Pe muntele Luossavaara, în nordul Suediei, crescătorul sami de reni Lars-Marcus Kuhmunen se confruntă cu un viitor sumbru pentru comunitatea sa, a cărei viață ancestrală și turme de reni sunt supuse unei presiuni fără precedent. Este vorba despre planurile de exploatare a mineralelor rare din Ţara celor o mie de lacuri, a relatat The Independent. Oficialii suedezi și compania minieră de stat LKAB spun că mina propusă de la Per Geijer ar putea reduce dependența Europei de China pentru mineralele rare. Reprezentanţii LKAB speră să înceapă exploatarea acolo în anii 2030.
"Per Geijer", cel mai mare zăcământ de minerale din Europa, susţin oficialii suedezi
Conform sursei citate, în regiune, o mină de minereu de fier în expansiune și un important zăcământ de minerale rare fragmentează terenul, perturbând rutele străvechi de migrație ale renilor. Această provocare este amplificată de faptul că regiunea arctică se încălzește de patru ori mai repede decât media globală, ceea ce îi determină pe crescători să susțină că animalele lor au nevoie de o flexibilitate geografică mai mare, nu mai mică, pentru a-și asigura supraviețuirea.
Dacă va fi deschisă o mină în zăcământul de minerale rare numit "Per Geijer", pe care Suedia îl prezintă drept cel mai mare din Europa, Lars-Marcus Kuhmunen a spus că aceasta ar putea bloca complet rutele de migrație folosite de satul sami Gabna.
Acest lucru ar însemna sfârșitul modului de viață indigen pentru Lars-Marcus Kuhmunen, copiii săi și ceilalți oameni din populaţia sami, care cresc reni, a spus el. Practic, acest colț nordic al Suediei, aflat la aproape 200 de kilometri deasupra Cercului Polar Arctic, se află acum sub semnul incertitudinii privind .
"Renul este baza fundamentală a culturii sami din Suedia. Totul se întemeiază pe reni: hrana, limba, cunoașterea munților. Totul se bazează pe creșterea renilor. Dacă aceasta încetează să mai existe, și cultura sami va înceta să existe", a explicat Kuhmunen în interviul oferit pentru The Independent.
Crescătorii sami descind dintr-un popor odinioară nomad, răspândit într-o regiune ce se întinde în nordul extrem al Suediei, Norvegiei, Finlandei și în colțul nord-vestic al Rusiei. Până în anii 1960, membrii acestei minorități indigene erau descurajați să crească reni, iar biserica și statul le-au suprimat limba și cultura.
Doar în Suedia sunt cel puțin 20.000 de persoane cu origini sami, deși nu există o evidență oficială, deoarece un recensământ bazat pe etnie este interzis prin lege. Astăzi, un sat sami, numit "sameby", este o entitate economică reglementată de stat, care stabilește câți reni semi-domesticiți poate avea fiecare sat și unde pot hoinări aceștia.
"Devine din ce în ce mai dificil să existe un tip de creștere sustenabilă a renilor și să poți asigura supraviețuirea acestora peste iarna arctică și în anul următor", a spus Stefan Mikaelsson, membru al Parlamentului Sami.
În satul Gabna, Lars-Marcus Kuhmunen are în grijă aproximativ 2.500 - 3.000 de reni și, potrivit mărturiilor lui, există 15 - 20 de crescători. Familiile acestora, în total circa 150 de persoane, depind de rezultatele economice ale activității.
Chiar și înainte de descoperirea zăcământului Per Geijer, ei au fost nevoiți să facă față extinderii minei Kiirunavaara. Cea mai mare mină subterană de minereu de fier din lume i-a obligat pe crescătorii satului să își conducă renii pe o rută de migrație mai lungă și mai dificilă.
Mineralele rare, cruciale pentru tranziția economiei de la combustibilii fosili la electricitate și energie regenerabilă
Oficialii din Suedia și compania minieră de stat LKAB susţin că mina propusă de la Per Geijer ar putea reduce dependența Europei de China pentru mineralele rare. Cei de la LKAB speră să înceapă exploatarea acolo în anii 2030.
Pe lângă faptul că sunt esențiale pentru multe tipuri de tehnologie de larg consum, inclusiv telefoane mobile, hard disk-uri și vehicule electrice și hibride, mineralele din pământuri rare sunt considerate cruciale și pentru reorientarea economiei de la combustibilii fosili către electricitate și energie regenerabilă.
Însă, dacă proiectul Per Geijer va continua, a spus Lars-Marcus Kuhmunen, nu vor mai exista alte rute pe care crescătorii din Gabna să își poată conduce renii vara din munți spre pășunile de iarnă bogate în licheni, sursă esențială de hrană.
Satul Gabna va contesta mina în instanță, dar Lars-Marcus Kuhmunen a mărturisit că nu este optimist.
"Este foarte greu să lupți împotriva unei mine. Ei au toate resursele, au toate mijloacele. Au bani. Noi nu avem asta. Noi avem doar voința de a exista. De a transmite aceste pășuni copiilor noștri", a precizat crescătorul sami de reni.
Ştiri video recomandate
