Pavel Durov, miliardarul fondator al aplicației Telegram, a susținut duminică faptul că serviciile de informații franceze i-ar fi solicitat, printr-un intermediar, să cenzureze anumite voci din Republica Moldova, în schimbul unui sprijin în procesul său din Franța, relatează Reuters, citată de Agerpres.
Acuzațiile vin chiar în ziua scrutinului parlamentar din Republica Moldova, unde votul ar putea influența decisiv parcursul european al țării.
Guvernul de la Chișinău susține apropierea de Uniunea Europeană, în timp ce opoziția prorusă încearcă să blocheze această direcție.
Într-o postare în engleză pe rețeaua X, ministrul francez de externe a reacționat, amintind că Durov a mai lansat acuzații similare și în primăvara acestui an, pe tema României: „După România, Moldova. Lui @durov îi place să facă acuzații în timp ce sunt în desfășurare alegeri”.
Durov, reținut în 2024 pe un aeroport din Franța și ulterior inculpat pentru presupuse legături cu distribuirea de conținut infracțional pe Telegram, respinge acuzațiile și le consideră „absurde din punct de vedere legal și logic”.
El susține că în perioada în care se afla blocat la Paris, serviciile de informații franceze ar fi apelat la un intermediar pentru a-l presa să colaboreze: „Acum aproximativ un an, în timp ce eram blocat la Paris, serviciile de informații franceze m-au contactat printr-un intermediar, cerându-mi să ajut guvernul moldovean să cenzureze anumite canale Telegram înainte de alegerile prezidențiale din Moldova”.
Potrivit lui Durov, unele canale au fost eliminate pentru că încălcau regulile platformei, însă intermediarul i-ar fi transmis că, în schimb, serviciile secrete franceze urmau să „spună lucruri bune despre mine judecătorului care ordonase arestarea mea în august anul trecut”.
„Acest lucru era inacceptabil din mai multe puncte de vedere. Dacă agenția chiar se adresa judecătorului, aceasta constituia o încercare de a interveni în procesul judiciar. Dacă nu o făcea, ci doar pretindea că a făcut-o, atunci exploata situația mea juridică din Franța pentru a influența evoluțiile politice din Europa de Est, un model pe care l-am observat și în România”, mai spune el.
Nu este pentru prima dată când Durov acuză serviciile franceze de presiuni. În luna mai, el a declarat că acestea i-ar fi cerut să blocheze vocile conservatoare din România înainte de alegerile de acolo. Serviciile franceze au respins categoric aceste afirmații.
Durov a fondat Telegram după ce a părăsit Rusia, în 2014, în urma refuzului de a înlătura comunități de opoziție de pe platforma VK, pe care a vândut-o ulterior. Astăzi, aplicația are peste un miliard de utilizatori activi pe lună și joacă un rol major în țările din spațiul ex-sovietic, inclusiv Rusia și Ucraina.