Când Japonia a capitulat Singapore în al Doilea Război Mondial, a fost considerată mult timp o "umilință" pentru Marea Britanie. Acum, o serie de expoziții și tururi dezvăluie modul în care acest eveniment sumbru a modelat identitatea britanică și singaporeană. La cinci ani după ce Compania Britanică a Indiilor Orientale a înființat un post comercial în Singapore, insula a devenit o colonie britanică, în 1824. Locația sa strategică, la intersecția principalelor rute maritime dintre Asia și Occident, a transformat-o într-un avanpost economic și militar-cheie – într-atât încât Winston Churchill a numit-o "Gibraltarul Orientului", scrie BBC News.
"În Marea Britanie, Singapore era considerat o fortăreață – simbolul puterii și dominației Marii Britanii în regiune", spune Stephen Walton, curator principal la Muzeul Imperial de Război din Londra.
Însă, începând din decembrie 1941, forțele japoneze au cucerit Malaya în doar două luni, înainte de a debarca în Singapore. În ciuda faptului că forțele aliate îi depășeau numeric pe cei 35.000 de soldați japonezi, avanpostul britanic a căzut după doar opt zile, parțial din cauza superiorității aeriene a Japoniei și a "stereotipurilor rasiste răspândite, potrivit cărora japonezii erau inferiori atât fizic, cât și mental".
Timp de generații, căderea orașului Singapore, în care aproximativ 85.000 de soldați britanici, indieni și membri ai Commonwealth-ului, inclusiv mulți etnici chinezi născuți în Singapore au fost capturați, a ocupat un loc infam în psihicul britanic. Churchill a numit-o "cel mai grav dezastru și cea mai mare capitulare" din istoria militară britanică.
Deși astăzi Singapore este faimos pentru atracțiile sale ultramoderne, precum aeroportul futurist și Grădinile de lângă Golf, vizitarea siturilor bine conservate – și adesea trecute cu vederea – din timpul celui de-al Doilea Război Mondial dezvăluie călătorilor o latură mai puțin cunoscută a istoriei sale.
"Tripla umilință" a Marii Britanii
După cum scrie istoricul Brian Farrell, stabilit în Singapore, în cartea sa Apărarea și căderea Singapore, cucerirea insulei de către Japonia a reprezentat o "triplă umilință" pentru britanici.
"Au pierdut o armată uriașă după o apărare scurtă și aparent slabă, au predat citadela pe care insistau că nu o vor pierde și – cel mai rău – au fost învinși de un dușman non-european", spune el.
Pentru locuitorii insulei, ocupația japoneză de trei ani și jumătate (1942–1945) a fost marcată de privațiuni și atrocități, printre care și masacrul de la Sook Ching – uciderea sistematică a celor considerați de armata japoneză "elemente anti-japoneze".
Etnicii chinezi, majoritari în Singapore, au fost vizați în mod special pentru sprijinul acordat Chinei. Japonezii au recunoscut ulterior că au executat cel puțin 6.000 de bărbați chinezi, deși unii istorici estimează că cifra reală s-ar apropia de 25.000.
Au existat și consecințe de durată pentru Imperiul Britanic.
"Căderea orașului Singapore a întărit intenția Marii Britanii de a se retrage din India, iar deși sfârșitul Rajului nu a pus capăt Imperiului Britanic, a marcat cu siguranță începutul sfârșitului", scrie Farrell.
Singapore a revenit sub control britanic după război, dar și-a câștigat autoguvernarea în 1959 și, în cele din urmă, independența în 1965.
Așa cum a reflectat ulterior Lee Kuan Yew, primul ministru al Singaporelui:
"Vechile mecanisme dispăruseră, la fel și obiceiurile de ascultare și respect față de britanici, pentru că oamenii i-au văzut fugind de japonezi", a spus Lee Kuan Yew, prim.ministrul din Singapore.
Siturile celui de-al Doilea Război Mondial din Singapore
Astăzi, vizitatorii pot explora un Traseu al Patrimoniului ce include peste 50 de situri istorice din epoca celui de-al Doilea Război Mondial, alături de plimbări ghidate. Printre atracțiile populare sunt:
-
Battlebox, o rețea de tuneluri și buncăre subterane din Fort Canning Park, folosită ca centru de comandă britanic. Aici, reconstituirea camerei în care generalul Arthur Percival a decis capitularea oferă o perspectivă tulburătoare asupra evenimentelor din 15 februarie 1942.
-
La 20 de minute de mers cu mașina, fosta fabrică Ford păstrează sala unde a avut loc semnarea capitulării. Exponatele includ mărturii orale ale supraviețuitorilor masacrului Sook Ching și povești ale singaporezilor despre viața sub ocupație.
-
La estul insulei, Capela și Muzeul Changi comemorează cei peste 90.000 de prizonieri de război și civili aliați închiși aici între 1942–1945. Replici ale picturilor murale religioase desenate pe pereții închisorii sunt expuse publicului.
În ciuda rolului său esențial în istoria militară globală, mulți turiști nu cunosc acest capitol.
"Atât localnicii, cât și străinii sunt fascinați de ideea că un oraș ultramodern ca Singapore a fost odată un câmp de luptă. Siturile sunt bine întreținute și curatoriate, permițând vizitatorilor să înțeleagă semnificația lor", spune Dhevarajan Devadas, analist și ghid local.
O zi emoționantă
Comemorarea este marcată la Cimitirul de Război Kranji, unde se odihnesc aproximativ 4.400 de militari aliați. Un zid memorial cuprinde numele a peste 24.000 de soldați dispăruți. Programul "Eliberarea Singaporei" (13–14 septembrie) include prezentări despre transformarea orașului după capitulare și despre experiențele prizonierilor și civililor în timpul ocupației.
Companii precum Battlefield Tours Singapore oferă vizite ghidate la situri istorice. Proprietarul, Christopher Cher, spune că majoritatea clienților sunt din Marea Britanie și Australia.
"Vizitatorii descoperă o latură necunoscută a Singaporelui și discutăm despre impactul psihologic al căderii orașului". spune Cher.
Povești personale
În august, doi pasionați australieni de istorie, Christopher și Kerrie Herde, au participat la un tur.
"Am plecat cu o înțelegere mult mai clară a rolului Singaporelui în război și a dezvoltării ulterioare", au spus aceștia.
Jodie Yates, locuitoare în Singapore de un an, a vizitat mai multe situri istorice.
"Este important pentru mine să înțeleg cum trăiau oamenii în timpul războiului. Vizitând aceste locuri, am învățat că spiritul comunitar și compasiunea au dăinuit", a spus ea.
Fosta jurnalistă Claire Leow, care organizează tururi istorice, a contribuit la conservarea cimitirului Bukit Brown, loc de veci al pionierilor chinezi și scenă a bătăliei finale din 1942. Tatăl și bunicul ei au fost aproape uciși în masacrul Sook Ching.
"Nu trebuie să uităm sacrificiile tinerilor de 18–19 ani care au murit luptând pentru noi. Este important să spunem aceste povești", spune ea.
Ştiri video recomandate
