Printre acestea se numără vălul islamic, dar și cruciulițele sau alte obiecte ce țin de religia unei persoane, CJUE susținând că astfel de restricţii trebuie să fie aplicate în mod egal tuturor angajaţilor şi să se încadreze în contextul juridic al fiecărui stat membru.
Astfel de interdicții sunt permise, deoarece se dorește impunerea unui ”mediu administrativ complet neutru”.
„O astfel de regulă nu este discriminatorie dacă este aplicată în mod general şi nediscriminatoriu întregului personal al administraţiei respective şi este limitată la ceea ce este strict necesar. Pentru a institui un mediu administrativ total neutru, o administraţie publică poate interzice purtarea vizibilă, la locul de muncă, a oricărui semn care arată convingeri filozofice sau religioase. O asemenea normă nu este discriminatorie dacă este aplicată în mod general şi nediferenţiat întregului personal al acestei administraţii şi se limitează la strictul necesar”, se arată în decizia CJUE, notează The Guardian, citat de Digi 24.
Decizia vine după ce o angajată musulmană din estul Belgiei s-a adresat judecătorilor pentru că nu avea voie să poarte văl la muncă. Instanța a stabilit că, ”deşi semnele evidente de convingere religioasă erau interzise, mai multe fotografii prezentate de reclamantă arătau clar că semnele discrete de convingere erau tolerate”.
Aceste ”semne discrete” înseamnă, de exemplu, purtarea de cercei cu o cruce sau organizarea de petreceri de Crăciun, a declarat avocatul reclamantei pentru The Guardian.
