Extrema dreapta îşi dublează prezenţa în parlamentul olandez şi vrea la guvernare

11 Iun 2010   •   04:36
Extrema dreapta îşi dublează prezenţa în parlamentul olandez şi vrea la guvernare

Spectaculosul rezultat al Partidului anti-musulman de extremă dreaptă pentru Libertate i-a şocat pe olandezi, joi, în timp ce cele două partide principale se pregăteau pentru săptămâni de negocieri în vederea coaliţiei.

Partidul Liberal pro-afaceri VVD avea 31 de locuri, în timp ce Partidul Laburist (PvdA) a a reuşit să obţină 30, după numărarea a 99.6 procente din voturi.

Cu toate acestea, liderul PVV de extremă dreapta, Geert Wilders, a cerut o parte din guvern după ce partidul său a ieşit pe locul trei, cu 24 de locuri, mai mult decât dublându-şi cele nouă locuri actuale, în parlamentul de 150 de mandate.

"Nimeni din Haga nu mai poate trece pe lângă PVV," arăta Wilders, al cărui partid doreşte sfârşitul imigraţiei din statele musulmane, ca şi interzicerea de noi moschei şi a Coranului.

"Vrem să fim parte din noul guvern," cerea Wilders, care se bucură de protecţie specială din cauza controversatei poziţii politice.

Frontul Naţional de extremă dreapta din Franţa a salutat "marele succes" al PVV, în timp ce organizaţia musulmană olandeză CMO a descris votul ca "ruşinos".

În timp ce SMN, grup ce reprezintă olandezii de descendenţă marocană, arăta că succesul lui Wilders este "o palmă peste faţă".

PVV a împins Acţiunea Creştin Democratică a premierului demisionar Jan Peter Balkenende pe locul patru, forţându-l să demisioneze din funcţia de lider al partidului şi parlamentar, după opt ani ca premier.

După ce a fost parte a fiecărui guvern olandez de la al Doilea Război Mondial, creştin democraţii au pierdut 20 de locuri, ajungând la 21 de mandate.

Preocupările economice fiind principalul subiect al campaniei, liderul liberal Mark Rutte promiţând să reducă cheltuielile publice cu circa 45 de miliarde de euro în următorii patru ani.

De asemenea, a promis eradicarea deficitului public, ce a fost 5,3 procente din PIB anul trecut, reducerea guvernului şi parlamentului, taxe mai mici pe venit şi limitarea salariilor funcţionarilor.

Laburiştii fostului primar din Amsterdam Job Cohen au promis economii mai atente sau taxe mai mari pentru bogaţi, printre altele.

Alegerile au fost primele pentru un stat din zona euro de la criza financiară din Grecia.

Rutte şi-a stabilit ca ţintă pentru crearea guvernului data de 1 iulie şi arăta că nu exclude niciun partid, în timp ce Cohen a eliminat orice cooperare cu PVV.

Antena3.ro

Parteneri
x close