România se confruntă în aceste zile cu o situație critică, fără precedent în ultimele decenii: reactorul 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă va fi oprit în următoarele două zile, după ce nivelul Dunării a atins pragul critic de -230 centimetri. Imaginile satelitare furnizate de satelitul Copernicus al Agenției Spațiale Europene (ESA) și datele European Drought Observatory arată cât de afectată este în această perioadă Europa de secetă - și în special Europa Centrală, regiunea „responsabilă” de asigurarea a circa 80% din debitul total al Dunării.
Această secetă a fost dublată în spațiul online de un potop de teorii ale conspirației, iar una care a prins cel mai bine tracțiune este legată de „furtul” apei Dunării de către țările din amonte (Germania, Austria sau Ungaria), care ar fi rerutat sau „stocat” apa fluviului pentru propriile nevoi.
Inginerul Paul Gheorghiescu, cu peste 45 de ani de activitate în sectorul hidroenergetic a explicat, pentru antena3.ro, de ce e imposibil, din punct de vedere științific, să „furi” apă din Dunăre pentru a putea provoca o secetă de asemenea proporții.
Cumva, pare logic să dai vina pe vecinii „de deasupra” și să-i bănuiești de gânduri necurate legate de încercarea de a stoca ori reține cantități cât mai mari de apă din Dunăre.
Doar că, în realitate, „aportul părții superioare a bazinului Dunării, respectiv Germania și Austria, nu este deosebit de mare”, după cum a precizat, pentru antena3.ro, inginerul Paul Gheorghiescu, specialist în domeniul hidroenergetici și gospodăririi apelor.
Imagine via satelitul Copernicus, finalul lunii iulie, care prezintă valul de caniculă care a provocat secetă (regiuni în roșu) în special în Europa Centrală. Sursa foto: Europe Drought Observatory
„40-50% din apa Dunării vine de aici, de foarte aproape, din zona Belgradului, unde sunt principalii afluenți ai acestei zone: Drava, Velika Morava și Sava. Iar de pe malul stâng, vine Tisa”, a explicat inginerul Gheorghiescu. „Faptul că se constituie grosul alimentării (Dunării) în zona sârbească înseamnă că, și dacă ar vrea Germania să ne ia apă, nu are de unde”.
Da, Germania are 13 hidrocentrale pe Dunăre. Explicațiile unui inginer cu experiență de 45 de ani în hidroenergetică
Ne vom limita, de dragul exemplului, doar la cazul Germaniei, cea mai mare economie a Europei și, la o adică, statul cel mai potent, care ar fi capabil de un astfel de scenariu care ar presupune un asemenea efort financiar, ingineresc și logistic.
Ce ne spun cifrele? În primul rând, Germania are construite în prezent 13 hidrocentrale pe Dunăre.
Un număr consistent și care dă senzația de grandoare, mai ales dacă ai în cap hidrocentrala de la Porțile de Fier.
Doar că hidrocentralele germane nu seamănă deloc cu Porțile de Fier. Conform datelor furnizate de autoritățile germane, din aceste 13 hidrocentrale, primele trei sunt: Kachlet, Geisling și Bergheim. Cea mai puternică (Kachlet) are o putere de 53 de MW. Comparativ, Porțile de Fier 1 are o putere de 194,4 MW.
Toate aceste hidrocentrale nu au însă lacuri de acumulare, de tip baraj, cum avem de pildă la Porțile de Fier, ci niște „stăvilare”.
„Aceste stăvilare se numesc baraje mobile, ele neavând acumulări”, a spus Gheorghiescu. „Ele sunt numai hidroenergetic și pentru navigație, nu pot influența volumele de pe Dunăre”.
Hidrocentrală pe Dunăre, între Germania și Austria. Foto: Getty Images
Din aceleași date publicate de autoritățile germane, aflăm că în regiunea Bavariei există „27 de rezervoare de apă deținute de stat”, cu o capacitate de 180 de milioane de metri cubi. Cu alte cuvinte, aici ar putea fi, teoretic, colectată apa, la nevoie.
180 de milioane de metri cubi - iată o cifră care pare impresionantă, mai ales pentru un cetățean simplu obișnuit doar cu debitul de apă care curge la chiuvetă și umple, eventual, o cadă de baie.
„180 de milioane de metri cubi e un volum extrem de mic. Mic! Stocul anual care curge pe râurile României se ridică la 42 de miliarde de metri cubi. Asta e resursa de apă pe care o are România”, a precizat inginerul Paul Gheorghiescu.
Cu alte cuvinte, la un debit mediu de circa 6.000 de metri cubi pe secundă, cât are Dunărea, teoretic, cele 180 de milioane de metri cubi „s-ar umple” în câteva ore. Doar că, în realitate, nu e ca și cum ai răsturna un vas de apă direct în cadă; nici măcar Germania nu are o astfel de infrastructură pentru a ruta Dunărea brusc în acele lacuri de acumulare.
În schimb, la un debit practicabil de 100 metri cubi pe secundă, ai „umple” însă acel rezervor în circa o lună. Deci, nu e ca și cum vine seceta și „îți faci rezervele în câteva zile”.
Or, după cum a arătat inginerul Gheorghiescu, toate țările riverane - inclusiv România - și-au făcut deja astfel de rezerve încă din primăvară - nu aștepți seceta să acumulezi apa în al 12-lea ceas.
