În timp ce se răspândesc zvonuri despre o posibilă epidemie de ciumă în îndepărtata Siberie, merită să ne amintim că obiceiul autorităților ruse de a ascunde adevărul este atât de înrădăcinat încât a devenit subiect de meme-uri, scrie Politico, vineri. În miniseria HBO din 2019 despre dezastrul nuclear de la Cernobîl, un specialist rus în energie atomică privește cu dispreț o măsurătoare a radiațiilor care sugerează că se produce o catastrofă de proporții.
„Nu e grozav, dar nici groaznic” („Not great, not terrible” - n. red.), spune personajul inspirat de Anatoli Diatlov, adjunctul inginerului-șef de la Cernobîl în aprilie 1986, în timp ce privește un dozimetru care indică 3,6 roentgeni pe oră, o valoare aflată puțin sub nivelul critic de radiații.
Numai că măsurătoarea nu era corectă. Nici pe departe. Reactorul nuclear explodase deja, eliberând cantități catastrofale de radiații care aveau să provoace mii de decese cauzate de cancer, în cel mai grav accident din istoria energiei nucleare.
Deși dramatizată, scena ilustrează tendința de lungă durată a autorităților sovietice și ruse de a minimaliza incidentele grave sau chiar de a le ascunde complet.
Acest tipar a reapărut săptămâna aceasta, când oficiali de rang înalt din domeniul sănătății la nivel mondial, Uniunea Europeană și președintele american, Donald Trump, au cerut regimului rus mai multă transparență în privința unui posibil focar de ciumă în estul îndepărtat al Rusiei.
Într-o ironie macabră, pe fondul temerilor privind ciuma, replica nepăsătoare a lui Diatlov este acum peste tot. Nu e grozav, dar nici groaznic.
Misterul din Siberia
Moartea, săptămâna trecută, a unei angajate în vârstă de 28 de ani a Institutului de Cercetare Anticiumă din Irkuțk, specializat în Siberia și Extremul Orient, a provocat îngrijorare în întreaga lume din cauza activității sale de laborator și a declarațiilor unui oficial rus local care a asociat decesul cu un caz de ciumă.
Autoritățile ruse au intervenit rapid pentru a face „damage control” și a limita informațiile apărute. Rospotrebnadzor, agenția națională de sănătate publică a Rusiei, a spus că angajata a murit din cauza unei „pneumonii de etiologie necunoscută” și că în probele prelevate de la pacientă nu au fost identificate microorganisme asociate activității sale profesionale.
Cu toate acestea, autoritățile sanitare ruse au plasat aproape 200 de persoane sub supraveghere medicală, iar presa locală a relatat că mai multe spitale au fost puse în carantină. Joi, Rospotrebnadzor a explicat că măsurile au fost luate din cauza „activității profesionale a pacientei”.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care coordonează răspunsul internațional la amenințările pentru sănătatea publică, a contactat autoritățile sanitare ruse pe 3 octombrie. OMS a solicitat informații suplimentare folosind unul dintre mecanismele prevăzute de Regulamentul sanitar internațional, la care Rusia este parte. Potrivit regulamentului, țările au la dispoziție 24 de ore pentru a răspunde OMS, însă Rusia și-a transmis răspunsul abia pe 6 octombrie.
Autoritățile ruse au comunicat că „în ultima perioadă nu a fost înregistrat niciun caz de ciumă în Irkuțk” și că „la niciuna dintre persoanele care au intrat în contact cu pacienta nu au fost identificați agenți patogeni ai unor boli infecțioase periculoase”.
Până joi, autoritățile sanitare ruse continuau să susțină că în regiune nu există niciun „risc epidemic”. Rospotrebnadzor a anunțat că a finalizat inspecțiile sanitare și că nu a constatat „nicio situație de urgență care să implice microorganisme patogene”. Agenția a adăugat că încheiase și monitorizarea a 90% dintre persoanele care intraseră în contact cu pacienta, fără să identifice vreo infectare.
În același timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a denunțat drept false relatările din presă despre acest caz și a spus că Rusia comunică cu autoritățile sanitare internaționale.
OMS insistă însă că multe aspecte ale incidentului din Rusia rămân necunoscute.
„Nu știm exact cum a murit această persoană”, a spus, miercuri, într-o conferință de presă, Maria Van Kerkhove, directoarea departamentului pentru gestionarea epidemiilor și pandemiilor.
„Știm că avea pneumonie. Știm că boala i-a fost fatală. Înțelegem că au fost efectuate unele teste de laborator. Nu a fost identificat agentul patogen. Tocmai de aceea avem nevoie de mai multe informații.”
OMS a cerut detalii suplimentare despre testele de laborator efectuate, agenții patogeni pentru care s-au făcut analize și investigațiile suplimentare desfășurate pentru a stabili cauza morții pacientei, dacă nu a fost vorba despre ciumă. Organizația a solicitat și mai multe informații despre un eventual incident în laborator și despre cele 200 de persoane care au intrat în contact cu femeia.
Până la clarificarea acestor aspecte, OMS nu poate realiza o evaluare a riscurilor.
