Pe 11 august, Ivana Nikoline Brønlund, o tânără de 18 ani din Groenlanda, a născut-o pe fiica sa, Aviaja-Luuna, într-un spital din apropiere de Copenhaga, Danemarca. La doar o oră după naștere, autoritățile daneze i-au luat copilul, invocând rezultatele unui „test de competență parentală” (FKU) la care Brønlund fusese supusă în timpul sarcinii, scrie euroweeklynews.com.
Testele FKU sunt evaluări psihometrice utilizate de serviciile de protecție a copilului pentru a stabili dacă un părinte are abilitățile, cunoștințele și capacitatea emoțională necesare pentru a îngriji un copil în siguranță. Acestea includ, de regulă:
-
Scala de Inteligență pentru Adulți Wechsler (WAIS-IV), care măsoară abilitățile cognitive și de rezolvare a problemelor;
-
Testul Rorschach, menit să evalueze trăsăturile de personalitate și funcționarea emoțională;
-
Testul „Reading the Mind in the Eyes” (RME), ce analizează capacitatea de a înțelege emoțiile altor persoane.
Rezultatele acestor teste sunt combinate cu vizite la domiciliu, rapoarte ale asistenților sociali și alte dovezi pentru a decide dacă un copil riscă să fie neglijat sau abuzat.
Copilul i-a fost luat imediat după naștere
La începutul anului 2025, autoritățile au interzis folosirea testului FKU pentru părinții din Groenlanda din cauza suspiciunilor de discriminare culturală. Cu toate acestea, Brønlund a fost totuși testată, iar copilul i-a fost luat imediat după naștere. Criticii susțin că aceste evaluări ignoră diferențele culturale și pot clasifica în mod greșit părinți competenți, în special pe cei indigeni, ca fiind „incapabili”. Proteste masive în Groenlanda, Danemarca și Islanda au denunțat cazul ca pe o continuare a atitudinilor coloniale și o încălcare a dreptului familiilor indigene.
Specialiștii avertizează însă că problema depășește dimensiunea culturală: aceste teste sunt limitate în cazul tuturor părinților. Ele măsoară abilități cognitive și emoționale într-un cadru controlat, dar realitatea îngrijirii unui copil presupune intuiție, adaptabilitate și implicare afectivă constantă – aspecte ce nu pot fi surprinse de un test psihometric. Stresul, oboseala sau anxietatea în timpul examinării pot afecta negativ scorurile, oferind o imagine falsă a „incompetenței”. În plus, testele nu iau în considerare sprijinul familiei, reziliența sau dinamica relațiilor din viața reală.
Utilizarea lor în scop legal rămâne extrem de controversată. În Danemarca, rezultatele FKU pot fi folosite ca parte a dosarului pentru separarea copilului de părinte atunci când există percepția unui risc. Criticii consideră că a decide soarta unui copil pe baza unui scor de testare este atât lipsit de etică, cât și periculos din punct de vedere psihologic. Procedurile menite să protejeze copiii pot, paradoxal, să provoace traume severe atât mamei, cât și nou-născutului, generând anxietate, depresie și stres accentuat.
În urma scandalului public, autoritățile daneze au recunoscut erori procedurale în cazul Brønlund și au confirmat că dosarul va fi revizuit împreună cu unitatea de consiliere VISO, specializată în probleme culturale groenlandeze. Brønlund a contestat decizia, iar audierea este programată pentru 16 septembrie.
Cazul a reaprins dezbaterea despre modul în care Danemarca tratează familiile groenlandeze, despre moștenirea politicilor coloniale în domeniul protecției copilului și despre dilema etică mai largă: pot sau ar trebui testele psihometrice să decidă separarea unui copil de părinții săi?
Activștii cer reforme urgente, pentru ca evaluările să fie adaptate cultural, părinții să fie tratați echitabil, iar protecția copilului să echilibreze siguranța cu respectarea drepturilor parentale, a capacităților reale de îngrijire și a bunăstării emoționale.
Ştiri video recomandate
