Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- ISW: Rușii încearcă să destabilizeze liniile de apărare ucrainene și se pregătesc pentru o nouă ofensivă
- La zece ani de la anexare, războiul activează eforturile ucrainene de a recupera Crimeea
- Școli și magazine închise în Belgorod pe fondul loviturilor aeriene
- România condamnă deschiderea secțiilor de votare rusești din Moldova, Georgia și Ucraina
- Rusia susține că a ucis ”un număr mare” de soldaţi ucraineni cu o bombă cu vid
- Ministru italian: Europa are nevoie de o strategie clară şi unitară împotriva Rusiei
- Oraşul Belgorod, ţinta unor atacuri, îşi va închide centrele comerciale şi şcolile
- Serviciile secrete ucrainene susțin că au spart sistemul informatic de vot din Rusia
- Autoritățile ucrainene au început evacuarea în masă a unei regiuni din nordul țării
- Șefa diplomației germane încearcă să-l convingă pe Olaf Scholz să trimită rachete Taurus Ucrainei
- Atac cu drone asupra unor rafinării din vestul Rusiei
- SUA au pregătit un nou pachet de ajutor pentru Ucraina
- Emmanuel Macron: "Dranța, Germania și Polonia, unite în ajutor pentru Ucraina
- Intrarea de trupe NATO în Ucraina ar risca un al treilea Război Mondial, ministrul de externe italian Antonio Tajani
- UE se pregătește să aprobe noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza morții lui Navalnîi
- Portugalia finanțează cu 100 de milioane de euro inițiativa cehă de furnizare de muniții pentru Ucraina
Update 22:40 Rușii vor continua acțiunile ofensive pentru a destabiliza liniile de apărare ucrainene, în timp ce se pregătesc pentru o nouă ofensivă în vara anului 2024, susține Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
Analiștii ISW sugerează că forțele ruse vor continua probabil acțiunile ofensive pentru a destabiliza liniile de apărare ucrainene în primăvara anului 2024, în timp ce se pregătesc pentru o nouă operațiune ofensivă proiectată în această vară.
În opinia lor, furnizarea de asistență de securitate occidentală va juca probabil un rol critic în capacitatea Ucrainei de a respinge noile eforturi ofensive ale Rusiei în lunile următoare.
În același timp, trupele ruse încearcă să mențină ritmul operațiunilor lor ofensive în estul Ucrainei pentru a împiedica forțele ucrainene să-și stabilizeze liniile defensive.
Ocupanții sunt concentrați în special pe înaintarea cât mai departe spre vest de Avdiivka înainte ca forțele ucrainene să poată stabili o linie în zonă care va fi mai greu de spart.
Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, general colonel Oleksandr Sîrski, a declarat pe 15 martie că forțele ruse și-au concentrat eforturile în direcția Avdiiv și efectuează zilnic atacuri mecanizate și de infanterie în încercarea de a sparge apărarea ucraineană.
Deși forțele ucrainene au reușit recent să încetinească înaintarea trupelor ruse la vest de Avdiivka, deficitele logistice larg răspândite cauzate de întârzierea asistenței occidentale forțează Ucraina să direcționeze resurse limitate către zonele critice ale frontului, ceea ce crește riscul spargerii frontului de către forțele ruse. În alte zone mai puțin bine securizate și face ca linia frontului în ansamblu să fie mai vulnerabilă decât pare, în ciuda ritmului relativ lent actual de avansare a trupelor rusești.
Experții spun că forțele ruse vor continua să folosească avantajele inițiativei la nivelul întregului teatru pentru a-și redistribui în mod dinamic eforturile ofensive în această primăvară și vară, probabil în speranța de a exploata potențialele vulnerabilități ucrainene.
Oficialii ucraineni și occidentali avertizează din ce în ce mai mult atât despre o lipsă semnificativă de resurse materiale ucrainene, cât și despre o nouă ofensivă rusă la scară largă în această vară.
