Iranul a lansat noi amenințări la adresa Bulgariei, după ce Sofia a permis Statelor Unite să folosească o bază militară pentru aeronave de realimentare implicate în operațiunile din Orientul Mijlociu, potrivit Novinite.
Teheranul susține că punerea teritoriului și infrastructurii militare bulgare la dispoziția SUA reprezintă participare la agresiunea împotriva Iranului și avertizează că își rezervă dreptul de a răspunde. Noile amenințări vin după ce Iranul a avertizat anterior că ar putea lovi ținte militare americane din Europa, inclusiv în Bulgaria și Cipru, dacă Washingtonul își intensifică războiul împotriva Teheranului. De asemenea, Grecia a mutat, duminică, un sistem antiaerian Patriot pe insula Creta, pentru a consolida apărarea unei importante baze militare din cauza unor eventuale atacurile iraniene asupra instalaţiilor unde sunt amplasate echipamente militare americane în partea de est a Mediteranei
Teama de scenariul unui posibil atac iranian asupra unui stat european a crescut după ce doi apropiați ai regimului de la Teheran au declarat anterior pentru Financial Times că forțele iraniene au analizat posibilitatea de a lovi obiective americane din țări situate în sud-estul Europei, precum Bulgaria, care luna trecută a aprobat folosirea bazei aeriene Bezmer pentru avioanele americane de realimentare.
Noi amenințări din partea Iranului
În acest context, Iranul a reiterat că desfășurarea avioanelor americane pentru realimentare în aer în Bulgaria a încălcat dreptul internațional și a reprezentat sprijin pentru operațiunile militare ale SUA și Israelului împotriva Teheranului, recunoscând totodată că aeronavele au părăsit între timp țara.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că Teheranul deține informații potrivit cărora mai multe aeronave americane cisternă KC-135 au plecat din Bulgaria. El a reiterat poziția Iranului potrivit căreia permiterea utilizării teritoriului național sau a infrastructurii militare de către o țară pentru desfășurarea unor atacuri împotriva Iranului constituie participare la agresiune.
„În ceea ce privește Bulgaria, ne-am exprimat deja poziția. Am auzit, de asemenea, că mai multe aeronave cisternă KC-135 au părăsit Bulgaria”, a declarat Baghaei în cadrul conferinței sale de presă săptămânale, potrivit agenției de stat iraniene IRNA.
Baghaei a spus că Iranul nu are nimic împotriva poporului bulgar și a remarcat că politicieni bulgari și membri ai societății civile s-au pronunțat împotriva utilizării teritoriului țării pentru operațiuni militare legate de conflict.
„Nu există niciun motiv pentru ca vreo țară să se teamă de noi, cu excepția cazului în care și-a pus bazele, facilitățile și echipamentele la dispoziția țărilor agresoare pentru a desfășura acțiuni ilegale”, a spus el.
Purtătorul de cuvânt iranian a avertizat că Teheranul se consideră îndreptățit, în temeiul dreptului internațional, să răspundă sursei sau locului din care este lansat ceea ce consideră a fi un act de agresiune împotriva Iranului. El a mai spus că țările nu ar trebui să pună teritoriul sau facilitățile lor la dispoziția Statelor Unite.
„Țările nu au niciun motiv să se teamă de Republica Islamică decât dacă și-au pus teritoriul și facilitățile la dispoziția Statelor Unite”, a declarat Baghaei, adăugând că Teheranul „nu va manifesta clemență față de cei care participă la atacurile împotriva Iranului”.
El a descris desfășurarea aeronavelor americane pentru realimentare în aer în Bulgaria drept o greșeală încă de la început și a spus că aceasta a constituit o formă de sprijin pentru războiul împotriva Iranului. Baghaei a subliniat, de asemenea, că Iranul nu a inițiat conflictul și că acționează pentru a-și apăra suveranitatea și integritatea teritorială.
„Prin urmare, agresorul trebuie să își asume responsabilitatea pentru acțiunile sale”, a spus el, adăugând că Teheranul nu va ceda presiunilor.
Declarațiile au venit după ce ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov, a declarat pe 22 august că aeronavele americane au părăsit baza aeriană militară Bezmer. El a spus că, pe durata staționării lor în Bulgaria, nu au existat zboruri spre sud, către Orientul Mijlociu, și că toate misiunile efectuate de aeronave au fost zboruri de antrenament în spațiul aerian al țărilor aliate situate la vest și nord-vest.
