Comandamentul Central al armatei americane, CENTCOM, are un plan de atac în Iran începând de miercuri dimineață, imediat după încheierea alegerilor congresionale de la jumătatea mandatului, relatează The New York Times (NYT). Ziarul american publică această informație în contextul în care Israelul a transmis Statelor Unite date potrivit cărora Iranul are arme chimice și ia în considerare să le folosească împotriva adversarilor săi.
Noile evoluții au provocat îngrijorare printre anumiți oficiali americani, în timp ce demersul israelian a stârnit "un scepticism profund" la Washington, potrivit surselor NYT.
Unii oficiali americani consideră că informațiile furnizate de serviciile israeliene fac parte dintr-o campanie de presiune a guvernului premierului Benjamin Netanyahu, cu scopul de a convinge administrația Trump să reia operațiunile militare de amploare împotriva Iranului.
Israelul a transmis o parte dintre aceste informații și oficialilor din țările din Golf. Mai mulți dintre aceștia și-au exprimat îndoiala că Iranul ar elabora planuri pentru utilizarea armelor chimice. Oficialii israelieni nu au prezentat dovezi, dar le-au oferit omologilor arabi propriile evaluări. Potrivit surselor citate de NYT, guvernele din Golf au considerat aceste evaluări drept "lipsite de seriozitate".
NYT amintește că acuzațiile americane la adresa Iranului în legătură cu deținerea de arme chimice datează de câteva decenii. În 2003, Teheranul a recunoscut că a dezvoltat capacități chimice în timpul războiului din anii '80 cu Irakul, dar a susținut că le-a desființat ulterior.
În ultimii ani, Statele Unite au susținut public, în evaluările anuale neclasificate ale serviciilor de informații, că Iranul "urmărește, cel mai probabil" să continue cercetarea și dezvoltarea armelor chimice.
Iranul a negat public că ar deține arme chimice și a catalogat acuzațiile drept "un război psihologic" purtat de Israel și de premierul Benjamin Netanyahu.
Unde a ajuns războiul SUA - Iran, după opt luni
După opt luni de război, conflictul dintre Statele Unite și Iran se află într-o situație de relativă stagnare. Părțile explorează posibilitatea unei deschideri diplomatice, dar se pregătesc, în același timp, pentru reluarea ostilităților.
Potrivit NYT, dezbaterea privind noile informații din Israel evidențiază cât de tensionat este momentul actual și cât de mare este riscul unei erori grave de calcul. Oficialii americani au declarat că administrația de la Washington nu intenționează să recurgă la utilizarea unei arme nucleare împotriva Teheranului, însă oficialii iranieni nu sunt la fel de convinși.
În Israel, Netanyahu luptă pentru supraviețuire politică, după ce nu a reușit să obțină în alegeri o majoritate pentru blocul său de dreapta care să-i permită formarea unui nou guvern. Unii analiști consideră că acest politician veteran ar putea încerca să speculeze o ipotetică situație de urgență în domeniul securității, ca instrument de presiune, pentru a-i determina pe liderii opoziției să i se alăture într-o coaliție guvernamentală.
NYT notează că, în discuțiile purtate în ultimele două săptămâni cu agențiile americane de informații și cu alți oficiali, reprezentanții Israelului au prezentat amenințarea reprezentată de "armele chimice iraniene" ca fiind mai urgentă decât ambițiile Iranului de a dezvolta o armă nucleară.
Comandamentul Frontului Intern, unitatea armatei israeliene responsabilă de intervenția în situații de urgență și de transmiterea instrucțiunilor către populația civilă, desfășoară în această săptămână exerciții pe întreg teritoriul țării, fără a include însă pregătirea pentru un atac chimic ca element major al acestor manevre.
De asemenea, comandamentul nu a transmis avertizări sau recomandări generale suplimentare nici ofițerilor săi, nici populației, cu privire la măsurile de siguranță care ar trebui luate într-un asemenea scenariu, potrivit declarațiilor a doi oficiali ai unității la adăpostul anonimatului.
Prezență consolidată a armatei americane în apropiere de Iran
În ultimele săptămâni, armata americană și-a consolidat considerabil prezența militară în regiune, desfășurând nave de război, avioane de vânătoare și bombardiere. Acestea sunt pregătite să lanseze o campanie relativ scurtă, dar intensă, de lovituri aeriene, după alegerile de la jumătatea mandatului, în cazul în care președintele Trump va autoriza o astfel de intervenție.
În același timp, diplomați americani și din alte țări încearcă să negocieze un acord cu Iranul care să permită redeschiderea Strâmtorii Ormuz, să abordeze problema programului nuclear al Teheranului și să amâne noi acțiuni militare. Consolidarea dispozitivului militar ar putea avea ca scop atât susținerea demersurilor diplomatice, cât și pregătirea pentru reluarea războiului.