Prin urmare, experții subliniază că rușii intenționează să profite de orice câștiguri pe care le obțin în următoarele săptămâni, precum și de previziunile că forțele armate ucrainene ar putea fi chiar mai prost echipate în această vară decât sunt acum.
Cu toate acestea, în condițiile primirii ajutorului occidental, Ucraina va putea să stabilizeze mai mult linia frontului și să se pregătească să respingă acțiunile ofensive rusești.
În plus, notează raportul, lipsa acută de sisteme de apărare antiaeriană și de rachete ar putea reduce drastic capacitatea Ucrainei de a se apăra împotriva atacurilor rusești atât în spate, cât și pe linia frontului în următoarele săptămâni, cu excepția cazului în care problema este rezolvată rapid.
Între timp, trupele ruse au făcut recent eforturi pentru a întări apărarea antiaeriană atât în centrele de populate din spate, cât și de-a lungul liniei frontului.
„O reducere cu 60% a capacității Ucrainei de a ținti rachetele rusești va exacerba și mai mult aceste probleme de alocare a resurselor. Potrivit ISW, Statele Unite rămân singura sursă imediată a sistemelor de apărare antiaeriană necesare, cum ar fi Patriot”, se arată în studiu.
Update 21:50 La împlinirea a 10 ani de la referendumul ilegal convocat de Rusia pentru a legitima ocuparea Crimeii, cei care au fugit atunci în Ucraina continentală privesc pământul pe care l-au lăsat în urmă cu un amestec de durere şi speranţă, în contextul frecvenţei tot mai mari a acţiunilor armatei ucrainene, care încearcă să expulzeze forţele ruse din peninsula ucraineană, scrie sâmbătă EFE.
"În Crimeea, războiul pe scară largă a dat speranţă tătarilor de aici şi tuturor ucrainenilor că toate teritoriile pot fi recuperate", a declarat pentru EFE jurnalista Elvina Seitbulaeva, care a părăsit Crimeea în 2014 în faţa valului de represiune declanşat de ocupantul rus împotriva mass-media şi a activiştilor pro-ucraineni.
După opt ani de ocupaţie rusă, în care Kievul şi-a limitat la domeniul diplomatic şi juridic acţiunile de recăpătare a controlului asupra acestei peninsule de la Marea Neagră, invazia la scară largă asupra Ucrainei pe care Rusia a declanşat-o la 24 februarie 2022 a adus războiul şi în Crimeea.
"Până să înceapă acest război, se vorbea doar despre recuperarea teritoriilor din est, pentru că oamenii mureau acolo şi era război", a spus Seitbulaeva, referindu-se la conflictul izbucnit în 2014 în regiunile Doneţk şi Lugansk (din estul Ucrainei - n.r.), între rebelii proruşi manevraţi de Moscova şi armata ucraineană.
Update 20:25 Magazinele și școlile au fost închise în orașul rusesc Belgorod după bombardamentele pe care autoritățile de acolo le-au atribuit Ucrainei, potrivit BBC.
Guvernatorul Belgorodului, Viaceslav Gladkov, a declarat că două persoane au fost ucise - în timp ce continuă votul în cadrul alegerilor generale pe care Vladimir Putin este sigur că le va câștiga.
Sistemele de apărare antiaeriană au doborât opt rachete ucrainene, a declarat Gladkov.
Elevii din Belgorod - care se află în apropiere de granița cu Ucraina - nu vor merge la școală luni și marți, a declarat guvernatorul.
În timp ce centrele comerciale din Belgorod vor fi închise duminică și luni, a adăugat Gladkov.
Gladkov a declarat că o femeie a fost ucisă într-o parcare în timp ce se afla cu fiul ei, în timp ce plimbau un câine. „Medicii se luptă pentru viața fiului ei”, a adăugat guvernatorul.
