Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Rusia îndeamnă Republica Moldova să evite retorica antirusă, după votul Parlamentului de la Chişinău
- Rusia și China blochează o rezoluție de condamnare a războiului din Ucraina la G20
- Parlamentul de la Chișinău condamnă agresiunea Rusiei în Ucraina și sprijină eforturile de înființare a unui tribunal pentru judecarea crimelor de război ale regimului de la Moscova
- Guvernatorul regiunii ruse Briansk anunță un al doilea civil ucis de "sabotorii ucraineni"
- Antony Blinken și Serghei Lavrov au discutat timp de 10 minute la reuniunea G20
- Vladimir Putin declară că incidentele din Briansk reprezintă atacuri teroriste
- "Sabotorii ucraineni" denunțați de Moscova spun că sunt "voluntari ruși"
- Relatări concertate în presa de la Moscova cu privire la "sabotori ucraineni" care ar fi trecut granița în regiunea rusă Briansk și ar fi deschis focul asupra civililor
- Scholz avertizează China să nu trimită arme în Rusia
- CNN: O flotă misterioasă ajută Rusia să transporte petrol în întreaga lume
- Rușii au atacat un bloc de apartamente cu cinci etaje din Zaporojie, omorând două persoane
- Ucraina se agață de Bahmut în timp ce rușii avansează
- Ucrainenii au raportat mai multe atacuri în zonele Bilohorivka și Kreminna, în estul regiunii Lugansk
- Josep Borrell propune ca UE să ofere Ucrainei asistenţă militară suplimentară
- Xi Jinping și Aleksandr Lukașenko cer Rusiei și Ucrainei să inițieze negocieri de pace
- Rusia spune că nu revine în tratatul nuclear dacă SUA nu-și schimbă "comportamentul" în legătură cu Ucraina
- Ucraina, declarație după atacurile cu drone din Rusia: "Sunt facilitate de OZN-uri!"
Update 21:11 Administraţia Rusiei a recomandat, joi seară, Republicii Moldova să evite "retorica antirusă", în contextul poziţiei Parlamentului moldovean, şi a denunţat "informaţiile false" privind presupuse planuri de a destabiliza situaţia, cerând Chişinăului să coopereze, inclusiv în problema transnistreană.
Ministerul rus de Externe a criticat votul Parlamentului Republicii Moldova prin care condamnă invazia militară rusă în Ucraina. "Noi le cerem încă o dată autorităţilor moldovene să pună capăt retoricii antiruse de confruntare, care este lipsită de fundament", a declarat joi seară Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, potrivit cotidianului Le Monde.
"Denunţăm informaţiile false privind proiecte inexistente ale Moscovei de a destabiliza situaţia" în Republica Moldova şi "tentative de a intensifica în mod artificial tensiunile. Din partea noastră, noi confirmăm voinţa de a intensifica pragmatic cooperarea cu Chişinăul şi de a continua eforturile pentru rezolvarea problemei Transnistriei", a subliniat Maria Zaharova.
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, joi, o rezoluţie prin care condamnă invazia militară rusă în Ucraina şi denunţă atrocităţile atribuite armatei ruse, informează publicaţia Jurnal de Chişinău. "Parlamentul Republicii Moldova constată că Federația Rusă, din februarie 2014, poartă un război de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei, amplificat la 24 februarie 2022 printr-o invazie la scară largă pe teritoriul Ucrainei. Condamnă brutalitatea războiului de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei manifestat prin: efectuarea de către forțele armate ale Rusiei a atacurilor asupra cartierelor rezidențiale și a infrastructurii civile; comiterea de către forțele ruse a atrocităților în orașele Bucea, Irpin și alte localități ucrainene (...); uciderea miilor de civili, inclusiv copii, torturarea, hărțuirea sexuală, răpirea și strămutarea forțată pe teritoriul Rusiei a cetățenilor ucraineni. Acestea constituie crime de război și o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar de către militarii ruși și acoliții lor”, arată rezoluţia adoptată de Parlamentul de la Chişinău cu 55 de voturi din totalul de 101.
Update 19:40 Serviciile de securitate ruse au anunţat joi după-amiază că situaţia din regiunea Breansk, situată în vestul Rusiei, unde au fost raportate incidente armate pe care preşedintele Vladimir Putin le-a catalogat drept acţiuni "teroriste", este sub control.
