Statele din G7 au anunțat că sunt pregătite să ia „măsurile necesare” pentru a sprijini aprovizionarea globală cu energie, după ce războiul din Orinetul Mijlociu a dus la o explozie a prețului petrolului, scrie BBC. Totuși, reuniunea miniștrilor de Finanțe din G7 și a membrilor Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) s-a încheiat fără un acord ca să pună pe piață petrol din rezervele de urgență.
Prețul petrolului a urcat luni până aproape de 120 de dolari pe baril, din cauza temerilor că aprovizionarea va fi perturbată pentru o perioadă îndelungată, înainte de a scădea puternic după ce președintele Donald Trump a alimentat speranțele că războiul s-ar putea încheia curând.
În timpul reuniunii prin videoconferință, una dintre opțiunile discutate a fost eliberarea petrolului din stocurile de rezervă, în condițiile în care directorul IEA, Fatih Birol, a spus că piețele globale ale petrolului „s-au deteriorat în ultimele zile”.
Birol a declarat: „Pe lângă dificultățile legate de tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, o cantitate semnificativă de producție petrolieră a fost oprită. Acest lucru creează riscuri semnificative și în creștere pentru piață. Țările membre ale IEA dețin în prezent peste 1,2 miliarde de barili de stocuri publice de urgență, la care se adaugă alte 600 de milioane de barili din stocurile industriei, păstrate în baza obligațiilor impuse de guverne.”
După reuniune, ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure, a spus că, în privința unei eventuale eliberări a stocurilor de urgență, „nu suntem încă în acel punct”. Dacă se va pune pe piață petrol din rezerve, ar fi pentru prima dată din 2022, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.
Într-un comunicat emis la finalul reuniunii, G7 a transmis: „Suntem pregătiți să luăm măsurile necesare, inclusiv pentru a sprijini aprovizionarea globală cu energie, cum ar fi eliberarea stocurilor.”
Cancelarul britanic Rachel Reeves a declarat luni că Regatul Unit a folosit reuniunea pentru a cere „o detensionare imediată” în Orientul Mijlociu și garanții de securitate pentru navele din regiune. „Sunt pregătită să sprijin o eliberare coordonată a rezervelor colective de petrol ale IEA”, a adăugat ea.
O perturbare majoră a aprovizionării cu energie din regiune riscă să împingă în sus prețurile pentru consumatori și companii din întreaga lume. Creșterea inflației ar putea determina băncile centrale să reducă mai puțin dobânzile.
Aproximativ o cincime din oferta mondială de petrol este transportată, în mod normal, prin Strâmtoarea Ormuz. Însă traficul prin această rută a fost aproape complet blocat de la izbucnirea războiului, în urmă cu mai bine de o săptămână.
SUA și Israel au lansat în weekend noi valuri de atacuri aeriene asupra Iranului, lovind mai multe ținte, inclusiv depozite de petrol. Între timp, Iranul a vizat infrastructură energetică din statele vecine din Golf. În timpul nopții, Arabia Saudită a anunțat că a interceptat și distrus două valuri de drone care se îndreptau către un important câmp petrolier.
Săptămâna trecută, piețele păreau relativ calme în fața scenariului de coșmar în care milioane de barili de țiței și gaz lichefiat ar fi rămas blocate în Golf. Însă escaladările din weekend, alături de imaginile cu distrugerea infrastructurii energetice atât în Iran, cât și în alte părți ale Golfului, au provocat o reacție rapidă și puternică a piețelor.
Luni dimineață, în Asia, prețul petrolului Brent a crescut cu peste 25%, atingând la un moment dat 119,50 dolari pe baril, înainte de a coborî sub 90 de dolari, după ce Trump a declarat pentru CBS că „războiul este foarte aproape de a se încheia, practic”. Președintele american a minimalizat anterior îngrijorările legate de creșterea prețurilor petrolului.
Duminică, el a scris pe platforma sa, Truth Social: „Prețurile petrolului pe termen scurt, care vor scădea rapid după ce amenințarea nucleară a Iranului va fi eliminată, reprezintă un preț foarte mic de plătit pentru siguranța și pacea SUA și a lumii. Doar proștii ar crede altceva!”
„Întrebarea pe care și-o pune toată lumea este: cât va dura acest conflict?”, a declarat pentru emisiunea Today de la BBC Paul Gooden, director pentru resurse naturale la NinetyOne Asset Management. „Cu cât va dura mai mult, cu atât piețele petroliere vor deveni mai tensionate”.
El a adăugat că prețul petrolului ar putea urca până la un prag pe care îl estimează între 120 și 150 de dolari pe baril. „Cred că, temporar, am putea vedea un preț al petrolului în acest interval. Nu cred că poate rămâne acolo... la un moment dat va exista o rezolvare.”
Și prețurile gazelor au crescut puternic
În Marea Britanie, prețul gazelor pentru livrare în luna următoare a urcat cu aproape 25%, la debutul tranzacțiilor de luni, înainte de a coborî la aproximativ 149 de pence pe therm. Prețurile gazelor aproape s-au dublat față de nivelul de dinaintea izbucnirii războiului cu Iranul.
Bursele americane au deschis în scădere, dar și-au revenit ulterior, indicele S&P 500 închizând cu un avans de 0,8%, iar Dow Jones Industrial Average terminând ziua în urcare cu 0,5%.
Indicele FTSE 100 de la Londra și-a revenit și a închis ziua cu o scădere de doar 0,3%, după ce inițial coborâse cu până la 1,86%, la cel mai redus nivel din aproape două luni. Marile companii petroliere s-au numărat printre cei mai importanți câștigători de la Londra: acțiunile Shell au urcat luni cu 2,4%, iar cele ale BP cu 1,9%.
În altă parte, indicele Dax al Germaniei a scăzut cu 0,8% luni, în timp ce CAC 40 al Franței a închis în minus cu 1%.
Indicele Nikkei 225 din Japonia coborâse cu 5,2%, iar indicele Kospi din Coreea de Sud a închis în scădere cu 6%.
Costurile de împrumut ale guvernului britanic au continuat să crească, pe măsură ce piețele își revizuiesc așteptările privind dobânzile. Înainte de conflict, erau anticipate reduceri de dobândă în acest an, însă, având în vedere impactul estimat al scumpirii petrolului asupra inflației, piețele financiare cred acum că există chiar posibilitatea unei majorări de dobândă până la finalul anului. Dobânda de referință în Marea Britanie este în prezent de 3,75%.
Luni, randamentul obligațiunilor guvernamentale pe doi ani a crescut la 4,09%, de la 3,88%. Randamentul obligațiunilor de referință pe 10 ani a urcat acum la 4,72%, de la aproximativ 4,3% înainte de izbucnirea conflictului.
Adnan Mazarei, de la Peterson Institute for International Economics, a spus că saltul prețului petrolului era de așteptat, având în vedere oprirea producției în unele state din Golf și indiciile că conflictul din regiune se va prelungi. „Oamenii își dau seama că acest conflict nu se va încheia repede”, a spus el, adăugând că promisiunile privind garanțiile și obiectivele anunțate de SUA „devin tot mai nerealiste”.
Ştiri video recomandate
