Dacă fericirea ar fi o probă olimpică, țările nordice ar avea garantat un loc pe podium. De fapt, toate cele trei locuri de pe podium.
Potrivit celei mai recente ediții a Raportului Mondial al Fericirii (World Happiness Report), cele mai fericite trei țări din lume sunt Finlanda, Islanda și Danemarca, transmite CNN.
Finlanda a fost desemnată cea mai fericită țară din lume pentru a noua oară consecutiv — un record — urmată de Islanda, pe locul al doilea, și Danemarca, pe locul al treilea, în clasamentul realizat de Wellbeing Research Centre de la Universitatea Oxford și inclus în raportul anual privind fericirea globală.
Costa Rica: Cea mai bună clasare din istorie pentru o țară din America Latină
Costa Rica a avut o performanță remarcabilă, ocupând locul 4 — cea mai bună clasare din istorie pentru o țară din America Latină — după care urmează din nou țări nordice, Suedia și Norvegia ocupând locurile 5 și 6. Alte trei țări europene apar în top 10: Țările de Jos pe locul 7, Luxemburg pe locul 9 și Elveția pe locul 10.
Israelul, singura țară din Orientul Mijlociu aflată în top 20, ocupă locul 8.
Statele Unite se află pe locul 23 anul acesta, în timp ce Canada ocupă poziția 25, iar Regatul Unit locul 29. Acesta este al doilea an consecutiv în care nicio țară vorbitoare nativă de limba engleză — Statele Unite, Noua Zeelandă, Irlanda, Australia, Canada sau Regatul Unit — nu apare în top 10.
Pentru a determina clasamentul, Gallup World Poll le cere respondenților din 147 de țări să își evalueze viața folosind imaginea unei scări, unde cea mai bună viață posibilă este notată cu 10, iar cea mai rea cu 0. Fiecare respondent oferă un scor numeric pe această scară, denumită „Scara Cantril”.
Ce factori sunt luați în considerare
Cercetătorii analizează șase factori, inclusiv PIB-ul pe cap de locuitor, speranța de viață, generozitatea și percepțiile privind libertatea și corupția, pentru a explica diferențele dintre țări. Clasamentele se bazează pe o medie pe trei ani, care atenuează variațiile cauzate de evenimente majore precum războaie sau crize financiare.
Finlandezii au raportat un scor mediu de 7,764 pentru evaluarea satisfacției vieții.
Angajamentul profund al Finlandei față de cooperare ajută la explicarea menținerii sale în fruntea clasamentului, a declarat John F. Helliwell, profesor emerit de economie la Universitatea British Columbia și editor fondator al Raportului Mondial al Fericirii, într-un interviu.
„Societățile de succes cooperează în fața adversității”, a spus el. „Finlandezii știu acest lucru. Iar odată ce ai sentimentul că sunteți împreună în asta, nu există limite pentru ceea ce puteți realiza.”
Prin comparație, respondenții din Statele Unite au avut un scor mediu de 6,816.
Criza în rândul tinerilor
Autorii raportului au început să acorde atenție unei posibile crize a fericirii în rândul tinerilor, menționată pentru prima dată în clasamentul din 2024.
În cea mai recentă ediție, sondajul a arătat că evaluările vieții în rândul respondenților sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă au scăzut cu aproape un punct întreg pe scala de la 0 la 10 în ultimul deceniu — o scădere dramatică, mai ales în condițiile în care satisfacția medie a tinerilor din restul lumii a crescut, potrivit datelor Gallup World Poll.
„Este o scădere remarcabilă a bunăstării tinerilor”, a spus Helliwell. „Unul dintre factorii principali, în special în Statele Unite, este amploarea și natura utilizării rețelelor sociale.”
Totuși, sondajul avertizează că „emoțiile negative devin tot mai frecvente în toate regiunile lumii”.
Doar trei dintre cele șase țări vorbitoare de limbă engleză au ajuns în top 20, în ciuda faptului că se numără printre cele mai bogate din lume. Noua Zeelandă a avut cea mai bună clasare, locul 11, urmată de Irlanda (13) și Australia (15).
Consumul de internet este ridicat aproape peste tot, inclusiv utilizarea rețelelor sociale, arată studiul.