Situaţia din districtul Klimovski, situat în regiunea Breansk, este sub control, a comunicat Serviciul Federal de Securitate (FSB), citat de postul de televiziune CNN. "Zona este verificată şi inspectată, au fost găsite o serie de dispozitive explozive (...)", a precizat FSB.
Guvernatorul regiunii Breansk, Aleksandr Bogomaz, a declarat că două persoane au fost ucise în localitatea Liubecean. Un atac cu obuze a fost raportat în satul Suşani, iar o clădire a ars. Preşedintele Vladimir Putin a catalogat drept "acţiuni teroriste" atacurile din regiunea Breansk, fără însă a preciza dacă agresorii au venit din Ucraina.
Conform cotidianului Le Monde, au fost raportate atacuri, probabil cu drone, şi în regiunea rusă Kursk, iar un civil a fost ucis, altul fiind rănit.
Kievul a catalogat drept "provocări" incidentele armate raportate de Moscova. Informaţiile nu pot fi confirmate din surse independente.
Oficiali ucraineni şi americani au avertizat în trecut că Rusia intenţionează să organizeze atacuri false pe care să le atribuie Ucrainei, pentru a justifica amplificarea conflictului militar.
Update 18:12 Miniştrii de Externe din Grupul statelor puternic dezvoltate şi emergente (G20) nu au reuşit să adopte o declaraţie comună prin care să condamne invazia militară rusă în Ucraina şi să susţină sancţiunile antiruse impuse de Occident.
Blocajul este efectul obiecţiilor ridicate în principal de delegațiile de la Moscova şi Beijing.
"Cei mai mulţi dintre participanţi au condamnat vehement războiul din Ucraina şi au evidenţiat faptul că provoacă o imensă suferinţă umană şi exacerbează fragilităţile existente în economia mondială, afectând creşterea economică, amplificând inflaţia, perturbând reţelele de aprovizionare, intensificând incertitudinea energetică şi alimentară, precum şi riscurile stabilităţii financiare. Au existat şi alte puncte de vedere, evaluări diferite asupra crizei şi a sancţiunilor", anunţă Preşedinţia indiană a Grupului G20.
Din cauza opoziţiei formulate de un grup de state, principalii aliaţi ai Rusiei şi Chinei, Grupul G20 nu a putut adopta o declaraţie comună prin care să condamne invazia militară rusă în Ucraina şi să susţină sancţiunile antiruse adoptate de Occident.
"Recunoscând că Grupul G20 nu este forumul pentru soluţionarea problemelor de securitate, constatăm însă că aceste probleme pot avea consecinţe semnificative asupra economiei mondiale", a mai precizat preşedinţia indiană a organizaţiei.
Update 17:18 Parlamentul de la Chişinău a votat, joi, o Declaraţie prin care condamnă războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi se alătură eforturilor statelor democratice de înfiinţare a unui tribunal care să condamne crimele de război comise de regimul de la Moscova.
Votul a fost boicotat de Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor, BCS, prorus, relatează presa din republică.
Declaraţia cu privire la agresiunea rusă împotriva Ucrainei a fost susţinută de 55 de deputaţi ai Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS).
Deputaţii din opoziţie au părăsit sala de şedinţe în semn de protest, după ce propunerile lor alternative de declarații au fost respinse.
Update 16:29 Guvernatorul regiunii ruse Briansk, Alexander Bogomaz, a anunțat, joi, al doilea deces după incidente atribuite de Moscova unor "sabotori" și "naționaliști" ucraineni care ar fi intrat pe teritoriul rus și s-ar fi angajat în schimburi de focuri cu forțele armate.
"Potrivit informațiilor actualizate, în urma acțiunilor sabotorilor în satul Lubeceanîie, districtul Klimovsk, numărul civililor morți a crescut la două persoane. A murit un bărbat născut în 1966. Serviciile operaționale iau măsurile necesare", a scris el pe canalul său Telegram.
Anterior, Bogomaz a spus că un bărbat a fost ucis după ce atacatorii au deschis focul asupra unei mașini iar un copil a fost rănit și a fost transportat la spital.
