În mod oficial, acordul comercial al UE cu Mercosur reprezintă o înfrângere pentru fermierii europeni. În realitate, lobby-ul agricultorilor din Europa obține constant victorii, scrie Politico.
Statele UE au agreat, vineri, acordul comercial cu țările din blocul sud-american, dând autorizație șefei Comisiei Europene să meargă în Paraguay, la sfârșitul săptămânii, pentru semnarea unui acord negociat de aproape trei decenii.
Acordul a fost agreat în ciuda opoziției dure a unor țări europene și a comunităților de agriculturi, care au făcut proteste cu tractoare sau au blocat granițe.
Prețul pentru a trece acordul cu Mercosur peste linia de sosire a fost unul greu, însă. Înainte de votul final, Comisia Europeană a făcut concesii majore fermierilor.
Clauzele de protecție pentru importuri au fost întărite, controalele la fel. Nu doar atât, Comisia a dat statelor UE și alți 45 de miliarde de euro în subvenții pentru fermieri.
Luate împreună, aceste concesii înseamnă că acordul cu Mercosur intră în vigoare învăluit în clauze pro-fermieri, iar sectorul agricol e mai puternic ca niciodată.
„Alte sectoare se plâng, în timp ce fermierii blochează drumuri”, spune un oficial al Comisiei anonim, citat de Politico.
Această evaluare dură dar sinceră reprezintă realitatea din interiorul organizaților guvernamentale europene. Fermierii poate că reprezintă o parte tot mai mică a economiei Europei, însă rămân unii dintre cei mai puternici participanți la ea, din punct de vedere politic. În ciuda reducerii participării lor la economia europeană, fermierii rueșesc să remodeleze acorduri comerciale, bugete și agende de reformă, atunci când nu reușesc să le blocheze pur și simplu.
Pentru a trece acordul cu Mercosur peste linia de finiș, Comisia Europeană a trebuit să dea înapoi în încercarea de a remodela bugetul UE pentru a fi mai puțin centrat pe Politica Agricolă Comună.
Presiunile care funcționează
Influența pe care o au fermierii este dependentă mai degrabă pe capacitatea lor de a pune presiune.
Sunt puțini oficiali la Bruxelles care pun la îndoială că părți mari ale sectorului se află sub o presiune constantă – veniturile sunt volatile, costurile pentru combustibili, fertilizatori și furaje sunt tot mai mari, vremea devine greu de prognozat. Zilele de muncă sunt tot mai lungi, iar izolarea devine o problemă reală în comunitățile rurale.
„Pot să le înțeleg furia”, spune comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen.
Simpatia pentru agricultori este mare în Europa, iar asta nu are legătură doar cu economia, ci și cu cultura și identitatea europeană. Din acest motiv, subvențiile pentru agricultori reprezintă una dintre cele mai delicate probleme din bugetul UE – și una pe care Comisia știe că îi va fi mereu greu să o abordeze.
Această sensibilitate a discursului a fost din nou vizibilă săptămâna trecută, când miniștrii agriculturii au mers la Bruxelles pentru o întâlnire organizată pe repede înainte și în afara calendarului.
În interior, discursurile au semănat mai mult cu niște ritualuri – fermierii au fost lăudați și asigurați că sunt ascultați. S-a vorbit mult din nou de clauze de protecție, salvgardare și susținere financiară.
Hansen a sumarizat totul, ulterior, spunându-le fermierilor că „Comisia le-a auzit îngrijorările” și a răspuns cu „măsuri de sprijin fără precedent”.
Reforma față cu realitatea
Deznodământul marchează un regres extraordinar în eforturile Comisiei de a reduce influența sectorului agricol în noul buget al UE. Arată și cât de ridicate sunt mizele când vine vorba de subvenții agricole.
Politica Agricolă Comună rămâne una dintre cele mai mari linii de finanțare din bugetul european, absorbind aproape o treime din cheltuielile totale și ancorând un contract politic care își găsește originile în fundațiile postbelice ale blocului european.
Unul dintre fundamentele blocului european a fost mereu subvenționarea securității alimentare și a stabilității rurale.
Acest fundament a supraviețuit la decenii de reformă. PAC a fost „aranjat”, înverzit și transformat într-o variantă mai orientată spre piață. Dar promisiunea centrală din spatele său – aceea că agricultorii vor fi protejați – nu a dispărut niciodată.
