Vaticanul a păstrat timp de un secol obiecte sacre despre care unii spun că nu ar trebui să fie acolo. Acum, deținătorii le vor înapoi

Vaticanul a păstrat obiecte sacre timp de un secol. Acum, deținătorii lor indigeni vor să le recupereze, scrie CNN. În inima Cetății Vaticanului, reședința Papei Leon, se află o colecție vastă de artefacte indigene despre care unii spun că nu ar trebui să fie acolo.

Colecția cuprinde zeci de mii de obiecte din epoca colonială, inclusiv un kayak din piele de focă din Arctica de Vest, o pereche de mănuși din piele, brodate, o curea veche de 200 de ani, o centură  poporului Gwich’in și un colier din dinți de balenă albă. Sunt relicve ale unei perioade de distrugere culturală, spun criticii, luate de Biserica Romano-Catolică acum un secol ca trofee de către misionari, din ținuturi îndepărtate.

Papa Francisc a promis să returneze artefactele comunităților din Canada ca parte a ceea ce el a numit un „pelerinaj de pocăință” pentru abuzurile comise de Biserică împotriva populațiilor indigene. Însă, la câțiva ani de atunci, ele încă zac prin muzeele și seifurile Vaticanului.

Liderii indigeni cer acum Papei Leon să ducă la îndeplinire ceea ce a început Francisc. „Când ceva a fost luat fără drept, e timpul să fie returnat”, a declarat Cindy Woodhouse Nepinak, șefa Adunării Naționale a Popoarelor Indigene (Assembly of First Nations).

Cererile de returnare a obiectelor s-au întețit în 2022, când un grup de delegați din rândul First Nations, Inuit și Métis, a vizitat Roma pentru discuții cu Papa Francisc despre abuzurile istorice din școlile rezidențiale conduse de Biserică în Canada. În timpul vizitei, delegații au făcut un tur al colecției Vaticanului și au rămas uimiți să vadă comori atât de departe de comunitățile care le-au creat.

„A fost o experiență emoționantă să vedem toate aceste artefacte – fie că veneau de la Métis, First Nations sau Inuit – expuse la mii de kilometri distanță”, a spus Victoria Pruden, președinta Consiliului Național Métis.

După acea vizită – și după călătoria ulterioară a lui Francisc în Canada, unde s-a cerut iertare pentru rolul Bisericii în școlile rezidențiale – Pontiful a promis că va restitui relicvele.

Leon, care a ținut prima sa slujbă pe 18 mai, nu a comentat public încă această temă. Muzeele Vaticanului nu au răspuns întrebărilor CNN despre planurile de repatriere a artefactelor.

O expoziție de obiecte indigene

Povestea modului în care artefactele au ajuns în posesia Vaticanului începe în era Papei Pius XI, care a condus Biserica Catolică din 1922. Pius a fost cunoscut pentru promovarea muncii misionarilor și, în 1923, a dat un decret prin care cerea ordinelor din întreaga lume să trimită dovezi ale vastei influențe a Bisericii.

„A spus: Trimiteți tot ce ține de viața indigenă. Trimiteți obiecte sacre. Trimiteți materiale lingvistice. Dacă reușiți, aduceți și indigeni”, povestește Gloria Bell, profesor asociat de istoria artei la Universitatea McGill. „Mii de obiecte au fost luate de la comunități indigene pentru a satisface setea de trofee a Papei Pius XI”, spune Bell, care a documentat expoziția în cartea sa Eternal Sovereigns: Indigenous Artists, Activists, and Travelers Reframing Rome.

Colecția artefactelor indigene a fost alcătuită într-o perioadă în care identitatea culturală a popoarelor indigene din Canada era sistematic ștearsă. Guvernul canadian obliga copiii indigeni să frecventeze școlile rezidențiale – instituții internat conduse în mare parte de Biserica Catolică, create prin lege ca să „ucidă spiritul indian din copil” și să îi asimileze în societatea alb-creștină. În aceste școli, copiii nu aveau voie să vorbească limba maternă sau să-și practice cultura și erau pedepsiți aspru dacă o făceau. Mii de copii au murit din cauza abuzurilor sau neglijenței, iar gropi comune continuă să fie descoperite chiar și după închiderea ultimei școli, în 1998.

Obiectele lor culturale erau expuse în 1925 la Expoziția Misionară de la Vatican, un eveniment de 13 luni care promova influența Bisericii în lume și a atras milioane de vizitatori. Vaticanul susține că artefactele au fost „dăruite” Papei, dar Bell cataloghează această relatare drept o „minciună” care ignoră contextul în care obiectele au fost obținute. „Această perioadă de colectare corespunde unei faze intens asimilative în istoria colonială canadiană”, mai spune ea.