Update 15:28 Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, în marja summit-ului G20 de la New Delhi.
Informația provine de la un oficial al Departamentului de Stat al SUA care a călătorit cu Blinken, notează CNN.
Întâlnirea a avut loc joi, în contextul tensiunilor ridicate din cauza războiului din Ucraina și după suspendarea participării Rusiei la Tratatul New START privind armele nucleare.
Blinken și Lavrov au vorbit timp de aproximativ 10 minute, a precizat oficialul citat de CNN.
În cadrul discuției, Blinken a cerut Rusiei să îl elibereze pe Paul Whelan, un american condamnat în Rusia la 16 ani de detenție pentru spionaj.
De asemenea, șeful diplomației americane a cerut ca Rusia să revină în Tratatul la New START și a subliniat că sprijinul SUA pentru Ucraina va continua.
Sursa citată de CNN arată că întâlnirea Blinken - Lavrov a fost neplanificată și că secretarul de stat american a fost cel care l-a abordat pe ministrul rus de Externe.
Ultima dată când Blinken și Lavrov s-au întâlnit față în față a fost înainte de invazia rusă.
Update 14:34 Președintele rus Vladimir Putin și-a anulat programul oficial și este informat "în mod regulat", la Kremlin, în legătură cu situația din regiunea rusă Briansk, relatează Antena 3 CNN, care îl citează pe purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov.
Peskov precizează că Putin este informat de serviciul de securitate FSB, de Ministerul Apărării și de șeful Gărzii Naționale, Viktor Zolotov.
Potrivit purtătorului de cuvânt, președintele rus și-a anulat o călătorie planificată joi în sudul țării din cauza evenimentelor din Briansk, pe care le-a descris drept un "atac terorist" și a precizat că în prezent "se iau măsuri pentru a-i distruge" pe autorii atacurilor.
Moscova acuză faptul că în Briansk ar fi pătruns "naționaliști ucraineni înarmați" care ar fi deschis focul asupra civililor și ar fi luat ostatici.
Putin însuși s-a pronunțat, într-o secvență video, în legătură cu incidentele din Briansk.
"Astăzi a avut loc un alt act terorist, o altă crimă. Au pătruns pe teritoriul din zona de frontieră și au deschis focul asupra civililor. Au văzut că este o mașină civilă, au văzut că acolo se află civili și copii (...) și au deschis focul asupra lor. Acești oameni și-au pus ca obiectiv să ne priveze de memoria istorică, să ne priveze de istoria noastră, de tradițiile și limba noastră (...) ", a spus liderul rus.
Update 13:31 Autoritățile de la Kiev au reacționat la informațiile din presa de la Moscova, conform cărora "sabotori ucraineni" ar fi pătruns în regiunea rusă Briansk, ar fi deschis focul asupra civililor și ar fi luat ostatici.
"Povestea despre grupul ucrainean de sabotaj în Federația Rusă este o provocare deliberată clasică. Federația Rusă vrea să își sperie populația pentru a justifica atacul asupra unei alte țări și sărăcia în creștere după un an de război. Mișcarea partizană din Rusia devine tot mai puternică și mai agresivă. Temeți-vă de partizanii voștri...", a scris pe Twitter Mihailo Podoliak, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
The story about ??sabotage group in RF is a classic deliberate provocation. RF wants to scare its people to justify the attack on another country & the growing poverty after the year of war. The partisan movement in RF is getting stronger & more aggressive. Fear your partisans...
— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) March 2, 2023
Între timp, pe rețelele sociale s-a viralizat un clip distribuit de un așa numit "Corp al Voluntarilor Ruși", care revendică atacurile din Briansk.
"Suntem luptătorii Corpului de Voluntari Ruși. Filmăm acest video în regiunea Briansk. Nu am venit ca sabotori, ci ca armată de eliberare a pământului pe care ne-am născut. Spre deosebire de armata de ucigași și violatori a lui Putin, noi nu ne luptăm cu civilii. Am venit să vă eliberăm. Vă chemăm l arme și la lupta împotriva regimului sângeros al lui Putin și al Kremlinului. Trăiască RDK (Corpul Voluntarilor Ruși), moarte tiranului de la Kremlin", spune unul dintre cei doi bărbați din cadru.
