După atacurile dure la adresa NATO și aliaților europeni, Donald Trump l-a trimis pe secretarul de stat Marco Rubio la reuniunea G7, în Franța, să convingă aceste țări să sprijine strategia SUA în războiul împotriva Iranului și să ajute la securizarea Strâmtorii Ormuz. O misiune extraordinar de dificilă, având în vedere faptul că cei mai apropiați aliați ai SUA și-au exprimat scepticismul profund față de acest război, relatează Associated Press. În declarații anterioare reuniunii, Rubio a afirmat că este în interesul acestor țări să ajute SUA și a subliniat că nici conflictul din Ucraina nu este „războiul Americii” și totuși SUA a contribuit.
Rubio va avea dificultăți în a-i convinge ceilalți diplomați de top din țările G7 să susțină strategia SUA privind conflictul din Iran, față de care aproape toate națiunile au ridicat obiecții. La sosirea sa la locul întâlnirii, într-o abație istorică din secolul al XII-lea din Vaux-de-Cernay, în apropiere de Paris, Rubio a pozat pentru o fotografie de grup cu colegii săi miniștri de externe, dar niciunul dintre ei nu a făcut declarații.
Rubio: „Ucraina nu este războiul Americii, şi totuşi noi am contribuit”
Comentariile virulente ale lui Trump despre NATO fac ca sarcina lui Rubio să fie și mai dificilă. Dintre țările G7, pe lângă SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania și Italia sunt membre ale alianței militare transatlantice. Japonia este singura care nu este membră.
„Suntem foarte dezamăgiți de NATO, pentru că NATO nu a făcut absolut nimic. Suntem acolo pentru a proteja NATO, pentru a-i proteja de Rusia. Dar ei nu sunt acolo să ne protejeze pe noi”, a spus Trump.
Rubio a părăsit Washington-ul pentru întâlnirea G7 la doar câteva ore după ce Trump s-a plâns de faptul că țările NATO nu sprijină suficient SUA și Israelul în războiul din Iran.
„Cred că el doar a făcut o observaţie, iar observaţia este că Statelor Unite li se cere constant să ajute într-un război, iar noi contribuim mai mult decât orice altă ţară din lume la un conflict care are loc pe un alt continent, în Ucraina. Dar atunci când SUA au avut nevoie, nu au primit răspunsuri pozitive.
Aşadar, în acest moment, el doar constată că - cred că unii lideri din Europa au spus că acesta nu este războiul Europei. Ei bine, Ucraina nu este războiul Americii, şi totuşi noi am contribuit la acest conflict mai mult decât orice altă ţară din lume. Prin urmare, va fi un aspect care trebuie analizat şi pe care preşedintele va trebui să îl ia în considerare pe viitor”, a spus secretarul de stat american, atunci când a fost întrebat dacă dacă va cere sprijinul G7 pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz.
Rubio are de muncit pentru a calma relațiile cu aliați precum cei din Europa, care s-au confruntat cu critici sau chiar amenințări directe din partea lui Trump și a altora din administrația sa.
Europenii nu au uitat nici de intenția lui Donald Trump de a prelua Groenlanda de la aliatul NATO, Danemarca, și sunt îngrijorați de sprijinul american pentru Ucraina în războiul său cu Rusia. Conflictul din Orientul Mijlociu a adăugat un alt punct de tensiune.
„Sincer, cred că țările din întreaga lume, chiar și cele care se plâng puțin, ar trebui să fie recunoscătoare că Statele Unite au un președinte dispus să confrunte o astfel de amenințare”, a spus Rubio în timpul ședinței de Cabinet.
Rubio: „Nu sunt aici ca să-i fac fericiți”
Întrebat de jurnaliști despre primirea pe care se aștepta să o aibă, Rubio a spus înainte de zborul către Franța că așteaptă cu interes să se întâlnească cu omologii săi din G7 și că „vom avea întâlniri excelente”.
„Nu sunt aici ca să-i fac fericiți. Mă înțeleg bine cu toți la nivel personal și lucrăm foarte atent cu guvernele respective, dar oamenii pe care vreau să-i fac fericiți sunt cetățenii Statelor Unite. Pentru ei lucrez. Nu lucrez pentru Franța, Germania sau Japonia”, a spus el.
Necesitatea continuării parteneriatului cu SUA a fost experimată și de șefa diplomației britanice.
„Avem nevoie de un parteneriat, inclusiv de diplomație, inclusiv de unele dintre discuțiile pe care le vom avea astăzi, pentru că sincer, Iranul nu poate ține economia globală ostatică”, a spus ministrul de Externe britanic Yvette Cooper vineri, în timp ce se îndrepta spre reuniune.
La rândul său, secretarul general NATO, Mark Rutte, a reiterat creșterea cheltuielilor de apărare de către membrii alianței, o solicitare a lui Donald Trump, spunând că Europa și Canada au fost „prea dependente de forța militară americană”, dar că „s-a produs o schimbare de mentalitate”.
Rutte a spus că NATO a fost clar că Iranul nu poate avea o armă nucleară și că „a recunoscut de mult amenințarea pe care programul de rachete al Iranului o reprezintă pentru aliați și interesele lor. Și ceea ce fac în prezent Statele Unite este să degradeze acele capacități, atât nucleare, cât și de rachete.”
Franța, gazda G7, sceptică față de războiul din Iran
Franța găzduiește întâlnirea G7 în apropiere de Versailles și s-a arătat foarte sceptică față de război. Șeful statului major francez, generalul Fabien Mandon, s-a plâns săptămâna aceasta că aliații SUA nu au fost informați despre începutul ostilităților.
„Ei au decis pur și simplu să intervină în Orientul Apropiat și Mijlociu fără să ne notifice. Am acționat imediat, surprinși de un aliat american, care rămâne aliat, dar care devine tot mai imprevizibil și nici măcar nu se deranjează să ne informeze când decide să se angajeze în operațiuni militare. Acest lucru ne afectează securitatea. Ne afectează interesele”, a spus Mandon. „
Totuși, 35 de țări au participat la discuțiile militare organizate de Mandon despre cum să redeschidă Strâmtoarea Ormuz „odată ce intensitatea ostilităților a scăzut suficient”, a transmis Ministerul Apărării din Franța într-un comunicat.
Rubio a spus că, odată ce Iranul amenință transporturile globale, țările care respectă legea internațională „ar trebui să intervină și să rezolve problema.”
Sentimente similare cu cele ale lui Mandon au fost exprimate și de alți aliați, care se îngrijorează și de angajamentul SUA față de Ucraina, pe măsură ce războiul din Iran se apropie de patru săptămâni.
„Trebuie să evităm destabilizarea suplimentară, să securizăm libertatea noastră economică și să dezvoltăm perspective pentru sfârșitul și perioada de după ostilități. Sprijinul nostru comun pentru Ucraina ... nu trebuie să se prăbușească acum. Ar fi o greșeală strategică din perspectiva securității euro-atlantice”, a spus joi ministrul german de externe Johann Wadephul.
Wadephul a spus că se așteaptă „să putem defini o poziție comună” privind Orientul Mijlociu.
„Desigur, este vorba despre încheierea acestui conflict cât mai repede posibil, dar și despre încheierea lui durabilă, ceea ce înseamnă asigurarea securității în Strâmtoarea Ormuz și garantarea faptului că regimul iranian, care în trecut s-a comportat suficient de negativ, va fi, de asemenea, limitat și pe viitor”, a spus Wadephul.
Ştiri video recomandate
