Ales Bialiațki, disident bielorus şi co-laureat al premiului Nobel pentru Pace, care a fost eliberat recent din închisoare după un acord între Statele Unite și regimul Lukașenko, a făcut apel, duminică, la Uniunea Europeană să negocieze cu dictatorul de la Minsk pentru a pune capăt represiunii politice intense care are loc în această țară, relatază AFP, citată de Agerpres.
„Pentru societatea europeană şi celelalte democraţii, trebuie să punem capăt represiunii din Belarus”, a declarat Bialiațki într-un interviu pentru AFP, acordat în Lituania. „Represiunea este comisă de regim, şi cu cine altcineva puteţi vorbi dacă nu cu regimul?”, a adăugat el.
„Dar acest lucru trebuie făcut menţinând o anumită presiune, cu o poziţie de forţă, pentru că regimul belarus nu înţelege decât acest limbaj”, a mai spus el.
Disidentul bielorus a afirmat că premiul Nobel pentru Pace l-a protejat în închisoare şi a promis să-şi continue „munca” în exil.
„Chiar dacă am trecut prin toate dificultăţile prin care trec deţinuţii politici bieloruşi - celulele de izolare, umilirile constante, premiul m-a protejat de alte lucruri mai rele şi mai dezagreabile prin care au trecut alţi colegi”, a continuat el.
„Ei (gardienii - n.r.) au înţeles că această persoană a primit un fel de premiu şi că nu pot să o bată”, a declarat el râzând.
În vârstă de 63 de ani, Ales Bialiaţki a fondat în 1996 şi a condus timp de ani de zile Viasna (Primăvară - trad.), principala organizație de apărare a drepturilor omului şi sursă esenţială de informaţii privind represiunea din Belarus. Viasna înregistra cu meticulozitate arestările, procesele, pedepsele cu închisoare, cu scopul de a submina opacitatea maşinii judiciare a regimului Lukașenko.
Munca sa i-a adus, în 2022, lui Ales Bialiaţki premiul Nobel pentru Pace, împărţit cu ONG-ul Memorial (Rusia) şi centrul pentru libertăţi civile (Ucraina).
El însuşi a fost arestat în 2021 şi condamnat în 2023 la 10 ani de închisoare într-un caz de „trafic de valută”, calificat drept inventat de organizaţia sa.
Duminică, el a precizat că-şi va continua lupta în exil, unde pot fi făcute „multe lucruri”. „Nu renunţ. În această situaţie, viaţa continuă şi trebuie să ne continuăm lupta”, a afirmat el. Ales Bialiaţki s-a declarat sigur că situaţia în Belarus se va schimba „într-o zi sau alta în mai bine”.
Lukașenko a eliberat peste 100 de disidenți încarcerați, după un acord cu Trump
Aleksandr Lukaşenko a eliberat, sâmbătă, 123 de opozanţi deţinuţi politic, precum şi cinci ucraineni, în timp ce Statele Unite au abrogat sancţiunile împotriva exporturilor bieloruse de îngrășământ, decizii anunţate după două zile de discuţii la Minsk cu un emisar al preşedintelui american, Donald Trump, relatează Reuters şi AFP, citate de Agerpres.
Pe lângă Ales Bialiaţki, printre disidenții eliberați s-a mai numărat și Maria Kolesnikova, lideră a opoziției pro-UE din Belarus.
În schimb, guvernul Statelor Unite va abroga sancţiunile împotriva exporturilor de îngrășământ din Belarus, cel mai important produs de export al țării.
Această eliberare a unor opozanţi din detenţie nu este prima făcută de Lukaşenko, dar este cea mai importantă de când administraţia Trump a iniţiat, anul acesta, discuţiile cu dictatorul de la Minsk, care stă neclintit la putere de peste trei decenii şi pe care guvernele occidentale au încercat să-l izoleze.
Oficiali americani au declarat pentru Reuters că interacţiunea cu Lukaşenko face parte dintr-un efort de a-l îndepărta pe acesta de influenţa lui Putin, demers privit cu scepticism de opoziţia din Belarus.
SUA şi Uniunea Europeană au impus sancţiuni extinse Belarusului după ce Lukaşenko a lansat o represiune violentă împotriva protestatarilor, în urma alegerilor prezidenţiale din 2020 contestate de opoziţia susţinută de Occident. Majoritatea activiştilor opoziţiei care nu au fugit din ţară au ajuns în detenţie.
Sancţiunile occidentale au fost înăsprite după ce Lukaşenko a permis ca ţara sa să fie folosită de armata rusă ca platformă în lansarea invaziei împotriva Ucrainei, în 2022.
Ştiri video recomandate
