Cu doar câteva ore înainte de anunțarea laureatului Premiului Nobel pentru Pace din acest an, politicienii norvegieni se pregăteau pentru posibile repercusiuni asupra relațiilor dintre SUA și Norvegia, în cazul în care distincția nu va fi acordată lui Donald Trump, relatează The Guardian. Președintele american nu a făcut un secret din faptul că este o distincție pe care și-o dorește și pe care, în opinia sa, o merită. Editorialistul și analistul Harald Stanghelle a speculat că eventualele represalii ar putea lua forma unor tarife comerciale sau chiar a unei solicitări de creștere a contribuțiilor la NATO. De asemenea, acesta a adăugat că dacă președintele SUA ar câștiga acest premiu ar fi cea mai mare „surpriză din istoria Premiului Nobel pentru Pace”.
Comitetul Norvegian pentru Nobel a anunțat joi, cu emfază, că a luat o decizie privind cine va fi desemnat laureat al Premiului pentru Pace 2025, cu câteva zile înainte ca Israel și Hamas să ajungă la un acord de încetare a focului în baza planului pentru Gaza al președintelui american.
„Trebuie să fim pregătiți pentru orice din partea lui”
Având în vedere intervalul de timp și componența comitetului independent format din cinci persoane, majoritatea experților Nobel și observatorilor norvegieni consideră că este extrem de puțin probabil ca Trump să primească premiul, ceea ce a generat temeri în țară legate de modul în care acesta va reacționa la o astfel de ignorare publică.
Kirsti Bergstø, lidera Partidului Socialist de Stânga din Norvegia și purtătoarea sa de cuvânt pe probleme de politică externă, a declarat că Oslo „trebuie să fie pregătit pentru orice”.
„Donald Trump duce SUA într-o direcție extremă, atacând libertatea de exprimare, folosind poliție secretă mascată care răpește oameni în plină zi și reprimând instituțiile și instanțele. Când un președinte este atât de imprevizibil și autoritar, desigur că trebuie să fim pregătiți pentru orice.
Comitetul Nobel este un organism independent, iar guvernul norvegian nu are nicio implicare în stabilirea premiilor. Dar nu sunt sigură că Trump știe asta. Trebuie să fim pregătiți pentru orice din partea lui”, a spus Bergstø pentru The Guardian.
Trump spune de mult timp că este convins că merită Premiul Nobel pentru Pace — o onoare acordată anterior unuia dintre predecesorii săi, Barack Obama, în 2009, pentru „eforturile extraordinare de a consolida diplomația internațională și cooperarea între popoare”.
În iulie, Trump l-a fi sunat pe Jens Stoltenberg, ministrul de finanțe al Norvegiei și fost secretar general al NATO, pentru a întreba despre Premiul Nobel. Luna trecută, la ONU, Trump a afirmat în mod fals că a pus capăt la șapte „războaie fără sfârșit”, spunând liderilor mondiali: „Toată lumea spune că ar trebui să primesc Premiul Nobel pentru Pace.”
Arild Hermstad, liderul Partidului Verzilor din Norvegia, a declarat că independența comitetului Nobel este cea care conferă credibilitate premiului.
„Premiile pentru pace se câștigă printr-un angajament constant, nu prin crize de nervi pe rețelele sociale și nici prin intimidare. Este bine că Trump a sprijinit acordul recent de încetare a focului dintre Israel și Hamas. Orice pas spre încetarea suferinței din Gaza este binevenit. Dar o contribuție tardivă nu șterge ani de zile de încurajare a violenței și diviziunii”, a spus el.
Kristian Berg Harpviken, directorul Institutului Norvegian Nobel, a adăugat că decizia a fost finalizată la ultima ședință a comitetului, luni.
Harpviken a spus că deciziile sunt complet apolitice, deși numirea membrilor comitetului de către Parlamentul norvegian, conform dorinței lui Alfred Nobel — care a lăsat prin testament fondurile pentru premiile ce îi poartă numele — poate complica această percepție.
„Știu din proprie experiență că acest comitet acționează complet independent. Dar Alfred Nobel ne-a pus într-o poziție puțin dificilă când a scris în testament că membrii trebuie numiți de Parlament. Din păcate, asta nu este negociabil,” a spus el.
Norvegia se teme de represalii
Editorialistul și analistul Harald Stanghelle a speculat că eventuale represalii din partea lui Trump — dacă ar exista — ar putea lua forma unor tarife comerciale, a unor cereri de creștere a contribuțiilor la NATO sau chiar a declarării Norvegiei ca „dușman”.
„Trump este atât de imprevizibil. Nu vreau să folosesc cuvântul teamă, dar există sentimentul că ar putea fi o situație dificilă. Este foarte, foarte greu să-i explici lui Donald Trump — sau multor alte țări din lume — că este un comitet complet independent, pentru că ei nu respectă acest tip de independență,” a spus Stanghelle.
El a adăugat că, dacă Trump ar câștiga premiul, ar fi „cea mai mare surpriză din istoria Premiului Nobel pentru Pace”.
Nina Græger, directoarea Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO), consideră că cei mai probabili candidați pentru premiul din acest an sunt organizațiile Emergency Response Rooms din Sudan, Committee to Protect Journalists și Women’s International League for Peace and Freedom.
„Deși Trump merită, fără îndoială, recunoaștere pentru eforturile sale de a pune capăt războiului din Gaza, este încă prea devreme pentru a spune dacă propunerea de pace va fi implementată și va duce la o pace durabilă. Retragerea lui Trump din instituțiile internaționale, dorința sa de a prelua Groenlanda de la Regatul Danemarcei, un aliat NATO, precum și încălcările drepturilor democratice fundamentale din propria țară nu sunt în concordanță cu voința lui Nobel,” a spus Græger.
Ştiri video recomandate
