Rusia și-a intensificat „războiul hibrid” împotriva Moldovei, în timp ce țara se pregătește pentru alegerile parlamentare de duminică, afirmă autoritățile de la Chișinău. Ce instrumente folosește Moscova de această dată în Moldova și sunt ele diferite de campania de dezinformare din timpul alegerilor prezidențiale din 2024?
Rețele de boți, ordine guvernamentale false și chiar preoți subordonați Moscovei: Rusia și-a amplificat atacul hibrid asupra Moldovei înaintea alegerilor parlamentare de duminică, scrie Euronews.
Eugen Muravschi, expert asociat la think tank-ul moldovean WatchDog.md, a declarat pentru Euronews că Rusia a folosit o gamă variată de instrumente în războiul său hibrid, „pompând atâția bani încât e greu de ținut socoteala”, iar cumpărarea voturilor este cea mai gravă amenințare.
„Mai mulți bani pentru cumpărarea voturilor, mai mulți bani pentru dezinformare, mai mulți boți și așa-ziși activiști online. Criptomonedele au devenit un instrument mai proeminent față de alegerile trecute”, a explicat Muravschi.
El a spus că, strict în ceea ce privește dezinformarea, unul dintre principalele instrumente este reprezentat de rețelele de boți, folosite pentru a amplifica știri false, critici la adresa guvernului și narațiuni anti-UE.
„Folosirea influencerilor locali pe Facebook sau TikTok pentru a ținti audiențe care nu urmăresc îndeaproape politica este o altă tendință în creștere.”
Potrivit lui Muravschi, un alt instrument eficient este trimiterea de „ordine guvernamentale false”.
„A existat (un fals ordin guvernamental) pentru instituțiile publice de a afișa steaguri curcubeu și un altul pentru școli de a afișa postere informative LGBT la începutul anului școlar”, a subliniat el.
Muravschi a explicat că Rusia exploatează frecvent tema LGBTQ+, pretinzând că integrarea în UE înseamnă abandonarea valorilor tradiționale și promovarea „propagandei LGBT” în școli și grădinițe. „Moldova este o țară conservatoare și acesta este un subiect care generează dezbateri aprinse, unde emoțiile sunt mai importante decât argumentele”.
Energia este un alt subiect forte pentru Rusia, a adăugat Muravschi.
„Promisiunea iluzorie a gazului și electricității ieftine este foarte atractivă pentru familiile cu venituri mici, care trebuie să se gândească la facturile acestei luni, nu la dezvoltarea pe termen lung a țării”, a spus el pentru Euronews.
Muravschi a adăugat că Moscova folosește și Biserica Ortodoxă subordonată Patriarhiei Moscovei „pentru a răspândi propagandă rusească”.
Euronews a relatat anterior că Comisia Electorală Centrală a consemnat deja cazuri în care preoți au fost implicați în activități de propagandă politică.
Autoritatea electorală de la Chișinău a avertizat că implicarea bisericii în campania electorală contravine legii și a cerut reprezentanților cultelor religioase să se abțină de la activități politice.
Potrivit WatchDog.md, Moscova mai folosește „publicații străine false sau site-uri reale pe bază de plată, care publică texte cu propagandă rusească, apoi aceste texte sunt distribuite în Moldova cu credibilitatea suplimentară de a fi prezentate ca surse occidentale.”
„Mai mulți bani pentru voturi, dezinformare și boți”
Cele mai multe dintre aceste instrumente nu sunt noi și au fost deja folosite de Moscova anul trecut, în campania de dezinformare din timpul alegerilor prezidențiale și al referendumului din 2024.
Dar campania din acest an este „mai intensă și mai agresivă”, a spus Muravschi.
„Din punct de vedere tehnic, Rusia a construit o rețea de așa-numiți «infolideri»: persoane reale din Moldova, instruite și plătite să administreze mai multe conturi și să difuzeze dezinformare rusească.”
Muravschi a precizat că una dintre strategiile-cheie ale Rusiei în această perioadă este „promovarea unui cal troian politic”.