Obiectele nu au fost returnate. La un secol distanță, multe dintre ele stau încă fie în depozite, fie expuse la Muzeul Etnologic Anima Mundi al Vaticanului. Nu se știe exact câte artefacte se află în colecția Vaticanului, dar numărul este „de mii”, spune Bell. Liderii indigeni au mărturisit pentru CNN că nu dețin un inventar complet al obiectelor sacre păstrate acolo.

O scuză papală

Laurie McDonald, care și-a petrecut copilăria într-o rezervație din Maskêkosihk, Alberta, în anii 1950–1960, știe ce înseamnă să ți se ia cultura. „Ni se interzicea ca națiune să ne folosim însemnele culturale, uneltele tradiționale sau leacurile, iar dacă eram prinși, eram raportați agentului indian”, povestește McDonald, referindu-se la funcționarul guvernamental responsabil cu politica de asimilare.

La 11 ani, el a fost luat cu forța de lângă bunica sa și trimis la Școala Rezidențială Indiană Ermineskin, una dintre cele mai mari din Canada. La două săptămâni de la internare, a încercat să fugă, a rămas agățat de un gard de sârmă ghimpată și un angajat l-a smuls cu brutalitate, lăsându-i cicatrici.

În 2022, Laurie McDonald a revenit la fosta școală pentru a asista la scuzele istorice ale Papei Francisc, rostite în acel loc. „Regret profund”, a spus Francisc, privind către pământul celor patru națiuni. „Mă rog smerit pentru iertare pentru răul comis de atât de mulți creștini împotriva popoarelor indigene.”

Scuza Papei Francisc a fost extrem de importantă pentru numeroși indigeni din Canada. Dar reconcilierea este un proces îndelungat, iar liderii indigeni speră ca Leon să ducă mai departe ceea ce a început Francisc – în primul rând, returnarea artefactelor. McDonald subliniază că obiectele poartă povești și moșteniri care ar fi trebuit transmise din generație în generație. „Pentru voi poate păreau simple obiecte, dar pentru noi erau de o importanță covârșitoare”, a adăugat el.

„Să nu furi”

În vizita sa din 2022, Francisc a spus că comunitățile catolice locale se angajează să promoveze cultura, obiceiurile, limba și învățământul indigen „în spiritul” Declarației ONU privind Drepturile Popoarelor Indigene (UNDRIP), potrivit CBC. Articolul 12 din UNDRIP afirmă dreptul popoarelor indigene de a folosi și controla obiectele ceremoniale și solicită statelor să depună eforturi pentru returnarea lor.

Întrebat în 2023 despre repatrierea artefactelor, Francisc a răspuns: „Se lucrează la asta, cu Canada am căzut de acord.” El a invocat a șaptea poruncă – „să nu furi” – pentru a-și exprima sprijinul pentru restituire. 

În ultimii ani, tot mai multe muzee din lume au început să returneze obiecte din colecții care fuseseră obținute neetic sau furate, înapoi țărilor de origine. Anul trecut, noi reglementări în SUA au impus muzeelor și agențiilor federale să consulte sau să obțină consimțământul informat al descendenților, triburilor sau organizațiilor hawaiene native înainte de a expune rămășite umane sau obiecte culturale.

În 2022, Papa Francisc a returnat trei fragmente din sculpturile Partenonului Greciei, gest descris drept un „semn de prietenie” .

Totuși, ancheta din 2024 a ziarului Globe and Mail a arătat că Vaticanul nu a restituit niciun obiect creat de indigeni în Canada în ultimii ani, cu excepția unei centuri vechi de 200 de ani, împrumutată unei expoziții din Montreal timp de doar 51 de zile în 2023 .

Pruden, de la Consiliul Național Métis, spune că Francisc „a dat cu adevărat un impuls” prin adoptarea UNDRIP. Ea și alți lideri indigeni speră să vadă curând obiectele returnate. „Ce frumoasă ar fi primirea acestor daruri făcute de bunicile și bunicii noștri”, spune Pruden, numind artefactele „piese istorice extrem de valoroase, cu povești de spus.”

Prim-ministrul canadian Mark Carney a discutat returnarea artefactelor într-o întrevedere cu cardinalii catolici canadieni de la Roma luna aceasta, înaintea primei slujbe a lui Leon, a declarat pentru Canadian Press deputatul Jaime Battiste, prezent și el la întâlnire.

Woodhouse Nepinak consideră că e „o problemă incomodă și dificilă, dar necesară.” „Vrem să îndreptăm nedreptățile trecutului. Asta încercăm pentru supraviețuitori, pentru familiile lor și pentru ca povestea să nu fie uitată.”