Imaginile care circulă pe rețelele de socializare arată o parcare plină de fum și foc. Belgorodul a fost ținta mai multor lovituri de represalii din partea Kievului.
Ministerul rus al Apărării a confirmat că a „provocat pierderi” în zonele de frontieră ale Ucrainei și în regiunile Belgorod și Kursk.
Update 18:50 Ministerul Afacerilor Externe (MAE) condamnă deschiderea secțiilor de votare rusești din regiunea transnistreană a Republicii Moldova și în regiuni din Georgia, precum și în teritoriile ocupate din Ucraina.
„România condamnă cu fermitate deschiderea secțiilor de votare pentru alegerile din Rusia în regiunea transnistreană a Republicii Moldova și în regiunile Abhaziei și Osetiei de Sud din Georgia, fără acordul autorităților din Moldova și, respectiv, Georgia”, scrie MAE pe X.
Potrivit MAE, deschiderea secțiilor în acesteregiuni sunt ilegale și violează legislația internațională.
De asemenea, tot pe X, MAE a transmis că România condamnă desfășurarea alegerilor Rusiei în teritoriile ocupate temporar anexate ilegal din Ucraina.
„Acestea încalcă dreptul internațional, suveranitatea integritatea teritorială a Ucrainei. Ele sunt ilegale și ilegitime, iar rezultatul lor nul și neavenit”, potrivit MAE.
Update 17:20 Rusia spune că a ucis un număr mare de soldaţi ucraineni cu o aşa-numită ”bombă cu vid” distructivă, într-o afirmaţie pe care Ucraina a numit-o rapid ca fiind o prostie, relatează CNN.
Şeful adjunct al Statului Major General al Forţelor Armate Ruse i-a spus ministrului rus al Apărării, Serghei Şoigu, în timpul unei întâlniri, că până la 300 de soldaţi au fost ucişi ”ca urmare a unei lovituri precise a unei muniţii aeriene”, a declarat sâmbătă Ministerul Apărării al Rusiei.
Purtătorul de cuvânt al Serviciului de Informaţii pentru Apărare al Ucrainei, Andri Iusov, a declarat pentru CNN că afirmaţiile sunt ”prostii absolute şi propagandă, ca şi informaţiile ruseşti despre uciderea a 1500 de soldaţi ucraineni în regiunile Kursk şi Belgorod, ieri”.
CNN nu poate verifica independent incidentul.
Generalul colonel Alexei Kim nu a indicat unde a avut loc atacul, dar a descris locul atacului drept ”punctul de desfăşurare al formaţiunii naţionaliste ”Kraken”, potrivit ministerului, referindu-se la o unitate specială a Serviciului de Informaţii al Apărării Ucrainei.
Kim a spus că ”o bombă cu detonare volumetrică” a fost folosită în atacul aerian, a informat sâmbătă RIA Novosti.
Armele volumetrice sunt cunoscute şi sub denumirea de bombe cu vid, arme termobarice sau explozivi combustibil-aer.
Distrugerea cauzată de o armă termobară este cauzată de valul de explozie pe care îl creează şi, de asemenea, de vidul rezultat din amestecul de aer-combustibil care aspiră oxigen pentru a susţine detonarea, potrivit Institutului Lieber pentru Drept şi Război din cadrul Academiei Militare West Point, New York.
Update 16:00 Europa trebuie să evite "declaraţii măreţe" şi contradictorii şi să aibă mai degrabă o strategie clară şi unitară împotriva Rusiei în privinţa războiului din Ucraina, a declarat ministrul apărării din Italia, Guido Crosetto, care a adăugat că Roma nu va trimite niciodată trupe în zona de conflict, informează sâmbătă Reuters.
"Occidentul ar trebui să evite declaraţiile măreţe - cum ar fi trimiterea NATO în Ucraina - pentru a încerca să arate mai bine. Sau să evite să se împartă la întâlniri de câte doi sau trei când suntem 27 în Europa'', a declarat Crosetto într-un interviu pentru ediţia de sâmbătă a cotidianului La Repubblica, referindu-se la statele membre ale Uniunii Europene.