Conform datelor agenției hidrologice germane, Dunarea a inregistrat nivelul mai scazute in 2026, comparativ cu 2025. Scaderi ale nivelului apelor sunt usor vizibile si din satelit, chiar daca ele nu par la fel de evidente precum in Austria, Ungaria sau Romania, unde pe anumite portiuni se vede albia fluviului.
Iata o imagine a Dunarii in zona orasului Bergheim, landul Renania de Nord-Westfalia surprinsa de satelitul european Copernicus in august 2026.
Si iata o imagine surprinsa de acelasi satelit in august 2025.
181 de localități din România sunt afectate de secetă. Nivelul de umplere al lacurilor de acumulare e la 70%
Autoritățile române au precizat că nivelul de umplere la data de 9 august 2026 în cele 39 de lacuri de acumulare a fost de 70,63%, un volum de cca 3,070 miliarde mc existent, fapt ce asigură necesarul de apă brută pentru beneficiari din sursa de apă de suprafață în regim centralizat.
A fost estimat pentru sfârșitul lunii august, în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populație și industrii și producția de energie electrică pentru Sistemul Energetic Național, un coeficient de umplere de cca. 66 %.
Seceta continuă să afecteze alimentarea cu apă în zeci de localități din România. Potrivit celei mai recente notificări privind restricțiile de apă, 181 de localități care au sisteme centralizate de alimentare sunt afectate de deficitul rezervei de apă, iar alimentarea se face cu dificultate, cu restricții sau intermitent în anumite intervale orare, transmite Apele Române.
Cele mai afectate județe sunt Alba, cu 45 de localități, Neamț – 39 și Bihor – 30. Alte 96 de localități, care nu dispun de sisteme centralizate sau au sisteme doar parțiale, sunt afectate de seceta prelungită, cele mai multe fiind în Botoșani – 55 de localități.
Da, au fost acumulate - inclusiv în România - rezerve de apă, dar asta s-a făcut din primăvară. „Nu au reținut în perioada de secetă”
„Nu au avut ce să fure (germanii sau austriecii - n.r.), cel mult și-au reținut integral partea lor și au reținut mai mult ca oricând puținul care a venit în anul ăsta. Au reținut în primăvară, când începe dezghețul apelor în munți, în Alpi. Ei au reținut în aprilie-mai-iunie, când vin volumele mari din topirea zăpezilor. Nu au reținut în perioada de secetă”, a spus Paul Gheorghiescu.
Dunărea la Wallsee, Austria, 9 august 2025 vs. Dunărea la Wallsee, Austria, 5 august 2026. Sursa foto: Copernicus/ESA
Conform datelor publicate de serviciul german de hidrologie, la stația de măsurare de la Pfelling, Germania, se observă că marți, 11 august 2026, nivelul Dunării era la 207 cm. Comparativ, în urmă cu un an, în același loc nivelul era de 303 cm - aproape cu un metru mai mult.
O situație similară întâlnim și în Austria.
Dunărea la Aggsbach, Austria, 9 august 2025 vs. Dunărea la Aggsbach, Austria, 4 august 2026. Foto: Copernicus/ESA
Imaginile satelitare sunt confirmate și de datele oficiale ale autorității hidrologice austriece: la Salzburg, de pildă, pe 11 august se înregistrau 188 cm, comparativ cu 231, în urmă cu exact un an.
Dunărea la Sankt Mikael, în Austria Inferioară, august 2025 vs. Dunărea la Sankt Michael, în Austria Inferioară, august 2026. Foto: Copernicus/ESA
Dunarea la Linz, august 2025 vs. Dunarea la Linz, august 2026
La fel, și în Ungaria. Mai exact la Budapesta. Aici, nivelul Dunării a atins un minim istoric, fiind înregistrați doar 28 de centimetri la stația hidrometrică din Budapesta. Zilele trecute, aproximativ 15 nave erau blocate pe sectorul ungar al fluviului.
Turiști pe un banc de pământ apărut în mijlocul Dunării, în urma secetei. Imagine de la finalul lunii iulie. Foto: Getty Images
Majoritatea navelor de marfă au fost, de asemenea, obligate să staționeze din cauza adâncimii insuficiente a fluviului.
Da, ungurii au încercat să „fure” apă, dar de la ei. Iar volumul „e floare la ureche”, dacă îl compari cu debitul Dunării
În cazul Ungariei, o teorie a conspirației care a circulat online a făcut referire la devierea apelor din bazinul Tisa pentru irigarea unui parc natural. Știrea e adevărată.
Doar că în acest caz au fost „deturnați” 2 milioane de metri cubi de apă.
„E floare ureche, abia au stropit. Ce înseamnă 2 milioane la stocul Dunării? Volumele astea nu intră în discuție”, a spus inginerul Gheorghiescu.
La un debit al Dunării de 6.000 de metri cubi pe secundă, un „rezervor” de 2 milioane de metri cubi „s-ar umple” în câteva minute.
„Nimeni nu poate influența, punctual, Dunărea, pentru că grandoarea, desfășurarea în spațiu a Dunării, este foarte mare”, a menționat inginerul Paul Gheorghiescu.
Nimeni, mai puțin natura. Sau seceta, mai exact. Din datele European Drought Observatory, observăm purgatoriul care s-a abătut asupra centrului Europei, fix regiunea responsabilă, practic, de 80% din debitul total al Dunării, prin principalii afluenți Sava, Drava, Tisa sau Inn (Germania). O secetă atât de mare care se vede, la propriu, din satelit și care a afectat, perfect democratic, inclusiv țările acuzate că le-au furat românilor apa din Dunăre.