„Nu avem încă imaginea completă a acestui incident și nu putem face o evaluare completă a riscurilor”, a spus directorul general al organizației, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
„Schimbul rapid, complet și transparent de informații, în conformitate cu reglementările internaționale, este esențial pentru clarificarea relatărilor contradictorii și pentru evaluarea corectă a potențialelor riscuri pentru sănătatea publică.”
Legea tăcerii, în versiune rusească
Este posibil ca moartea angajatei de laborator în vârstă de 28 de ani să nu fi fost provocată, de fapt, de ciumă.
Însă, comunicarea rudimentară, întârziată și neclară a Rusiei în acest caz alimentează temeri și incertitudine de la Geneva și Bruxelles până la Washington. Nu ar fi nici prima dată când Kremlinul minimalizează sau încearcă să ascundă amenințări la adresa sănătății publice.
Exemplele nu se limitează la dezastrul centralei nucleare de la Cernobîl, din nordul Ucrainei de astăzi, când Kremlinul a reacționat cu întârziere și a negat, practic, cauza incidentului.
În 1979, potrivit unei investigații realizate de cercetători americani, Uniunea Sovietică a ascuns o epidemie mortală de antrax în orașul Sverdlovsk, actualul Ekaterinburg, care a ucis cel puțin 66 de persoane. Oficialii au spus că victimele se îmbolnăviseră după ce consumaseră carne contaminată, când, în realitate, fuseseră expuse bacteriei antraxului în urma unui accident produs într-un laborator secret de arme biologice.
Rusia a fost acuzată și că a ascuns cauzele unui episod misterios de alopecie din 1988, în regiunea Cernăuți, în urma căruia peste 175 de copii și-au pierdut părul. Autoritățile sovietice au spus că aceștia suferiseră o intoxicație alimentară cu taliu, însă studiile ulterioare au pus sub semnul întrebării această explicație, unele sugerând că la originea fenomenului s-ar fi putut afla hidrazina sau ploile acide.
De-a lungul anilor, Kremlinul a respins, minimalizat și raportat incomplet cazurile de infectare cu HIV, chiar și în timpul unei epidemii mortale. Mai recent, în timpul pandemiei de Covid-19, Rusia a fost acuzată că a minimalizat numărul deceselor provocate de coronavirus, în special la începutul pandemiei.
Această practică depășește domeniul sănătății publice. Atentatele cu bombă asupra unor blocuri de locuințe din 1999, scufundarea submarinului Kursk în 2000 și doborârea în 2014 a avionului Malaysia Airlines care efectua zborul MH17, de către separatiști susținuți de Kremlin, au ridicat toate semne de întrebare privind comunicarea publică a Rusiei și angajamentul său față de transparență.
Discuții cu Putin
UE și Statele Unite urmăresc îndeaproape situația din Irkuțk, iar ambele par tot mai nemulțumite de modul în care Rusia comunică informațiile.
„Întreaga lume așteaptă informațiile din Rusia”, a spus, joi, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Eva Hrncirova.
„Rusia ar trebui să pună la dispoziție cât mai curând posibil informațiile despre ciumă”, le-a spus ea jurnaliștilor.
„Avem nevoie de informații din Rusia. Acest lucru este legat de apartenența Rusiei la regiunea europeană a OMS și de obligația de a transmite la timp informații precise și corecte, astfel încât experții să poată evalua situația, deoarece [aceasta] poate avea implicații transfrontaliere”.
Direcția generală pentru sănătate și siguranță alimentară din cadrul Comisiei Europene intenționează să trimită Rusiei o scrisoare tehnică prin care să solicite informații suplimentare, a confirmat un purtător de cuvânt al Comisiei.
Între timp, comunicarea „fragmentară” a Rusiei este periculoasă, a spus un oficial anonim de la Comisia Europeană.
„Acest lucru alimentează speculații în toate direcțiile. De asemenea, îngreunează măsurile preventive și de precauție, dacă nu cumva le face chiar inutile”, a spus oficialul.
Asemenea incidente au loc frecvent, dar în mod normal există un schimb de informații cu OMS și autoritățile sanitare, a adăugat acesta. „Lipsa informațiilor precise și fiabile reduce, în mod logic, capacitatea de a ne pregăti corespunzător”.
Marți, secretarul de stat american, Marco Rubio, a cerut Rusiei să ofere mai multe informații, adăugând că ar fi „iresponsabil” să se facă speculații până atunci.
The Wall Street Journal a relatat, miercuri, că Statele Unite au transmis Rusiei o solicitare diplomatică oficială pentru informații suplimentare despre moartea femeii, amintind Kremlinului că dreptul internațional îl obligă să comunice în timp util informații despre izbucnirea unor epidemii.
Donald Trump a spus chiar marți că are programată „foarte curând” o convorbire cu președintele rus Vladimir Putin pentru a discuta situația. Până joi însă, cei doi lideri nu vorbiseră încă, iar Trump a remarcat că Rusia „nu spune prea multe”. El a adăugat că intenționează în continuare să discute în curând cu Putin.
