„Au creat un monstru care riscă să-i mănânce”. Cel mai complicat Consiliu European de la salvarea Greciei caută soluții pentru Ucraina

Președintele Nicușor Dan a spus jurnaliștilor, înainte de începerea Consiliului European, că România va susține toate variantele menite să sprijine financiar Ucraina.

El a precizat că discuțiile liderilor europeni vor porni de la subiectul activelor ruse înghețate în băncile europene:

“Este subiectul cel mai discutat între participanții la reuniune și tocmai pentru că Ucraina este importantă pentru securitatea României susținem oricare dintre variante. Discuția începe cu activele rusești blocate de către instituții din Europa”.

Premierul Poloniei Donald Tusk a transmis un mesaj înainte de summitul Consiliului European, în care atrate atenția asupra importanței cruciale a găsirii unei soluții pentru finanțarea Ucrainei.

"Acum avem o alegere simplă: fie bani azi, fie sânge mâine. Nu vorbesc doar despre Ucraina, ci despre Europa. Aceasta este decizia noastră. Și numai a noastră. Toți liderii europeni trebuie, în sfârșit, să se ridice la înălțimea provocării", a transmis Donald Tusk, într-un mesaj pe Twitter.

Now we have a simple choice: either money today, or blood tomorrow. I’m not talking about Ukraine only, I’m talking about Europe. This is our decision to make. And only ours. All European leaders must finally rise to the challenge.

— Donald Tusk (@donaldtusk) December 18, 2025

Diplomații europeni sunt presați să găsească o soluție rapidă pentru un ajutor financiar pentru Ucraina, în contextul summitului liderilor UE, de joi. Mizele sunt cruciale, având în vedere că pe masa Consiliului European va fi tranșată tema activelor înghețate ruse.

Între timp, agenția de rating Fitch a plasat instituția financiară belgiană Euroclear, unde se află cea mai mare parte a activelor ruse înghețate, sub statusul „Rating Watch Negative”. Aceasta înseamnă că agenția are în vedere o retrogradare.

Potrivit POLITICO, miercuri seară, liderii europeni erau împărțiți în tabere ireconciliabile, iar un acord părea greu de atins asupra modului de finanțare a Kievului. Dacă inițial, Belgia părea singurul stat care se opunea folosirii activelor înghețate ruse, unitatea blocului a fost și mai mult spartă de poziționarea altor state precum Italia în această tabără.

În ciuda săptămânilor de negocieri minuțioase privind activele, eforturile de a readuce Belgia la un acord se întorc în sens invers. Țara se opune vehement utilizării banilor rusești deținuți de Euroclear la Bruxelles și a atras acum aliați.

„[Comisia] a creat un monstru, iar ei au fost devorați de el”, a declarat un al treilea diplomat UE, referindu-se la planul privind activele.

Nici scenariul alternativă nu pare de acceptat pentru multe state europene: creșterea îndatorării acestora prin emiterea de obligațiuni comune. Această opțiune presupune o îndatorare publică efectivă, fie la nivelul bugetului UE, fie al statelor membre.

Cu doar câteva ore înainte ca cei 27 de lideri să se întâlnească la Bruxelles, două grupuri opuse și-au manifestat opoziția cu privire la acordarea unui împrumut Ucrainei pe baza rezervelor înghețate ale băncii centrale rusești, deținute în mare parte de banca Euroclear din Belgia.

Germania, împreună cu țările nordice și est-europene, spun că nu există o alternativă la această schemă.

Dar se confruntă cu o rezistență tot mai mare din partea Belgiei și Italiei, care vizează Planul B: Sprijin pentru Kiev pe baza datoriei UE garantate de bugetul comun al blocului. Bulgaria, Malta, Ungaria și Slovacia sunt, de asemenea, împotriva utilizării activelor.

Într-o ilustrare clară a schismei, prim-ministrul italian Giorgia Meloni a declarat miercuri că va folosi reuniunea Consiliului pentru a cere răspunsuri cu privire la „posibilele riscuri” ale utilizării activelor, în timp ce cancelarul german Friedrich Merz a dublat eforturile în ceea ce privește planul privind activele „pentru a ajuta la încheierea acestui război cât mai repede posibil”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a deschis cu prudență ușa către datoria comună miercuri dimineață, în timpul unui discurs la Parlamentul European de la Strasbourg.

„Am propus două opțiuni diferite pentru acest viitor Consiliu European, una bazată pe active și una bazată pe împrumuturi UE. Și va trebui să decidem ce cale vrem să o luăm”, a spus ea.

Cheia unui astfel de plan ar fi scoaterea Ungariei și Slovaciei - care ambele se opun acordării de ajutor suplimentar Ucrainei - din schema de datorie comună, au declarat patru diplomați UE pentru POLITICO.