Pentru a contracara Rusia, "un monolit", Crosetto crede că Europa are nevoie de "o strategie clară, necontradictorie şi, poate, construită împreună ca o coaliţie".
Italia s-a angajat să furnizeze Kievului, pe tot parcursul anului 2024, materiale şi echipamente, inclusiv armele de care Ucraina are nevoie pentru efortul său de război împotriva Rusiei. Italia a semnat un pact de apărare pe 10 ani în februarie pentru a sprijini Ucraina, deşi detaliile acestui acord nu au fost făcute publice.
Crosetto a criticat o întâlnire între Germania, Franţa şi Polonia care a avut loc vineri, spunând că este "nepractic" să fie divizată coaliţia europeană care sprijină Ucraina.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat după acea întâlnire că susţinătorii Ucrainei vor folosi profiturile extraordinare din activele ruseşti îngheţate pentru a finanţa achiziţiile de arme pentru Kiev.
Deşi Kievul are nevoie de mai multă muniţie, Crosetto a spus că astfel de decizii trebuie luate la reuniunile UE şi NATO.
La fel precum Crosetto, ministrul de externe italian Antonio Tajani a exclus sâmbătă, într-un interviu separat pentru Corriere della Sera, că trupe italiene vor fi trimise vreodată în Ucraina şi a spus că "obiectivul nostru este să ajungem la pace, nu să extindem războiul"
Update 15:00 Viaceslav Gladkov, guvernatorul regiunii Belgorod, ţinta unor atacuri persistente dinspre statul vecin Ucraina, a anunţat sâmbătă închiderea pentru următoarele zile a centrelor comerciale şi a şcolilor din oraşul Belgorod, capitala regiunii, informează AFP.
"Ţinând cont de situaţia actuală, am decis că centrele comerciale" din Belgorod vor fi închise duminică şi luni, a declarat Viaceslav Gladkov.
De asemenea, şcolile vor rămâne închise luni şi marţi în oraş, precum şi în alte opt districte din regiune, a adăugat oficialul rus.
Două persoane au fost ucise sâmbătă, potrivit autorităţilor ruse, în noi lovituri în oraşul Belgorod, Kievul fiind acuzat de intensificarea bombardamentelor în contextul organizării alegerilor prezidenţiale din Rusia în perioada 15-17 martie.
Unităţi de luptători ruşi anti-Kremlin afirmă că desfăşoară incursiuni armate şi bombardamente în timpul alegerilor prezidenţiale din Rusia, la care este de aşteptat ca preşedintele în exerciţiu Vladimir Putin să iasă învingător, în lipsa unor contracandidaţi redutabili.
Putin a jurat că Rusia va răspunde acestor atacuri, care s-au multiplicat.
La rândul său, Ucraina promite de luni de zile să aducă conflictul pe teritoriul Rusiei, ca răspuns la ofensiva şi bombardarea statului ucrainean de mai bine de doi ani.
Update 13:30 Specialiștii în securitate cibernetică din cadrul Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Apărării de la Kiev au spart sistemul informatic al serviciilor publice din Rusia prin care se desfăşoară votul electronic la alegerile prezidențiale.
Update 12:00 Autorităţile ucrainene au început evacuările în masă ale localităților din regiunea Sumî, din nordul ţării, aproape de graniţa cu Rusia, după perioade lungi de bombardamente intense asupra zonei, au declarat vineri oficialii locali, citaţi de Reuters.
Administraţia militară a regiunii Sumî, a scris, într-un mesaj pe Telegram, că peste 180 de locuitori din zonele din apropierea localității Velikopisarska, de lângă graniţă, au fost evacuaţi în ultimele trei zile.
Autorităţile din Sumî au emis de mai mult timp rapoarte zilnice despre bombardamentele ruseşti, dar atacurile s-au intensificat.
