Airbus, Siemens, Novo Nordisk și alți giganți din industrii multiple se pregătesc să promită investiții de miliarde de euro în Europa, cu o condiție: Uniunea Europeană să-și ducă la capăt planul de a reduce birocrația și de înlătura obstacolele cu care se confruntă companiile. Politico a obținut o copie a declarației, care urmează să fie semnată de peste 20 de companii și prezentată liderilor europeni la reuniunea informală a Consiliului European de la Copenhaga. Anterior reuniunii, mai mulți lideri europeni s-au întâlnit cu liderii unor mari companii, relatează The Guardian. Aceștia sunt de acord că trebuie accelerate eforturile de reducere a birocrației, dar fiecare lider european are o altă viziune asupra modului în care trebuie făcut acest lucru.
Emmanuel Macron, Donald Tusk și Ursula von der Leyen s-au numărat printre liderii europeni care au stat de vorbă cu reprezentanții mediului de afaceri european, înaintea reuniunii informale a Consiliului European.
Emmanuel Macron vrea prioritizarea companiilor europene
De pildă, președintele francez Emmanuel Macron a scos în evidență obiectivul vechi al Franței de a prioritiza companiile europene.
„Preferința europeană… era până de curând un cuvânt îngrozitor, imposibil de rostit într-o întâlnire de afaceri. Dar aceasta este o necesitate, pentru că noi suntem singurul loc nebun unde nu ne protejăm actorii interni. În SUA ai o agendă americană. În China nu mai este doar preferință chineză, ci uneori chiar exclusivitate chineză”, a afirmat Macron, potrivit The Guardian.
Președintele francez a spus că Europa este „singurul loc unde impui reglementări propriilor jucători, dar în același timp negociezi ridicarea barierelor pentru jucătorii din afara Europei, cu un standard dublu”. Aceasta este, cel mai probabil, o referire la acordul comercial UE–Mercosur, despre care Franța susține că îi dezavantajează pe fermierii europeni.
Premierul polonez Donald Tusk, care a pledat pentru o revizuire a unor reglementări din Pactul Verde, a declarat că UE ar trebui să relaxeze cerințele impuse companiilor pentru a le permite să concureze cu rivali din alte regiuni ale lumii, supuși unor reguli mai puțin stricte.
El a relatat schimburile „directe” pe care le-a avut cu companiile poloneze de oțel, care, a spus el, își doreau dereglementare, și nu doar ajutoare de stat, adică subvenții sau scutiri de taxe.
„De aceea trebuie să ne gândim la o accelerare reală în ceea ce privește procesul de dereglementare. Ambițiile noastre nu pot însemna că vom continua să impunem poveri noi companiilor; nu poate însemna ca, din cauza Europei, firmele să își piardă competitivitatea în raport cu restul lumii.
Priviți lumea din jurul nostru: noi, Europa, suntem responsabili pentru doar 6% din emisiile globale, nu putem fi mereu cei care reduc emisiile într-un ritm pe care nicio companie nu îl poate suporta. Nu putem să ne creștem constant ambițiile când alții nu o fac”, a spus Tusk.
La rândul său, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a subliniat că a făcut șase propuneri de reducere a birocrației în diverse domenii, așa-numitele „omnibusuri”, care, a afirmat ea, însumează o reducere de 8 miliarde de euro a poverii administrative pentru afaceri.
Ea a evidențiat însă că niciuna dintre aceste propuneri nu a fost adoptată de colegiuitorii UE, adică de Consiliul de Miniștri și Parlamentul European. Și, într-o aluzie deloc subtilă la locul unde considera că se află blocajul, a spus că și-ar fi dorit ca eurodeputații să fi fost prezenți la summitul de afaceri de la Copenhaga.
„Mi-ar plăcea să văd și Parlamentul European aici, pentru că avem nevoie și de ei ca să punem în mișcare întreaga navă.”
800 de miliarde de euro, decalajul Europei față de alte regiuni
În documentul citat de Politico, peste 20 dintre cele mai mari companii din Uniunea Europeană promit investiții la scară largă pentru a contribui la acoperirea decalajului de 800 de miliarde de euro pe care Europa îl are față de alte regiuni ale lumii. Acest decalaj a fost semnalat ca un motiv principal pentru rămânerea în urmă a Uniunii Europene în competiția economică globală în analiza din 2024 a lui Mario Draghi.
Însă, companiile au o condiție esențială pentru instituțiile UE, cărora li se cere să livreze „reforme ambițioase care să stimuleze inovația, investițiile, infrastructura tehnologică, o tranziție curată și echitabilă și securitatea”.
Declarația urmează să fie prezentată liderilor europeni care se întrunesc miercuri în Copenhaga. Printre semnatari se numără Airbus, Siemens, ASML, Novo Nordisk, thyssenkrupp, SAP, Equinor, Schneider Electric, Thales, Vodafone și alte mari firme industriale europene.
Suma de bani promisă de companii sub formă de investiții nu este încă cunoscută, notează Politico, care scrie că această chestiune este încă menționată cu „[xx]” în proiectul de declarație.
„Dacă toate marile companii europene ar egala acest nivel de creștere a investițiilor, Europa ar fi pe drumul cel bun pentru a acoperi cea mai mare parte a deficitului anual de ~800 de miliarde de euro identificat de Draghi”, se arată în text.
Lista „politicilor necesare” pe care le cer companiile variază de la reducerea birocrației și oferirea de mai multe stimulente pentru investițiile private până la accelerarea tranziției către energie curată, consolidarea bazei industriale de apărare a Europei și reducerea dependenței de tehnologia străină.
Declarația urmează să fie adoptată la Summitul Competitivității de la Copenhaga, găzduit de asociația patronală Danish Industry. La eveniment sunt așteptați președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele francez Emmanuel Macron, premierul danez Mette Frederiksen și premierul polonez Donald Tusk.
Ştiri video recomandate