„Un bloc autoproclamat ‘pro-european’, numit ‘Alternativa’, este format din politicieni cu legături bine documentate cu Rusia. Este o stratagemă pentru a-i face pe alegătorii pro-europeni să voteze cu politicieni pro-ruși”, a explicat el.
WatchDog.md a subliniat că aceasta este „o recunoaștere indirectă din partea Rusiei că majoritatea moldovenilor sunt pro-UE și că doar mesajele pro-ruse nu le pot aduce victoria în alegeri”.
Însă autoritățile și-au întărit și ele poziția împotriva dezinformării.
Luni, oficialii de la Chișinău au anunțat că au efectuat 250 de percheziții și au reținut zeci de persoane, în cadrul unei anchete privind un presupus plan susținut de Rusia de a incita la „revolte în masă” și destabilizare a țării înaintea alegerilor parlamentare critice.
Perchezițiile au vizat peste 100 de persoane și au avut loc în mai multe localități din țară, a precizat poliția.
Șaptezeci și patru de persoane au fost reținute pentru până la 72 de ore, a declarat Victor Furtună, procurorul-șef al Moldovei din cadrul Oficiului pentru Combaterea Crimei Organizate și Cazuri Speciale.
Poliția moldoveană a afirmat că planul de destabilizare a fost „coordonat din Federația Rusă, prin intermediul unor elemente criminale”.
Care este obiectivul final al Moscovei în Moldova?
Muravschi a declarat pentru Euronews că ceea ce își dorește Moscova este „un guvern loial și obedient la Chișinău”.
„Regimul lui Putin nu vede Moldova – sau orice altă republică ex-sovietică, de altfel – ca pe o țară independentă. Un regim pro-rus la Chișinău ar fi pentru Moscova o restaurare legitimă a sferei sale de influență”, mai spune el.
El a explicat că, în termeni practici, Moldova poate fi folosită de Moscova în mai multe moduri: pentru a ocoli sancțiunile occidentale, pentru a submina sprijinul diplomatic acordat Ucrainei, pentru a amplifica influența Rusiei în România, pentru a organiza misiuni de sabotaj în Europa și, „poate cel mai grav, pentru a trimite mai mulți soldați ruși în Transnistria și apoi a folosi regiunea pentru a ataca militar Ucraina”.
„Războiul este folosit de Rusia într-un mod extrem de cinic. Pentru unii alegători, propaganda rusă prezintă ‘Occidentul colectiv’ drept responsabil pentru războiul din Ucraina.”
Prin această narațiune, Moscova pretinde că aderarea la UE ar atrage Moldova în război și că țara ar fi folosită „ca platformă de atac împotriva Rusiei”.
„Pentru alegătorii care nu împărtășesc neapărat punctul de vedere al Rusiei asupra războiului din Ucraina, mesajele sunt diferite: Moldova nu trebuie să ‘provoace’ Rusia prin apropierea de UE, altfel vom avea același tratament ca Ucraina”, a spus Muravschi.
„Acest lucru este jumătate explicit, jumătate sugerat, bineînțeles, deoarece propaganda rusă nu poate recunoaște direct rolul Moscovei ca agresor.”
Într-o abordare opusă, „de stimulare”, campania Rusiei se concentrează adesea pe energie și „promisiunea iluzorie a gazului și electricității ieftine”, foarte atractivă pentru familiile cu venituri mici.
Președinta Moldovei, Maia Sandu, a descris aderarea la UE drept „o chestiune de supraviețuire” pentru statul central-european și a spus că țara est-europeană se află într-o „cursă contra cronometru” pentru a se proteja de Rusia, pe care a numit-o „cea mai mare amenințare cu care ne confruntăm”.
Avertizând asupra interferenței și influenței Rusiei dincolo de granițele Moldovei, Sandu a afirmat că obiectivul final al Moscovei este de a se extinde și mai mult în Europa.
„Europa este ținta” interferenței și războiului hibrid al Rusiei, a subliniat Sandu. „Scopul Kremlinului este clar: să ne transforme într-o rampă de lansare pentru atacuri hibride împotriva Uniunii Europene.”