Administraţia regională a declarat că zonele în cauză sunt „cele mai tensionate” din regiunea Sumî, cu trei persoane ucise şi 13 rănite în ultimele cinci zile.
Un total de peste 4.500 de locuitori au fost evacuaţi din 22 de sate din regiunea Sumîi, dar nu a dat niciun interval de timp.
Velikopisarska este situată la câţiva kilometri de satul Kozinka de peste graniţa cu Rusia - unde autorităţile locale au declarat în această săptămână că o incursiune a unor grupuri armate a provocat pagube considerabile. Grupurile s-au prezentat ca fiind formate din ruşi care se opun Kremlinului şi au spus că desfăşoară o operaţiune militară în zonă.
Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a declarat că bombardarea zonelor aflate sub jurisdicţia sa a continuat joi, cu o persoană rănită. Gladkov a vizitat zonele de graniţă miercuri seară şi a spus că nu există forţe inamice în regiune.
Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Autoritățile ucrainene au început evacuarea în masă a unei regiuni din nordul țării
Update 10:20 Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, încearcă să-l convingă pe cancelarul Olaf Scholz să își reconsidere poziția, potrivit Der Spiegel, citat de The Kyiv Independent.
În cadrul unei întâlniri recente, Baerbock și ministrul britanic de externe David Cameron au discutat despre posibilitatea unui „schimb circular" privind rachetele cu rază lungă de acțiune, o înțelegere în care Londra furnizează Ucrainei rachete Storm Shadow suplimentare, iar în schimb Germania reface stocurile britanice de rachete cu rază lungă de acțiune.
Baerbock explorează modalități prin care Germania ar putea furniza rachete de croazieră Taurus Ucrainei, respectând în același timp „liniile roșii" ale cancelarului, potrivit Der Spiegel.
Una dintre opțiunile luate în considerare presupune ca Germania să transfere rachetele Taurus către Marea Britanie, care le-ar trimite apoi Ucrainei. Cu toate acestea, britanicii ar păstra controlul asupra desfășurării și selecției țintelor pentru rachete.
Camera inferioară a parlamentului german, Bundestag, a respins joi propunerea de a furniza Ucrainei rachete Taurus cu rază lungă de acțiune pentru a fi folosite împotriva Rusiei.
Dintre cei 687 de deputați, 494 au votat împotriva livrării, în timp ce 188 au votat pentru, fiind înregistrate cinci abțineri.
Update 09:00 Rafinăriile de petrol din regiunea Samara, din vestul Rusiei, au fost vizate în ultimele ore de atacuri cu drone, a declarat șeful regiunii, Dmitri Azarov, citat de Interfax și Reuters.
”În această dimineață a avut loc un atac cu drone asupra rafinăriei de petrol Syzran și o tentativă de atac asupra rafinăriei de petrol Novokuibyshev. Ca urmare, o unitate de prelucrare a produselor petroliere a luat foc pe teritoriul rafinăriei de petrol Syzran”, a declarat guvernatorul, citat de serviciul de presă al guvernului regional.
Oficialul a precizat că, potrivit datelor preliminare, nicio persoană nu a fost rănită la rafinăria Syzran.
”O tentativă de atac asupra rafinăriei de petrol din Novokuybyshevsk a fost oprită și nici acolo nu au existat victime”, a mai spus Dmitri Azarov.
Canalul de Telegram Baza relatează, în schimb, că și a doua rafinărie a fost lovită, fiind declanșat un incendiu care a fost stins în scurt timp.
În imagini neverificate publicate online se vede ceea ce pare a fi un incendiu major la rafinăria Syzran, în timp ce serviciile de urgență intervin la fața locului.
În ultimele săptămâni, Ucraina a vizat infrastructura petrolieră a Rusiei, lovind mai multe rafinării în atacuri cu drone.
