O navă chineză e pe cale să încheie prima cursă regulată de marfă pe scurtătura arctică dintre Asia și Europa, un drum deschis tot mai mult de topirea gheții. Dubai Tower, încărcată cu vehicule electrice și baterii, taie două săptămâni din traseul clasic prin Canalul Suez și ocolește zonele de conflict din Orientul Mijlociu. Numai că experții în transport naval avertizează că ruta rămâne prea scumpă, prea periculoasă și prea imprevizibilă pentru a fi rentabilă – motiv pentru care analiștii geopolitici bănuiesc că miza reală a Beijingului nu e comercială, ci una strategică, scrie The New York Times.
Sunt ani ani buni de când China vorbește mult și cu emfază despre Arctica.
Deși se află departe de Cercul Polar – la peste 1.300 de kilometri –, țara s-a autodeclarat „stat cvasi-arctic”.
A făcut echipă cu Rusia pentru patrule ale gărzii de coastă în Oceanul Arctic și a explorat o mulțime de proiecte de resurse și tehnologie în orașele din regiune. (Cele mai multe nu s-au concretizat niciodată.)
Acum, chinezii promovează primul serviciu regulat de transport de marfă pe Ruta Maritimă de Nord, o scurtătură arctică dinspre Asia spre Europa, peste creștetul lumii. Săptămâna aceasta, Dubai Tower, un cargobot chinezesc, încheie o călătorie de trei săptămâni din Qingdao până la Teesport, în Anglia.
Numai că mulți dintre observatorii Arcticii care urmăresc punctul luminos al navei Dubai Tower cum se deplasează pe ecranele site-urilor maritime își pun aceeași întrebare: e vorba de o afacere isteață – sau mai degrabă de o mișcare geopolitică îndrăzneață?
Ruta Maritimă de Nord e cu mii de kilometri mai scurtă decât variantele prin Canalul Suez sau pe la Capul Bunei Speranțe. Iar pe măsură ce schimbările climatice se accentuează, gheața polară dispare, ceea ce o face tot mai accesibilă.
Cu toate acestea, directorii din transportul naval spun că ruta rămâne prea dificilă, prea periculoasă și prea costisitoare pentru ca altă țară ori China să o transforme într-un serviciu regulat. În plus, sezonul de navigație e scurt: practic august și septembrie, cu poate câteva zile în iulie și octombrie. Și chiar și atunci, cargoboturile au nevoie de escortă cu spărgător de gheață.
„Nu e fezabil din punct de vedere comercial”, a declarat Vidya Mani, profesoară asociată la Universitatea din Virginia, specializată pe lanțuri de aprovizionare globale.
Experții în transport maritim spun că ruta cere nave speciale, cu cocă ranforsată. Izolarea o face mai riscantă. Iar primele de asigurare sunt mai mari. Costurile se adună rapid, spun ei, și fac ruta neprofitabilă.
Dar în spatele acestor curse, analiștii geopolitici văd altceva.
„E o chestiune important„", a spus Dexter Roberts, senior fellow neresident la Atlantic Council, specializat pe China. „China e singura țară non-arctică ce chiar face așa ceva”.
„China e maestră în a face lucruri care, la început, nu par neapărat comercial”, a adăugat el.
În cele din urmă, spune el, „totul se adună într-o victorie geostrategică”.
În anii '90, China și-a intensificat cercetarea în Arctica și a organizat prima expediție la Polul Nord. Mai recent, guvernul de la Beijing a pus la punct planuri comerciale pe ceea ce numește un drum polar al mătăsii, deși „demersurile sale au fost întâmpinate cu suspiciune”, potrivit unui studiu publicat de Kennedy School de la Harvard.
Nava Dubai Tower, lungă de 175 de metri, a plecat din China pe 19 august, cu 1.300 de containere de vehicule electrice, baterii și alte echipamente pentru energie regenerabilă. E prima dintre cele opt curse pe care compania de transport Sea Legend a anunțat că le va face prin Arctica în acest sezon. Ruta poate scurta cu două săptămâni drumul Asia–Europa. Iar, după cum au subliniat directorii Sea Legend, ocolește și zonele de conflict din Orientul Mijlociu.
Marți dimineață, Dubai Tower se afla în largul coastei Norvegiei, îndreptându-se spre sud, către țărmul britanic. Inițial, Sea Legend anunțase că nava va acosta la Felixstowe, un alt port britanic, luni. Evident, are o mică întârziere.
Și asta e o altă problemă. Din cauza vremii extreme din Arctica și a aisbergurilor care plutesc în derivă, durata călătoriei pe această rută e mai greu de anticipat. Or, previzibilitatea e obligatorie pentru multe tipuri de transporturi.
O altă complicație e că cea mai mare parte a rutei trece de-a lungul coastei nordice a Rusiei, așa că firmele de transport trebuie să plătească taxe de acces guvernului rus. În acest moment, multe companii occidentale ar ezita să facă asta, dată fiind sancțiunile occidentale impuse Rusiei pentru războiul din Ucraina.
Coreea de Sud testează și ea ruta, iar luna trecută prima sa navă comercială a pornit spre Anglia prin Arctica. Dar acestea sunt cazuri de pionierat.
În 2025, doar 13 nave de containere au tranzitat Ruta Maritimă de Nord – un record, potrivit lui Peter Sand, analist în industria transportului naval. Prin comparație, peste 1.800 de nave de containere au folosit Canalul Suez anul trecut, spune el. Pe Ruta Maritimă de Nord mai circulă și nave de război rusești, precum și tancuri rusești care transportă gaze naturale.
Lasse Kristoffersen, directorul general al companiei norvegiene de transport maritim Wallenius Wilhelmsen, a declarat că firma sa nu are planuri să achiziționeze nave echipate pentru Arctica. Dar a adăugat că, dacă încălzirea globală continuă în același ritm, ruta ar putea deveni mai populară.
„Dacă te uiți la tendința actuală, din păcate, se pare că ziua aceea va veni”, crede el.
Un comerț arctic mai intens va ajuta Rusia. Ea folosește deja Ruta Maritimă de Nord pentru a-și strânge legăturile cu China. Noul serviciu „apropie evident și mai mult China și Rusia”, explică Lyle Goldstein, directorul programului pentru Asia de la Defense Priorities, un institut de cercetare din Washington.
Echipajul navei Dubai Tower părea entuziasmat din propriile motive.
„Sper să apuc să văd aurora boreală”, a spus un marinar într-un clip postat de companie pe rețelele sociale, intitulat „Discuție din suflet, în cabină”.
Poate, a adăugat marinarul, va vedea chiar și un urs polar.