Însă un factor-cheie al scăderii accentuate a fericirii în rândul tinerilor este numărul de ore petrecute pe rețele sociale sau jocuri. Deși experții spun că este importantă limitarea timpului petrecut online, anumite activități sunt mai sănătoase decât altele, cum ar fi comunicarea cu cei dragi sau învățarea de noi abilități.
De exemplu, Helliwell a remarcat că utilizarea rețelelor sociale este ridicată în rândul tinerilor din America Latină, dar nivelul lor de bunăstare este puternic și în creștere.
El a subliniat „modul în care folosești rețelele sociale” și a adăugat că o întrebare esențială este dacă acestea sunt cu adevărat „sociale sau antisociale”.
Un anumit nivel de consum de internet și rețele sociale nu este neapărat negativ, a spus el, adăugând că „pare să existe un echilibru optim”.
„Nu vrei să fii deconectat, dar nici prea conectat”, a spus el. „În cazul internetului, prea mult este un lucru rău.”
O imagine complexă a bunăstării globale
Unele tendințe nu sunt neapărat surprinzătoare sau noi, indiferent de impactul rețelelor sociale. De exemplu, țările de la coada clasamentului sunt adesea cele afectate de conflicte geopolitice majore. Afganistanul, de pildă, s-a clasat pe ultimul loc, 147, precedat de Sierra Leone.
Țările bogate tind, de asemenea, să aibă rezultate bune, chiar dacă unele dintre cele mai prospere nu intră în top 20. Emiratele Arabe Unite ocupă locul 21, iar Arabia Saudită locul 22, imediat înaintea Statelor Unite.
Totuși, imaginea generală a fericirii este complexă, iar, deși există mulți factori de luat în considerare, trecerea la mediul digital în producerea și consumul de informații este esențială.
„Era digitală remodelează fundamentele sociale și emoționale ale bunăstării în Europa”, a declarat Zeynep Ozkok, economist la Universitatea St. Francis Xavier, într-un comunicat care a însoțit clasamentul.
„Efectele nu sunt nici uniforme, nici inevitabile: ele depind de cine ești, de mediul social în care trăiești și de mediul digital care te înconjoară. Înțelegerea acestor interacțiuni este esențială pentru dezvoltarea unor politici care să sprijine bunăstarea într-o societate tot mai conectată online.”
Unde portofelul pierdut îți este returnat intact
Deși spectrul utilizării excesive a rețelelor sociale planează, autorii studiului nu sunt pesimiști. Acest lucru se datorează parțial faptului că țările din întreaga lume au început să adopte măsuri pentru protejarea tinerilor de riscurile rețelelor sociale.
Helliwell își păstrează speranța și datorită capacității cercetătorilor de a identifica tendințele care modelează fericirea globală, subliniind elementele fundamentale. În cele mai fericite țări, oamenii nu au pierdut din vedere ce este cu adevărat important.
Gândește-te la ceva precum locul ideal unde să îți pierzi portofelul. Inutil să spunem: Finlanda.
„Toată lumea vrea să trăiască într-un loc unde se așteaptă ca portofelul pierdut să fie returnat intact”, a spus Helliwell.
Nu este surprinzător că țările nordice continuă să domine acest clasament, aflat la al 14-lea an. Aceste state, situate în Europa de Nord, au sisteme puternice de sănătate și educație, care oferă protecție esențială într-o lume modernă adesea instabilă.
Dar Helliwell a subliniat că este important să nu pierdem din vedere bunătatea pe care o au majoritatea oamenilor, chiar și dincolo de țările aflate în fruntea clasamentului.
„Lumea este plină de străini binevoitori”, a spus el. „Dacă știi asta, îți influențează viața în toate modurile.”
Cele mai fericite 10 țări din lume în 2026
(1) Finlanda
(2) Islanda
(3) Danemarca
(4) Costa Rica
(5) Suedia
(6) Norvegia
(7) Țările de Jos
(8) Israel
(9) Luxemburg
(10) Elveția
La coada clasamentului
Afganistanul a rămas cea mai nefericită țară din lume, pe locul 147, potrivit clasamentului. Celelalte țări aflate la finalul listei sunt: Botswana (143), Zimbabwe (144), Malawi (145) și Sierra Leone (146).
România a urcat un loc în top, faţă de 2025, clasându-se pe 34 din aproape 150 de ţări.
Ştiri video recomandate
