În fiecare lună noiembrie, Coreea de Sud intră într-un adevărat impas național pentru faimosul său examen de admitere la facultate. Magazinele se închid, zborurile sunt amânate pentru a reduce zgomotul, iar chiar și ritmul navetei de dimineață încetinește, pentru a le face loc studenților. Spre sfârșitul după-amiezii, majoritatea candidaților ies din centrele de testare, răsuflând ușurați și îmbrățișându-și familiile care îi așteaptă afară. Totuşi, elevii nevăzători petrec mai mult de 12 ore pentru a finaliza examenului, scrie BBC News.
Joi, peste 550.000 de studenți din întreaga țară vor susține testul Suneung – abrevierea în coreeană pentru College Scholastic Ability Test (CSAT). Este cel mai mare număr de candidați din ultimii șapte ani.
Examenul nu stabilește doar dacă cineva va merge la facultate, ci poate influența perspectivele de carieră, veniturile, locuința și chiar relațiile viitoare. În funcție de specializarea aleasă, elevii răspund la aproximativ 200 de întrebări din coreeană, matematică, engleză, științe sociale sau naturale, o altă limbă străină și hanja (caractere chinezești folosite în coreeană).
Pentru majoritatea, testul reprezintă un maraton de opt ore – de la ora 08:40 până în jurul orei 17:40. Însă elevii cu deficiențe de vedere severe primesc un timp de testare de 1,7 ori mai lung decât durata standard.
Asta înseamnă că, dacă susțin și secțiunea suplimentară de limbi străine, examenul se poate încheia abia în jurul orei 21:48 – la aproape 13 ore după începere.
Nu există pauze, testul continuă neîntrerupt. Volumul fizic al foilor de test în Braille contribuie, de asemenea, la durata crescută.
Fiecare propoziție, simbol și diagramă tradusă în Braille face ca testele să fie de șase până la nouă ori mai groase decât versiunile tipărite standard.
La Școala Hanbit pentru Nevăzători din Seul, Han Dong-Hyun, în vârstă de 18 ani, se numără printre elevii care vor susține cea mai lungă versiune a Suneung-ului în acest an.
"Anul trecut, la nivel național, au fost 111 participanți nevăzători – 99 cu deficiențe de vedere și 12 cu deficiențe severe, precum Dong-Hyun", potrivit Ministerului Educației și Institutului Coreean pentru Curriculum și Evaluare.
Dong-Hyun s-a născut complet orb și nu percepe lumina.
Când BBC l-a întâlnit la școala sa, pe 7 noiembrie, degetele lui se mișcau rapid peste o broșură de exerciții în Braille cu întrebări din examene anterioare.
Cu doar o săptămână rămasă până la test, el se concentra pe gestionarea rezistenței și a condiției fizice. Va susține examenul folosind foi de test în Braille și un computer cu cititor de ecran.
"Este foarte epuizant pentru că examenul e atât de lung. Dar nu există niciun truc special – îmi urmez programul de studiu și încerc să-mi controlez starea de sănătate. Asta e singura cale", a mărturisit el.
Secțiunea de limbă coreeană este deosebit de dificilă pentru el. O broșură standard are aproximativ 16 pagini, în timp ce versiunea Braille ajunge la 100 de pagini.
Chiar și cu un software de citire a ecranului, informațiile vocale dispar imediat ce sunt auzite, spre deosebire de textul vizual care poate fi recitit. Dong-Hyun trebuie să rețină totul.
Secțiunea de matematică nu este, nici ea, mai ușoară. El trebuie să interpreteze grafice și tabele convertite în Braille doar prin atingere.
Totuși, spune că lucrurile s-au îmbunătățit față de trecut. Înainte, elevii nevăzători trebuiau să facă aproape toate calculele mental, dar din 2016, li s-a permis să folosească un dispozitiv de notițe Braille numit Hansone.
"Așa cum elevii văzători își scriu calculele cu creionul, noi le introducem în Braille pe Hansone, pentru a urmări pașii", a explicat el.
Un alt elev al școlii Hanbit, Oh Jeong-won, de asemenea în vârstă de 18 ani, va susține testul Suneung anul acesta.
El spune că sfârșitul după-amiezii este "cel mai dificil moment" al zilei.
"Până la prânz e suportabil, dar în jurul orei 16 sau 17, după limba engleză și înainte de istoria Coreei, devine cu adevărat greu. Nu există pauză pentru cină – rezolvăm probleme exact în timpul în care am mânca, așa că oboseala se acumulează. Totuși, continui, pentru că știu că la final voi simți o mare împlinire", a spus Jeong-won.
Pentru Jeong-won, oboseala este amplificată de necesitatea de a rămâne concentrat cu mâinile și auzul în același timp.
"Când citesc Braille cu degetele și ascult informațiile în format audio, este mult mai obositor decât pentru elevii văzători", a spus el.
Totuși, elevii spun că durata examenului nu este cea mai mare provocare, ci accesul la materialele de studiu. Manualele populare și prelegerile online, esențiale pentru pregătire, sunt adesea inaccesibile.
Versiunile în Braille sunt puține, iar conversia în format audio necesită fișiere text greu de obținut. În multe cazuri, cineva trebuie să transcrie manual registre întregi pentru a le face utilizabile.
Prelegerile online ridică, de asemenea, obstacole – mulți profesori explică folosind diagrame și imagini, inaccesibile prin audio.
Una dintre cele mai mari probleme o reprezintă întârzierea versiunilor Braille ale manualelor de pregătire EBS (materiale oficiale de studiu pentru examen). Din cauza acestui decalaj, elevii nevăzători primesc materialele cu luni întârziere.
"Elevii văzători primesc cărțile EBS între ianuarie și martie și studiază tot anul. Noi primim fișierele Braille abia în august sau septembrie, când examenul este aproape", a spus Jeong-won.
Dong-hyun împărtășește aceeași frustrare.
"Manualele Braille au fost gata cu mai puțin de 90 de zile înainte de examen. Mi-aș dori ca procesul să fie mai rapid", a spus şi Dong-hyun.
Institutul Național de Educație Specială, care produce aceste versiuni Braille, a declarat pentru BBC că procesul durează cel puțin trei luni pentru fiecare carte, deoarece trebuie respectate cerințele tehnice.
Institutul a adăugat că "depune eforturi pentru a asigura accesul continuu al elevilor nevăzători la studiu, inclusiv prin furnizarea materialelor în volume separate".
Uniunea Nevăzătorilor din Coreea a declarat că ridică această problemă de ani de zile și intenționează să depună o petiție constituțională pentru o mai bună accesibilitate la toate manualele școlare în Braille.
Pentru acești elevi, Suneung nu este doar un examen de admitere – este dovada anilor de efort și perseverență.
Jeong-won a descris testul printr-un singur cuvânt: "perseverență".
"Nu poți realiza nimic în viață fără perseverență. Cred că această perioadă este un antrenament al voinței mele", a spus el.
Profesorul lor, Kang Seok-ju, care îi vede trecând prin acest examen an de an, a spus că rezistența elevilor nevăzători este remarcabilă.
"A citi în Braille înseamnă a urmări puncte în relief cu vârful degetelor. Frecarea constantă le face mâinile dureroase şi totuși o fac ore întregi", spune el.
Kang îi încurajează pe elevi să se concentreze pe finalizarea examenului, nu pe regret.
"Acest test reprezintă ziua în care aplici tot ce ai învățat din clasa întâi până acum. Mulți se simt dezamăgiți după, dar eu vreau doar să știe că au dat tot ce au avut mai bun. Examenul nu este totul", a explicat el.
Ştiri video recomandate
