul verii să fie mai frecvente și mai intense.
Un exemplu este valul extrem de căldură din iunie 2026, când o masă uriașă de aer fierbinte a rămas blocată sub un așa-numit „dom de căldură” aproape staționar.
Oamenii de știință analizează în continuare cât de mare este rolul încălzirii globale în schimbarea circulației atmosferice, însă legătura pare tot mai probabilă.
„Vedem schimbări semnificative din punct de vedere statistic în tiparele presiunii la suprafață și în alți indicatori ai circulației atmosferice, atunci când analizăm tendințele din ultimii 40 de ani sau mai mult. La această scară de timp, ele sunt mai probabil asociate schimbărilor climatice decât variațiilor naturale”, a explicat dr. Samantha Burgess, de la serviciul european Copernicus pentru schimbări climatice.
Una dintre explicații ar putea fi modificarea curentului jet, un curent de aer foarte puternic aflat la altitudine, care influențează decisiv vremea din Europa și care, la rândul lui, este afectat de creșterea temperaturilor.
De ce contează apropierea de Arctica
Arctica este regiunea care se încălzește cel mai rapid de pe planetă. Gheața polară albă reflectă în mod normal o mare parte din lumina Soarelui înapoi în spațiu. Pe măsură ce aceasta se topește, suprafața întunecată a oceanului rămâne expusă și absoarbe mult mai multă căldură.
Apa mai caldă accelerează apoi topirea gheții, ceea ce creează un cerc vicios.
Cum o parte importantă a Europei se află relativ aproape de regiunea arctică, continentul resimte mai puternic acest proces.
Ce rol are dispariția zăpezii
În trecut, mare parte din Europa era acoperită de zăpadă în timpul iernii. La fel ca gheața din Arctica, zăpada reflectă razele Soarelui și contribuie la menținerea unor temperaturi mai scăzute. Criza climatică reduce însă tot mai mult suprafețele acoperite de zăpadă.
În martie 2025, suprafața acoperită de zăpadă în Europa era de aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați, cu 31% sub media perioadei 1991-2020.
Suprafața de zăpadă pierdută era aproximativ egală cu teritoriile Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei luate împreună.
A fost al treilea cel mai redus nivel al stratului de zăpadă de când au început măsurătorile, în 1983.
De ce aerul mai curat poate contribui la creșterea temperaturilor
Reducerea poluării aerului în Europa este, fără îndoială, un lucru bun. Poluarea provoacă milioane de decese la nivel mondial în fiecare an.
Există însă și un efect secundar neașteptat: aerul mai curat face mai vizibil efectul încălzirii produse de concentrația tot mai mare de dioxid de carbon din atmosferă.
Particulele poluante pot reflecta o parte din razele Soarelui sau pot contribui la formarea norilor, împiedicând o parte din căldură să ajungă la sol.
Când numărul acestor particule scade, este reflectată mai puțină radiație solară, iar o cantitate mai mare de căldură ajunge la suprafață și este apoi reținută de gazele cu efect de seră.
Există chiar ipoteza că reducerea poluării ar putea avea legătură și cu apariția mai frecventă a tiparelor atmosferice care blochează masele de aer într-o anumită regiune.
Care dintre acești factori contează cel mai mult
Deocamdată, cercetătorii nu pot spune cu exactitate cât contribuie fiecare dintre cei patru factori la încălzirea accelerată a Europei. Ei speră însă să aibă estimări mai clare anul viitor.
„Ceea ce putem spune este că importanța fiecărui factor diferă în funcție de anotimp. Apropierea de Arctica este importantă mai ales toamna și iarna, în timp ce schimbările circulației atmosferice observate de la sfârșitul anilor 1970 sunt mai semnificative din punct de vedere statistic vara”, a explicat Samantha Burgess.
Scăderea poluării aerului este mai evidentă iarna, în special ca urmare a reducerii folosirii cărbunelui pentru încălzirea locuințelor. Tot iarna contează cel mai mult și reducerea stratului de zăpadă.
În ultimele decenii, încălzirea din timpul iernii a fost cea mai puternică în nordul Europei, în timp ce vara cele mai mari creșteri de temperatură s-au înregistrat în sud-estul continentului.
Care sunt consecințele
Încălzirea rapidă a Europei înseamnă mai multe decese provocate de temperaturile extreme, incendii de vegetație mai intense și secete mai severe.
În același timp, furtunile, ploile torențiale și inundațiile devin mai puternice pe măsură ce sistemul climatic acumulează mai multă energie.
Toate aceste fenomene afectează direct viețile oamenilor și economiile europene și vor continua să se agraveze atât timp cât emisiile nete de gaze cu efect de seră nu vor ajunge la zero.
Specialiștii spun că este nevoie atât de reducerea rapidă a emisiilor de CO2, cât și de măsuri care să protejeze populația de efectele deja inevitabile ale încălzirii.
„Costurile cumplite ale acestei crize climatice, atât cele umane, cât și cele economice, au ajuns acum la nivelul unei urgențe naționale. Ceea ce trebuie făcut este clar: să renunțăm mai repede la cărbune, petrol și gaze, să dezvoltăm masiv energia regenerabilă și să protejăm oamenii”, a declarat la sfârșitul lunii iulie Simon Stiell, șeful ONU pentru climă.