După realegerea Ursulei von der Leyen în 2024, oficialii au luat în calcul, mai încet, reducerea cheltuielilor cu agricultura din bugetul UE. Propunerile de draft pentru bugetul post-2027 urmau să facă cheltuielile pentru agricultură mai flexibile și mai ușor de redirecționat spre priorități precum apărarea, tranziția climatică și politica industrială.
Acest răspuns tehnocrat s-a lovit rapid de politică. Nu a supraviețuit.
Propunerea a venit în timp ce veniturile agricole se izbeau de creșterile costurilor, volatilitate climatică și epidemii. Tractoarele au revenit pe străzile Europei, iar miniștrii agriculturii au „strâns rândurile”, avertizând cu privire la dezavantajele politice. Lobby-ul fermierilor s-a mobilizat, apoi, în forță.
Hansen și-a petrecut mare parte din primul an în funcție vizitând ferme și întâlnindu-se cu lideri sindicali, descriind agricultura ca fiind un „avantaj strategic” și avertizând cu privire la o „convergență a presiunilor” care lovește sectorul. În spatele ușilor închise, el s-a luptat să mențină privilegiile fermierilor.
Eforturile lui nu au calmat furia agricultorilor. În loc, presiunile au devenit constante și au produs o serie de concesii importante pentru sector.
Mai întâi au venit asigurările că majoritatea cheltuielilor pentru ferme vor rămâne stabile în bugetul post-2027. Apoi, a fost aprobată o nouă țintă de cheltuieli prin care au fost redirecționați și mai mulți bani în proiecte agricole.
Săptămâna trecută, pentru a obține acordul pe tratatul cu Mercosur, Comisia a mers și mai departe, propunând fermierilor acces la fonduri de 45 de miliarde de euro.
În fapt, mare parte din bugetul pentru agricultură post-2027 va arăta aproape la fel cu cele anterioare.
Fermierii câștigă războiul chiar și atunci când pierd bătălii
Cele 45 de miliarde de euro care vor fi livrate fermierilor erau pregătite ca „asigurare de criză”.
După pandemia de Covid și după ce Rusia a invadat Ucraina, Comisia Europeană a concluzionat că bugetele viitoare ale UE vor avea nevoie de o flexibilitate mai mare pentru a răspunde rapid la șocuri.
Aceși bani urmau să fie „prima linie de apărare” în fața următoarei crize.
Dacă statele membre vor accepta noile propuneri ale Comisiei, acești bani „de criză” vor fi folosiți pentru a-i subvenționa din nou pe fermieri înainte de începerea noului ciclu bugetar.
Mercosur a fost „vehiculul” perfect pentru presiunile agricultorilor. Un acord susținut de multă vreme de sectorul industrial, tratatul s-a transformat rapid într-o sperietoare pentru fermieri.
Realitatea este și mai complicată – acordul cu Mercosur poate fi chiar un beneficiu important pentru mulți fermieri europeni, mai ales pentru cei care produc bunuri de calitate înaltă precum brânzeturi și vinuri. Ei pot câștiga mult din accesul mai bun la piețele Mercosur.
Alții, mai ales în domeniul cărnii de pui și vită, vor avea competiție mai dură. Dar chiar și când vine vorba de ei, analiștii comercial spun că riscul „inundării” pieței europene cu produse sud-americane este exagerat.
Nuanțele, însă, rareori supraviețuiesc pe o pancartă de protest. Nici măcar concesiile fără precedent făcute de Comisie și de guverne nu i-au oprit pe fermieri din proteste.
Cea mai mare organizație de lobby a UE, Copa-Cogeca, a transmis, vineri, că procesul de a obține tratatul cu Mercosur „erodează încrederea în guvernanța europeană, în procesele democratice și în examinarea parlamentară, într-o perioadă în care credibilitatea instituțională este oricum puternic pusă la îndoială”.
Organizația a transmis și că va continua să mobilizeze fermierii pentru protest.
În privat, oficialii europeni își exprimă frustrările față de solicitările tot mai radicale ale lobby-ului agricultorilor.
Unul dintre ei a declarat anonim că și dacă Comisia face tot ce-i stă în putință pentru fermieri, nicio concesie nu este suficientă. Un altul a vorbit de eforturile făcute de comisarul Hansen pentru a-i asculta pe fermieri și a-i ajuta. „Și tot vorbesc de parcă nu am fi făcut nimic”, a declarat el, referindu-se la Copa-Cogeca.
Pentru moment, fermierii câștigă, iar chiar și după ce Ursula von der Leyen va fi călătorit în Paraguay pentru semnarea acordului, ei o vor aștepta pregătiți de viitoarea bătălie.
Ştiri video recomandate
