Antena 3 Externe Motivul pentru care Klaus Iohannis e luat în calcul la șefia NATO și ce l-ar împiedica să preia postul

Motivul pentru care Klaus Iohannis e luat în calcul la șefia NATO și ce l-ar împiedica să preia postul

de Redacția Antena 3    |    19 Iul 2021   •   14:47
Motivul pentru care Klaus Iohannis e luat în calcul la șefia NATO și ce l-ar împiedica să preia postul
Sursa foto: hepta

Mandatul actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, se încheie în septembrie 2022 însă discuțiile cu privire la succesorul acestuia au început deja la cartierul general și este de așteptat ca viitorul lider al Alianței să fie prezentat la summit-ul de la Madrid, de anul viitor, se spune într-o analiză realizată de Politico.

Conform sursei citate, unii diplomați și analiști spun că a venit vremea ca, după 72 de ani de existență, NATO să fie condusă de o femeie.

Un al doilea imperativ, în contextul confruntărilor continue cu Rusia, ar fi ca noul secretar general să provină din Europa de Est, pentru ca semnalul trimis Moscovei să fie unul puternic.

Scenariul "femeie și provenind din Europa de Est"

Cu aceste două pre-condiții, Politico inventariază trei candidate potențiale: Kolinda Grabar-Kitarovic, fost președinte al Croației, Dalia Grybauskaite, fosta șefă de stat din Lituania și Kersti Kaljulaid, care conduce în prezent Estonia.

Grabar-Kitarovic, prima femeie-președinte din Croația, a condus țara din 2015 până în 2020 și are avantajul că a lucrat deja la NATO între anii 2011 și 2014, ca adjunct pentru diplomație publică al secretarului general.

Însă contestatarii săi spun că fostul șef de stat croat, cu o carieră politică gravitând în zona de centru-dreapta, a virat prea mult către dreapta radicală în timpul campaniei eșuate pentru realegerea în cea mai înaltă funcție în stat.

În ceea ce o privește pe Dalia Grybauskaite, fost președinte al Lituaniei, un secretar general din statele baltice ar putea fi perceput drept o alegere prea ostilă Moscovei, în condițiile în care noua administrație Biden încearcă să stabilizeze relațiile dintre Rusia și Occident.

Scenariul celor 2% din PIB pentru Apărare

Aceeași precauție se poate aplica și în cazul Kersti Kaljulaid, șefa de stat din Estonia.

Însă Estonia este unul dintre statele care îndeplinesc criteriul NATO de alocare a 2% din PIB pentru sectorul apărării.

Este un criteriu simbolic, dar care poate crește șansele unui candidat, dacă țara sa îndeplinește această cerință, remarcă Politico.

Și România îndeplinește criteriul celor 2 procente alocate Apărării, iar eventuala candidatură a lui Klaus Iohannis ar putea beneficia de pe urma acestei situații.

Totuși, în cazul președintelui român trebuie ținut cont de alte aspecte: mandatul lui Klaus Iohannis se încheie în 2024 iar actualul șef al statului nu dă semne că ar vrea să și-l scurteze în mod voluntar.

Pe de altă parte, desemnarea unui secretar general NATO din România ar putea fi considerată o mișcare prea agresivă la adresa Moscovei, la fel ca și în cazul statelor baltice, notează Politico.

Opțiunea aliaților pentru un secretar general cu trecut de fost șef de stat sau premier ar putea orienta opțiunile către Theresa May, cea care l-a precedat pe actualul șef de guvern de la Londra, Boris Johnson.

Brexit-ul scade șansele Marii Britanii

Asta, în condițiile în care SUA, Germania, Franța și Marea Britanie sunt considerați drept cei  mai influenți membri NATO când vine vorba de alegerea secretarului general.

Totuși, trebuie ținut cont că majoritatea covârșitoare a membrilor NATO - 21 din 30 - sunt state din Uniunea Europeană iar Marea Britanie, care a părăsit U.E. în urma Brexit-ului, ar putea găsi cu greu susținători pentru ocuparea celei mai proeminente funcții în Alianță.

Italia este unul dintre statele dornice să își adjudece postul de secretar general iar fostul ministru de externe din această țară, Federica Mogherini, și-a exprimat interesul pentru această poziție însă diplomații de la Bruxelles spun că aceasta nu are sprijinul Washingtonului.

Un fost oficial de top al NATO, citat de Politico, a estimat că "britanicii sunt dornici să dețină o poziție de forță la Bruxelles, italienii vor spune că a venit rândul lor, așa cum spun de fiecare dată iar est-europenii vor spune la fel".

Întrebarea crucială: ce revendică și ce lasă americanii?

Sursa citată mai adaugă că această cursă pentru postul de secretar general NATO trebuie judecată în contextul mai larg al tuturor posturilor de conducere din Alianță care urmează să primească noi succesori.

Întrebarea decisivă este câte dintre aceste posturi vor fi revendicate de americani, a indicat fostul oficial citat de Politico.

Foto: Liderii Alianței Tratatului Atlanticului de Nord la poza de grup de la summit-ul NATO din Bruxelles, 14 iunie 2021

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal

×
Parteneri
x close