La rândul său, Iranul și-a intensificat atacurile asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz, în ideea de a exercita o presiune economică maximă asupra Statelor Unite înaintea alegerilor de marți.
Utilizarea armelor chimice reprezintă o problemă deosebit de sensibilă pentru Iran, republica islamică fiind una dintre puținele țări care au cunoscut în mod direct consecințele acestora.
În timpul războiului dintre Irak și Iran, dictatorul irakian Saddam Hussein a lansat arme chimice asupra trupelor inamice, ucigând mii de oameni și provocând probleme de sănătate care au persistat timp de decenii în rândul a aproximativ 100.000 de veterani și civili, potrivit experților iranieni.
Armele chimice sunt interzise de dreptul internațional. Serviciile de informații americane monitorizează de multă vreme eforturile Teheranului de a dezvolta astfel de arme. Potrivit unor oficiali din SUA, serviciile israeliene le-au transmis omologilor americani că, în opinia lor, Iranul "se grăbește" să dezvolte tehnologia necesară pentru a monta focoase chimice pe o rachetă sau pentru a le introduce clandestin în Israel ori într-o altă țară aliată a Washingtonului, în vederea folosirii lor într-un atac.
Precedentul "armelor de distrugere în masă" din Irak
Pentru unii oficiali americani, discuțiile despre amenințarea chimică a Teheranului amintesc de evaluările eronate furnizate de serviciile americane în 2002 cu privire la armele de distrugere în masă ale Irakului. Până la acel moment, Bagdadul abandonase în mare parte sau își suspendase programele nucleare, chimice și biologice. Cu toate acestea, agențiile americane de informații i-au transmis administrației președintelui George W. Bush că, "în mod incontestabil", Irakul deține astfel de arme.
Deși montarea unei arme chimice pe o rachetă balistică nu este dificilă, asigurarea dispersării eficiente a agentului letal este o problemă complexă. Introducerea clandestină a unei bombe chimice peste granițe ridică, de asemenea, mari dificultăți, notează NYT.
O altă posibilitate ipotetică ar fi utilizarea unei drone pentru transportarea și lansarea unei arme chimice, cu precizarea că rămân în continuare dificultățile legate de dispersia eficace a substanței letale.
Casa Albă nu a făcut niciun comentariu legat de aceste evoluții, însă un oficial american a declarat că președintele Trump va proteja America și aliații săi împotriva oricărei amenințări potențiale. Agenția Centrală de Informații (CIA) a refuzat să comenteze.
Un purtător de cuvânt al biroului premierului Netanyahu a declarat că "Israelul monitorizează îndeaproape fiecare amenințare reprezentată de regimul terorist iranian și este pregătit să îi facă față".
Un purtător de cuvânt al misiunii Iranului la Organizația Națiunilor Unite nu a răspuns solicitării de a comenta.
Planul de reluare a atacurilor SUA în Iran așteaptă ordinul lui Trump
La 23 octombrie, Jay Clayton, directorul Serviciilor naționale de informații din SUA, i-a transmis secretarului de stat Marco Rubio un memorandum în care îl avertiza asupra amenințării unor atacuri iraniene. Ulterior, diplomații americani și ceilalți membri ai personalului diplomatic au fost plasați în stare de alertă maximă.
Potrivit surselor NYT, agențiile de informații americane estimează că amenințarea la adresa cetățenilor americani din Orientul Mijlociu și din alte câteva țări se află la cel mai ridicat nivel de la începutul războiului, în februarie.
Comandamentul Central al armatei SUA are un plan de atac asupra Iranului care ar putea începe chiar de miercuri, imediat după alegerile americane de la jumătatea mandatului. În prezent, sunt trei portavioane în regiune, potrivit unor surse oficiale, iar condițiile optime pentru desfășurarea tipului de campanie militară planificat de armată vor persista doar pentru o perioadă scurtă.
După începutul lunii noiembrie, unul dintre portavioane va trebui să se întoarcă la baza sa permanentă. Tot la începutul lunii noiembrie este și o perioadă cu nopți fără lună, întunericul profund fiind preferat de armata americană în operațiunile sale de atac.
Unii membri ai cabinetului Trump optează pentru acordarea unui interval mai mare de timp, astfel încât o campanie de presiune economică să își poată produce efectele. Ei susțin că blocada impusă de Statele Unite și sancțiunile aplicate Teheranului vor duce, în cele din urmă, la prăbușirea guvernului iranian.
Alți oficiali spun însă că Iranul a reușit să reziste campaniei de presiune și că există puține indicii că regimul de la Teheran s-ar putea prăbuși în absența unor noi atacuri militare.