Teheranul a amnințat în repetate rânduri Bulgaria
Aeronavele americane cisternă au fost desfășurate la Bezmer la sfârșitul lunii iulie, în urma unei solicitări urgente din partea Washingtonului și a unei decizii a Adunării Naționale a Bulgariei. Primele două dintre cele până la opt aeronave KC-135 planificate au sosit pe 31 iulie, în timp ce misiunea aprobată urma să continue până la 1 octombrie 2026.
Autorizația parlamentară a permis desfășurarea temporară a până la opt aeronave americane pentru realimentare în aer și a cel mult 250 de militari americani. Scopul declarat al misiunii era furnizarea de sprijin logistic pentru operațiunile SUA din Orientul Mijlociu.
Desfășurarea a declanșat controverse politice în Bulgaria și avertismente repetate din partea Teheranului. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, ridicase, de asemenea, problema în discuțiile cu autoritățile bulgare, avertizând că țările care participă în orice fel la un atac militar împotriva Iranului vor trebui să își asume responsabilitatea pentru consecințe.
Implicațiile unui atac iranian
După trei săptămâni în care autoritățile au susținut că Bulgaria nu este amenințată direct, includerea țării pe lista „posibilelor ținte” a Iranului a stârnit îngrijorare. Totuși, oficialii și experții militari bulgari susțin că riscul este în prezent limitat.
Ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov, a respins informațiile publicate de Financial Times și a spus că serviciile bulgare, inclusiv informațiile militare, sunt în contact cu instituțiile britanice. Potrivit acestuia, informațiile primite de Sofia de la partenerii britanici sunt „semnificativ diferite” de cele apărute în presă.
Ministrul de Interne, Ivan Demerdzhiev, a declarat că măsurile de securitate de la baza Bezmer au fost pregătite pentru o amenințare mult mai mare decât cea indicată în prezent de serviciile de informații. Autoritățile vor să consolideze protecția înainte ca riscul să crească, nu după apariția unui pericol.
Experții bulgari spun că Iranul dispune, cel puțin teoretic, de arme capabile să ajungă până în Bulgaria. Racheta Shahab-3 are o rază de aproximativ 2.000 de kilometri, Sejjil poate ajunge la 2.500 de kilometri, Khorramshahr la 3.000 de kilometri, iar racheta de croazieră Sumar și drona Shahed-136 la aproximativ 2.500 de kilometri.
Însă raza de acțiune nu înseamnă automat și capacitatea de a lovi o țintă. Un atac asupra bazei Bezmer ar presupune, cel mai probabil, traversarea spațiului aerian al Turciei și a uneia dintre cele mai bine apărate zone de pe flancul estic al NATO.
NATO a anunțat că, în acest an, sistemele sale de apărare au interceptat de patru ori rachete balistice iraniene îndreptate spre Turcia. Potrivit expertului Ruslan Trad, într-unul dintre incidente, în martie, au trecut mai puțin de zece minute între detectarea și distrugerea rachetei.
Există însă o diferență importantă în cazul Bulgariei. Avioanele americane de la Bezmer desfășoară misiuni logistice și de realimentare, nu misiuni de luptă. Spre deosebire de baza Akrotiri din Cipru, lovită de o dronă iraniană pe 1 și 2 martie, Bezmer nu este implicată direct în operațiuni militare împotriva Iranului.
Un atac iranian asupra Bulgariei pentru simpla prezență a unor aeronave americane de realimentare ar aduce Teheranului puține avantaje, dar ar putea avea consecințe majore: ar putea declanșa consultări între aliații NATO în baza Articolului 5. Iranul este deja implicat în confruntări cu Israelul, în zona Golfului și în Marea Roșie.
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu susține că trebuie analizat de ce Iranul a inclus Bulgaria, dar nu și România, printre posibilele ținte ale unor atacuri asupra activelor americane.
El amintește că și la baza de la Otopeni sunt dislocate aeronave americane de realimentare, însă Teheranul nu le-a amenințat explicit. Bălăceanu spune că situația trebuie privită și prin prisma relațiilor istorice dintre România și Iran, amintind că numeroși iranieni au studiat în România și ocupă în prezent funcții importante în administrația și politica iraniană.
