Siria este afectată încă din martie 2011 de o revoltă populară reprimată sângeros, care s-a transformat în insurgenţă armată, informează AFP, care prezintă o cronologie a acestor evenimente.
Potrivit Observatorului sirian pentru drepturile omului (OSDO), violenţele s-au soldat cu peste 10.000 de morţi şi peste 100.000 de persoane care sunt sau au fost deţinute.
MARTIE 2011
-15-16 martie: Mitinguri la Damasc, la apelul unei pagini de Facebook, pentru "o Sirie fără tiranie, fără lege de urgenţă şi tribunale de excepţie"; acesta este punctul de plecare al contestării fără precedent.
- 18-27 martie: Manifestaţii reprimate la Damasc, Banias (nord-vest) şi Deraa (sud), centrul contestării (100 de morţi la 23 martie). Violenţe şi în Latakia (nord-vest).
APRILIE 2011
- 18 aprilie: Damascul denunţă o "rebeliune armată a grupurilor salafiste".
- 25-26 aprilie: Contestarea se extinde şi se radicalizează cu apeluri la înlăturarea regimului. În iunie, armata este mobilizată în apropiere de Irak, de frontiera turcă şi de Liban.
IULIE 2011
- 15 iulie: Peste un milion de persoane protestează faţă de regim, în special la Hama (centru) şi Deir Ezzor (est). La 31 iulie, 100 de persoane sunt ucise într-o vastă ofensivă a armatei la Hama.
AUGUST 2011
- 18 august: Barack Obama şi aliaţii săi occidentali îi cer lui Bashar al-Assad să plece. Ţările occidentale şi arabe adoptă mai multe serii de sancţiuni împotriva regimului.
NOIEMBRIE 2011
- 16 noiembrie: Un centru al serviciilor secrete din apropiere de Damasc este atacat de Armata siriană liberă (ASL), o forţă a opoziţiei armate a cărei înfiinţare a fost anunţată în iulie de colonelul Riad Assaad, dezertor refugiat în Turcia.
FEBRUARIE 2012
- 4 februarie: Al doilea veto sino-rus faţă de un proiect de rezoluţie la ONU care condamnă represiunea.
- 12 februarie: Liga Arabă decide să furnizeze susţinere politică şi materială opoziţiei şi să ceară o forţă comună arabi-ONU. În ianuarie, ea a prezentat un nou plan care prevede un transfer de putere a lui Assad către vicepreşedintele său.
- 22 februarie: Doi jurnalişti occidentali - un francez şi o americancă - sunt ucişi la Homs. Alţi doi - un britanic şi o franţuzoaică - sunt grav răniţi. Un jurnalist francez a fost ucis în ianuarie.
- 24 februarie: Conferinţă internaţională la Tunis, care recunoaşte Consiliul Naţional Sirian (CNS), lansat la începutul lui octombrie la Istanbul, ca un "reprezentant legitim" şi promite să furnizeze "o susţinere efectivă" opoziţiei.
- 26 februarie: Referendum privind noua Constituţie, criticat de opoziţie şi de Occident. Regimul anunţă în mod regulat reforme care nu sunt urmate în fapt decât de intensificarea reprimării.
MARTIE 2012
- 1 martie: Armata preia controlul asupra cartierului simbol Baba Amr, bastion al rebeliunii din Homs (centru), după două zile de lupte şi patru săptămâni de bombardamente.
- 14 martie: Armata preia controlul asupra oraşului Idleb (nord-vest), după un asalt de patru zile. Moscova îl critică pe Assad pentru "întârzierile mari" în demararea reformelor. Amnesty denunţă "torturarea sistematică" a deţinuţilor.
- 17-18 martie: Două atentate la Damasc şi unul la Alep (nord).
- 21 martie: Declaraţie a Consiliului de Securitate care susţine planul de reglementare al lui Kofi Annan (încetarea violenţelor, ajutor umanitar şi eliberarea deţinuţilor).
APRILIE 2012
- 5 aprilie: Consiliul de Securitate cere Damascului să respecte termenul de 10 aprilie pentru a înceta principalele sale operaţiuni militare şi opoziţiei să facă acelaşi lucru 48 de ore mai târziu.
- 7 aprilie: Cel puţin 128 de persoane sunt ucise.
- 8 aprilie: Regimul anunţă că nu îşi va retrage trupele din oraşe fără "garanţii scrise" din partea opoziţiei.
- 9 aprilie: Cel puţin 105 morţi, dintre care 74 civili. Tiruri provenind din Siria provoacă mai mulţi răniţi în teritoriul turc şi o victimă în Liban.
- 10 aprilie: Armata bombardează mai multe localităţi în pofida expirării termenului fixat de ONU. Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov afirmă că Damascul a început să pună în aplicare planul Annan, cerându-i aliatului său să fie "mai activ". Omologul său sirian Walid Mouallem acuză Turcia că înarmează şi susţine rebelii.
Kofi Annan se află în Turcia pentru a vizita taberele de refugiaţi sirieni.
