O vacanță de vis în Peru, planificată timp de luni de zile și care a costat 80.000 de euro, s-a încheiat brusc pentru o familie din India chiar la ghișeul de check-in al aeroportului. Incidentul a declanșat o dispută juridică de aproape doi ani cu operatorul aerian KLM Royal Dutch Airlines.
JS Sathishkumar, un om de afaceri în vârstă de 53 de ani din statul Tamil Nadu, își organizase o călătorie de 14 zile în Peru, descrisă drept „o experiență unică în viață”. Vacanța urma să marcheze ziua de naștere a nurorii sale și să reunească trei generații ale familiei, potrivit The Independent.
Opt membri ai familiei, inclusiv un copil mic, urmau să zboare din Bengaluru către Peru, cu escală la Amsterdam. Pentru această călătorie, familia a cheltuit aproximativ 4,9 milioane de rupii (46.000 de euro) doar pe bilete dus-întors la clasa business, la care s-au adăugat rezervări la hoteluri, un tren turistic către Machu Picchu și o experiență în Amazon, potrivit documentelor din instanță.
Planurile s-au destrămat însă pe 19 iunie 2024, chiar în ziua plecării. După ce au parcurs aproape 200 de kilometri până la aeroportul din Bengaluru, membrii familiei au fost opriți și, în cele din urmă, refuzați la îmbarcare de către personalul KLM, în ciuda faptului că susțin că dețineau toate documentele necesare pentru intrarea în Peru.
Compania aeriană a confirmat ulterior că incidentul este analizat intern.
Potrivit lui Sathishkumar, familia nu a solicitat vize peruane întrucât se încadra într-o excepție care permite accesul fără viză pentru deținătorii unor vize valabile pentru SUA, Canada, Australia, Regatul Unit sau spațiul Schengen, cu o valabilitate de minimum șase luni.
Interpretarea acestei prevederi se află în centrul disputei. Membrii familiei aveau vize cu date de expirare mai mari de șase luni de la momentul călătoriei, însă nu neapărat vize valabile pentru șederi de șase luni sau mai mult.
Ambasada Peru în India a precizat că cetățenii indieni au nevoie, în general, de viză, dar există excepții în anumite condiții, inclusiv pentru deținătorii de vize sau permise de rezidență din anumite state.
Familia susține că toate formalitățile fuseseră îndeplinite. Check-in-ul fusese realizat online pentru întregul traseu, locurile și mesele fuseseră selectate în avans, iar cărțile de îmbarcare erau deja tipărite.
Cu toate acestea, după aproape patru ore de așteptare în aeroport, bagajele nu au fost procesate, iar cu puțin timp înainte de decolare situația a escaladat. Sathishkumar afirmă că un angajat KLM ar fi rupt cărțile de îmbarcare și ar fi îndepărtat etichetele bagajelor fără a oferi explicații.
„Am rămas acolo cu bagajele, fără să știm ce s-a întâmplat”, a declarat acesta, descriind momentul drept o umilință personală.
Cazul s-a transformat rapid dintr-o vacanță ratată într-un conflict juridic și administrativ complex. Încercările inițiale de a depune o plângere la poliție au fost respinse din lipsă de dovezi, inclusiv a confirmării că familia ar fi intrat în aeroport. Demersurile de a obține imagini CCTV au eșuat.
În decembrie 2024, Sathishkumar s-a adresat direct unei instanțe din Devanahalli, competentă în zona aeroportului, și a intentat un proces împotriva companiei aeriene. De atunci, acesta a făcut numeroase deplasări între Salem și Bengaluru pentru a susține cazul.
O consecință neașteptată a apărut la scurt timp după incident. Potrivit lui Sathishkumar, pașapoartele tuturor membrilor familiei, inclusiv al copilului, au fost marcate în sistemele de imigrare cu un „red flag”, ceea ce a dus la controale suplimentare în timpul călătoriilor ulterioare.
Documentele din instanță indică faptul că familia a fost supusă în mod repetat interogatoriilor la intrarea în Australia, unde își vizitează fiica. La sosirea din august 2024, un ofițer de imigrare i-ar fi întrebat de ce au fost „trimiși înapoi din Peru” și dacă au fost deportați.
În plângere, el acuză KLM că ar fi introdus informații false în sistemele de imigrare și susține că familia a fost prejudiciată financiar și emoțional. De asemenea, Sathishkumar afirmă că nora lui ar fi suferit un avort spontan ca urmare a stresului psihologic generat de incident.
Potrivit familiei, angajații companiei le-ar fi explicat că vizele electronice australiene deținute nu ar fi fost acceptate pentru tranzitul prin Amsterdam către Lima și că ar fi riscat să fie returnați din Europa.
La începutul lunii aprilie 2026, după aproape doi ani de demersuri, o instanță a dispus poliției din Karnataka să înregistreze un dosar penal împotriva persoanelor menționate în plângere. Ancheta a fost deschisă oficial pe 9 aprilie și vizează conducerea superioară a KLM.
Sathishkumar consideră că aceasta este doar prima etapă și solicită o investigație imparțială. El cere clarificări privind soarta biletelor și locurilor rezervate după refuzul îmbarcării, precum și motivele pentru care pașapoartele familiei au fost marcate.
Familia nu a mai încercat să reprogrameze vacanța în Peru, considerând că experiența ar fi fost umbrită de incident. „A fost ca un coșmar pentru noi”, a declarat Sathishkumar.
Într-un punct de vedere transmis presei, KLM a afirmat că regretă inconvenientele și că investighează circumstanțele cazului, fără a oferi detalii suplimentare, invocând confidențialitatea pasagerilor.
Expertul în turism Simon Calder atrage atenția că astfel de situații, deși rare, pot apărea din cauza complexității regulilor de imigrare.
„Refuzul îmbarcării din motive legate de pașapoarte și vize este o experiență stresantă și costisitoare. Personalul aeroportuar trebuie să aplice reguli complexe și riscă sancțiuni dacă permit îmbarcarea unor pasageri care nu sunt admiși la destinație”, a explicat acesta.
Calder recomandă călătorilor să aibă asupra lor documentația oficială a țării de destinație și sugerează că, în situații similare, ar putea fi utilă verificarea opțiunilor la alte companii aeriene.
Ştiri video recomandate
