În ajunul deschiderii restaurantului său temporar din Los Angeles, unde meniurile vor costa 1.500 de dolari de persoană începând din 11 martie, celebrul restaurant Noma – considerat adesea cel mai bun din lume – este din nou în centrul unui scandal. Potrivit publicației The Hollywood Reporter, reputația sa creativă ar fi fost construită și menținută într-un climat de abuz fizic și psihologic asupra angajaților, relatează Agerpres.
Articolul citează o anchetă publicată pe 7 martie de The New York Times, care descrie comportamentul controversat al bucătarului-șef al restaurantului Noma din Copenhaga, Rene Redzepi.
Pentru mulți din industria gastronomiei de lux, dezvăluirile nu au venit ca o surpriză, deoarece stilul său de conducere ar fi fost cunoscut de mult timp. Redzepi însuși a recunoscut în trecut comportamentele sale agresive, într-un eseu publicat cu peste un deceniu în urmă, în care a scris că „a strigat şi i-a împins pe oamenii” de la Noma și a adăugat: „Am fost un agresor pentru o mare parte a carierei mele”.
Investigația descrie modul în care celebrul chef ar fi folosit metode dure pentru a impune standardele foarte ridicate ale restaurantului. Potrivit relatărilor din The New York Times, Redzepi își agresa verbal și fizic angajații, îi lovea sau îi împingea, iar uneori ar fi recurs la ustensile de bucătărie pentru a-i lovi.
De asemenea, ar fi recurs la amenințări severe. Conform publicației, acesta le-ar fi spus angajaților că „îşi va folosi influenţa pentru a-i pune pe lista neagră a restaurantelor din lumea întreagă, că va face în aşa fel încât familiile lor să fie deportate şi că soţiile lor vor fi concediate de la locurile lor de muncă din alte restaurante”. Ulterior, celebrul bucătar și-a cerut scuze pentru comportamentul său.
Unul dintre aspectele cele mai discutate în investigație este modul în care Redzepi ar fi organizat adevărate ritualuri de pedepsire colectivă în restaurantul său din Copenhaga, cunoscut pentru revoluționarea gastronomiei nordice prin utilizarea ingredientelor culese din natură și tehnici inovatoare de fermentare. Angajații erau obligați să asiste la umilirea colegilor pe care chef-ul îi considera responsabili pentru greșeli sau eșecuri.
Potrivit analizei, acest tip de ritual colectiv – întâlnit adesea în grupuri autoritare sau secte – reduce probabilitatea ca cineva din interior să conteste autoritatea liderului.
Autorul articolului din The Hollywood Reporter, Gary Baum, spune că dinamica dintre Redzepi și angajații săi i-a amintit de experiențele sale anterioare în investigarea unor grupuri toxice din Los Angeles.
„Scriu de mult timp despre restaurantele de lux pentru The Hollywood Reporter”, afirmă Gary Baum. „Totuşi, dinamica întunecată a lui Redzepi cu angajaţii săi maltrataţi îmi aminteşte cel mai mult despre experienţa mea de-a lungul anilor în investigarea grupurilor toxice din Los Angeles, în care lideri carismatici şi vizionari - ai unei şcoli de actorie, unui studio de fitness sau unui atelier de dezvoltare personală - au exercitat o putere inimaginabilă asupra adepţilor lor, cu efecte devastatoare. La fel ca Noma, acestea sunt subculturi ermetice în care visurile de promovare profesională şi de perfecţiune se transformă adeseori în coşmaruri neintenţionate”.
Industria restaurantelor este cunoscută de mult timp pentru duritatea mediului de lucru, o realitate despre care Anthony Bourdain a scris în numeroase cărți bestseller. Fenomenul a fost reflectat și în cultura populară, inclusiv în serialul „The Bear” produs de FX, care explorează presiunea și consecințele acestui tip de mediu profesional.
În cazul gastronomiei de lux, însă, problema este uneori privită dintr-o perspectivă diferită. Articolul sugerează că o comparație mai potrivită ar fi cu cinematografia de autor.
Ambele domenii exploatează dorința de prestigiu și sacrificiile pe care oamenii sunt dispuși să le facă pentru a-l atinge. Aceste industrii atrag numeroși tineri idealiști care renunță la cariere mai stabile pentru o viață creativă, dar incertă. În acest context, condițiile dure de muncă sunt adesea acceptate ca parte a unei călătorii către succes.
Hollywoodul a contribuit, la rândul său, la romantizarea gastronomiei de lux în numeroase producții, de la competiția culinară „Top Chef” de la Bravo și documentarul „Chef's Table” de pe Netflix până la satira cu elemente horror „The Menu”. În multe dintre aceste producții, gastronomia rafinată este prezentată ca un spectacol în sine, iar experiențele culinare sunt concepute ca adevărate reprezentații.
Această idee a fost consolidată în urmă cu aproape jumătate de secol de chef-ul Wolfgang Puck, care a introdus conceptul de bucătărie deschisă în restaurantele de lux, la celebrul restaurant Spago. Prin această schimbare, clienții au devenit spectatori ai procesului culinar, iar bucătarul a devenit figura centrală a spectacolului.
Mai mulți foști angajați ai lui Rene Redzepi susțin însă că realitatea din bucătăria deschisă de la Noma era diferită de imaginea prezentată publicului. În timp ce preparatele erau gătite în fața clienților, chef-ul s-ar fi ascuns uneori sub tejghele și ar fi lovit angajații la nivelul picioarelor.
În urmă cu câțiva ani, Redzepi a închis restaurantul original Noma din Danemarca, invocând un model financiar nesustenabil, bazat în mare parte pe munca neplătită a numeroși stagiari – mulți dintre acei tineri „pelerini” care, între timp, au vorbit despre abuzurile suferite. De atunci, Noma a devenit un brand global itinerant, care se bazează în continuare pe reputația construită în anii de glorie ai restaurantului.
Rămâne de văzut dacă aceste dezvăluiri vor afecta imaginea lui Rene Redzepi și a restaurantului Noma. Chef-ul danez a fost, de-a lungul timpului, perceput ca un geniu al gastronomiei, un lider carismatic al comunității culinare și un artist marcat de propriile conflicte. În următoarea perioadă, publicul va vedea dacă el va reuși să gestioneze și rolul mult mai incomod al personajului negativ.
Ştiri video recomandate