Ei țin un steag asemănător unui drapel de luptă iar pe fundal se aud focuri de armă.
Another video from a different group of alleged "Russian Volunteer Corps" fighters standing next to a Russian mailbox, allegedly in Bryansk Oblast. Gunfire can be heard in the background. pic.twitter.com/FQpw8h4fbw
— Dmitri (@wartranslated) March 2, 2023
Update 12:30 Agențiile de presă din Rusia transmit că forțele armate ale țării luptă împotriva unui grup de sabotaj ucrainean în regiunea Briansk.
Grupul ar fi luat, joi, ostatici într-un magazin, relatează presa internațională pe baza informațiilor din presa rusă.
"Un grup de sabotori ucraineni s-a infiltrat în două sate, luând ostatici localnici într-unul dintre ele. Soldații din Rosgvardia - Garda națională a Rusiei - s-au confruntat cu militanții", a transmis agenția TASS, citând o sursă anonimă din cadrul serviciilor de securitate rusești.
Reuters, care citează TASS, precizează nu a reușit să verifice imediat aceste informații.
Citând serviciile locale de urgență, agenția de stat rusă RIA a relatat că mai multe persoane ar fi fost luate ostatice într-un magazin din satul Lubeceanîie, la mai puțin de un kilometru de granița Rusiei cu Ucraina.
Anterior, un oficial regional rus declarase că un "grup de sabotaj" al Kievului a împușcat și ucis o persoană după ce a trecut în Rusia venind din Ucraina.
"Astăzi, un grup ucrainean de sabotaj și recunoaștere a pătruns în districtul Klimovski, în satul Lubeceanîie. Sabotorii au tras asupra unei mașini în mișcare. În urma atacului, un locuitor a fost ucis și un copil de zece ani a fost rănit", a scris guvernatorul din Briansk, Aleksandr Bogomaz, pe canalul său de Telegram.
Update 11:30 Statele Unite sondează aliații apropiați cu privire la posibilitatea de a impune noi sancțiuni Chinei dacă Beijingul oferă sprijin militar Rusiei pentru războiul din Ucraina, potrivit a patru oficiali americani și altor surse, citate de Reuters.
Consultările, care se află încă într-un stadiu preliminar, au ca scop obținerea de sprijin din partea mai multor țări, în special a celor din G7, pentru a coordona sprijinul pentru orice posibile restricții.
Nu a fost clar ce sancțiuni specifice va propune Washingtonul. Conversațiile nu au fost dezvăluite anterior.
Departamentul Trezoreriei SUA, agenție principală în ceea ce privește impunerea de sancțiuni, a refuzat să comenteze, menționează Reuters.
Update 11:00 Cancelarul german Olaf Scholz a cerut joi Chinei să nu trimită arme pentru a ajuta războiul Rusiei în Ucraina și a cerut în schimb Beijingului să exercite presiuni asupra Moscovei pentru a-și retrage forțele.
Într-un discurs adresat Parlamentului german, Scholz a declarat că este dezamăgitor că Beijingul s-a abținut de la condamnarea invaziei ruse, deși a salutat eforturile sale de dezescaladare nucleară.
"Mesajul meu către Beijing este clar: Folosiți-vă influența la Moscova pentru a cere retragerea trupelor ruse", a spus el: „Și nu oferiți arme agresorului rus”.
Afirmațiile lui Scholz au subliniat modul în care răspunsul internațional la războiul din Ucraina a evidențiat diviziunile globale, China și India abținându-se de la condamnarea invaziei ruse.
Statele Unite se gândesc la posibilitatea de a impune noi sancțiuni Chinei dacă Beijingul oferă sprijin militar Rusiei, au declarat surse pentru Reuters săptămâna aceasta. Consultările se află încă într-un stadiu preliminar.
De cealaltă parte, China a emis un document în 12 de puncte care solicită o încetare a focului, care a fost întâmpinată cu scepticism în Occident.
Update 10:00 Petrolul rusesc continuă să ajungă la cumpărătorii din întreaga lume. Dar chiar și cei care își petrec zilele urmărindu-i mișcările peste oceane se străduiesc să afle exact cine îl transportă.