Acordul asupra unei astfel de scheme ar oferi o gură de aer crucială pentru finanțele publice distruse ale Ucrainei, deoarece vistieria acesteia riscă să se epuizeze încă din aprilie anul viitor.

Viktor Orbán, președintele Ungariei, preconizează deja că activele nu vor fi discutate la Bruxelles și că negocierile s-au mutat în direcția împrumuturilor comune. Mai mulți diplomați, însă, au replicat că Orbán a greșit și că activele rusești sunt încă „singura opțiune”.

În ciuda presiunii politice crescânde asupra UE pentru a demonstra că poate face față provocărilor existențiale cu care se confruntă Ucraina, diplomații din taberele rivale au fost adesea sceptici miercuri că s-ar putea găsi un compromis.

Ideea unei datorii comune a UE a fost ani de zile anatemă pentru țările membre nordice, care nu au fost dispuse să garanteze obligațiuni pentru țările din sud puternic îndatorate.

„Cele mai apropiate situații de ceea ce se întâmplă acum cu activele blocate sunt criza financiară din 2012-2013 și planul de salvare al Greciei din 2015”, a declarat un diplomat UE de rang înalt.

Amintim faptul că Executivul Comunitar intenționează să utilizeze activele băncii centrale ruse deținute și „imobilizate” în UE – în principal la Euroclear (aproximativ 185 de miliarde de euro), dar și la bănci private din alte state membre ale UE (aproximativ 25 de miliarde de euro) – pentru a acorda împrumuturi de ajutor Ucrainei. Din suma totală de 210 miliarde de euro, 45 de miliarde de euro sunt alocate pentru rambursarea unui împrumut G7 acordat Kievului de anul trecut.

Preşedintele Nicuşor Dan participă, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European, conform Administraţiei Prezidenţiale.

Joi şi vineri, liderii UE vor avea dezbateri strategice privind Ucraina, următorul Cadru financiar multianual, extinderea şi situaţia geoeconomică din UE. Orientul Mijlociu, apărarea europeană şi migraţia vor fi, de asemenea, subiecte pe ordinea de zi a Consiliului European.

Discuţiile vor viza cele mai recente evoluţii din Ucraina şi chestiuni care necesită o acţiune urgentă din partea UE.

La ultima reuniune a Consiliului European, desfăşurată pe 23 octombrie, liderii UE s-au angajat să abordeze nevoile financiare urgente ale Ucrainei pentru 2026 şi 2027, inclusiv în ceea ce priveşte eforturile militare şi de apărare. Aceştia vor decide cu privire la modul de punere în aplicare a acestui angajament şi vor discuta, de asemenea, despre garanţii de securitate solide şi credibile pentru Ucraina şi eforturile diplomatice pentru a obţine o pace justă şi durabilă în Ucraina.

Se vor evalua cele mai bune modalităţi de consolidare a poziţiei de negociere a Ucrainei, de creştere a presiunii asupra Rusiei şi de continuare a apărării intereselor Europei, subliniază sursa citată. "UE a fost ferm solidară cu Ucraina şi cu poporul său încă de la începutul războiului Rusiei. Până în prezent, UE şi statele sale membre au acordat sprijin pentru Ucraina în valoare de 187,5 miliarde de euro, dintre care 66 de miliarde de euro sub formă de sprijin militar", arată Consiliul European.

În cadrul reuniunii, liderii vor trece în revistă progresele cu privire la următorul cadru financiar multianual, bugetul pe termen lung al UE, înregistrate de la data la care Comisia Europeană şi-a prezentat propunerile - 16 iulie - şi până în prezent.

O prioritate pentru liderii europeni este implementarea planului de reînarmare a țărilor europene, pentru care sunt puse la dispoziție 800 miliarde euro pentru achiziții militare europene comune, finanțare prin programul SAFE. România are la dispoziție a doua cea mai mare sumă, 17 miliarde de euro pentru a-și pregăti industria de apărare și pentru a-și echipa Armata. Aproape 4 miliarde vor fi folosite pentru infrastructura critică de transport, cu dubla utilizare, civilă și militară. Practic, cu acești bani vor fi construite capetele de autostrăzi spre Ucraina si Republica Moldova. Restul de 13 miliarde vor fi utilizate exclusiv de Armată și industria de apărare. Banii sunt pentru echiparea și înzestrarea militarilor români și pentru retehnologizarea industriei de apărare și pentru achiziții comune cu alte țări europene.

Miercuri, şeful statului a participat, tot în Bruxelles, la Summitul Uniunea Europeană - Balcanii de Vest.