Update 08:05 Ambasadorul Statelor Unite și președintele Consiliului Județean Suceava au vizitat punctul de trecere al frontierei Siret, locul pe unde au trecut aproape trei milioane de refugiați de când a izbucnit războiul.
Diplomatul american a ținut să sublinieze că Statele Unite au pregătit un nou pachet de ajutor pentru Ucraina, în ceea ce privește sprijinirea cu arme și muniție.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat drept "absolut josnic" vineri atacul Rusiei asupra oraşului-port Odesa, în sudul Ucrainei, soldat cu cel puţin 20 de morţi şi peste 70 de răniţi, conform ultimului bilanţ făcut public de autorităţile ucrainene, informează AFP.
"Un atac absolut josnic din partea acestor nemernici: două rachete, iar cea de-a doua chiar în momentul în care salvatorii şi medicii ajungeau la locul atacului", a spus Zelenski în discursul său video zilnic.
Un atac cu rachete balistice a lovit vineri o zonă rezidenţială din Odesa, port la Marea Neagră, ucigând cel puţin 20 de persoane şi rănind peste 70, în cel mai sângeros atac al Moscovei din ultimele săptămâni, au declarat oficialii ucraineni, citaţi de Reuters.
Două rachete Iskander-M lansate din peninsula Crimeea ocupată de ruşi au avariat infrastructura civilă şi liniile de alimentare cu gaz şi electricitate în oraşul din sudul ţării, a declarat guvernatorul regiunii Oleh Kiper la televiziunea naţională.
Unii locuitori din Odesa nu aveau vineri gaze şi electricitate în urma acestor atacuri, a spus el.
"Explozia a fost foarte puternică, mai ales a doua... Aceasta este o racheta foarte puternică care zboară din Crimeea ocupată în câteva minute", a declarat Kiper.
Un medic şi un salvator au fost ucişi de o a doua rachetă după ce s-au grăbit să ajungă la faţa locului pentru a veni în ajutorul persoanelor rănite în primul atac. Zeci de persoane au suferit răni grave, a adăugat Kiper.
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia va primi un "răspuns corect" din partea forţelor ucrainene pentru ceea ce a spus că a fost un atac "josnic" asupra unui oraş care a fost atacat de drone sau rachete ruseşti aproape în fiecare zi în această lună.
"Forţele noastre de apărare vor face cu siguranţă totul pentru a se asigura că ucigaşii ruşi simt răspunsul nostru corect", a declarat Zelenski pe Telegram.
Locuitorii s-au grăbit să doneze sânge, creând cozi la centrele medicale. Sâmbătă a fost declarată zi de doliu la nivel local în Odesa.
O facilitate de recreere cu trei etaje a fost distrusă în atac, precum şi cel puţin 10 case particulare, a precizat comandamentul militar din sud.
Odesa, unul dintre cele mai mari porturi ucrainene, a fost mult timp ţinta atacurilor ruseşti, în special după ce Moscova a renunţat la un acord negociat de ONU care permitea traversarea în siguranţă a transporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră.
Război în Ucraina, 15 martie 2024 | Cel puțin 14 morți la Odesa după un atac cu rachete al Rusiei
Război în Ucraina, 14 martie 2024 | Rusia anunță că a respins noi atacuri la frontieră ale unor grupuri armate susținute de Ucraina
Război în Ucraina, 13 martie 2024 | Vladimir Putin acuză Ucraina că a intensificat atacurile pentru că se apropie alegerile prezidenţiale în Rusia
Război în Ucraina, 12 martie 2024 | Moscova spune că a respins un atac al Ucrainei la granița de vest. Kievul susține că au intrat în luptă partizanii ruși anti-Putin
Război în Ucraina, 11 martie 2024 | Atac masiv cu drone asupra orașului Odesa
Sâmbătă, 16 martie 2024 / 12:44:28
Serviciile secrete ucrainene susțin că au spart sistemul informatic de vot din Rusia