Pe măsură ce sancțiunile occidentale împotriva Rusiei s-au intensificat din cauza invaziei sale în Ucraina, mai multe nave s-au alăturat unei flote misterioase, gata să faciliteze exporturile de petrol rusesc, relatează CNN.
Persoanele din industrie estimează dimensiunea acestei flote "din umbră" la aproximativ 600 de nave, adică aproximativ 10% din numărul global de petroliere mari. Iar cifrele continuă să crească.
Cine deține și operează multe dintre aceste nave rămâne o enigmă. Pe măsură ce tranzacționarea petrolului rusesc a devenit mai complexă în ultimul an, mulți transportatori occidentali și-au retras serviciile. Au intrat în joc jucători noi și obscuri, în unele cazuri fiind implicate companii fantomă din Dubai sau Hong Kong. Unii au cumpărat nave de la europeni, în timp ce alții au exploatat nave vechi, care altfel ar fi putut ajunge la fier vechi.
Matthew Wright, analist senior de transport de marfă la Kpler, clasifică navele care transportă țiței rusesc în două categorii: "nave gri" și "nave întunecate".
Navele gri au fost vândute de la invazie - în principal de către proprietari din Europa către firme din Orientul Mijlociu și Asia care nu au fost active anterior pe piața petrolieră. Navele întunecate, pe de altă parte, sunt veterani ai campaniilor desfășurate de Iran și Venezuela pentru a evita sancțiunile occidentale care au trecut recent la transportul țițeiului rusesc.
"De multe ori există dovezi că acestea și-au mascat activitățile prin dezactivarea transponderului AIS", a spus Wright despre navele "întunecate", referindu-se la tehnologia care ajută la identificarea și localizarea navelor.
În timp ce țările occidentale au interzis majoritatea importurilor de petrol rusesc, nu există nicio regulă care să împiedice navele occidentale să livreze către cumpărători precum China și India sau să furnizeze servicii precum asigurarea - atât timp cât sunt respectate plafoanele de preț ale G7. Navele cu proprietari europeni au reprezentat 36% din comerțul cu țiței rusesc în ianuarie, potrivit Kpler.
Dar riscurile juridice și de reputație în cazul nerespectării plafoanelor de preț sunt mari. În același timp, Rusia este nerăbdătoare să nu mai lucreze cu expeditorii occidentali. Acest lucru a dus la dezvoltarea unei noi cohorte, a cărei componență este mai neclară - iar istoria mai zbuciumată.
"Flota întunecată care a existat și care a transportat petrol venezuelean și iranian la nivel global este ceva la care ne așteptam cu toții să crească, și așa a fost", a declarat Janiv Shah, analist senior la compania de consultanță Rystad Energy.
Unul dintre motive: trimiterea petrolului rusesc în călătorii mai lungi către China sau India este mai puțin eficientă decât expedierea acestuia către țări apropiate, cum ar fi Finlanda. Rusia are acum nevoie de patru ori mai multă capacitate de transport maritim pentru țițeiul său decât avea înainte de invazie, potrivit EA Gibson.
Ca urmare, se estimează că între 25 și 35 de nave sunt vândute pe lună în flota fantomă, potrivit unui alt cadru superior de la o firmă de comerț cu petrol. Global Witness, o organizație non-profit, estimează că un sfert din vânzările de petroliere între sfârșitul lunii februarie 2022 și ianuarie anul acesta au implicat cumpărători necunoscuți, aproximativ dublu față de proporția din anul precedent.
Cererea ar putea crește în lunile următoare dacă China are nevoie de mai mult combustibil pentru a-și alimenta redresarea economică.
Update 09:00 În urma bombardamentului rusesc asupra unei clădiri cu 5 etaje din Zaporojie, 2 persoane au murit, iar alte 11 persoane au fost scoase în viață de sub dărâmături, a transmis secretarul Consiliului Orășenesc Zaporojie, Anatoli Kurtev.
Administrația militară regională Zaporizhzhia a declarat că Rusia pare să fi folosit o rachetă S-400.
Printre persoanele evacuate din bloc a fost și o femeie însărcinată. Un fotograf Reuters a surprins imaginea unui localnic din Zaporojie, pe nume Yurji, care o ține de mână pe Anna, o tânără însărcinată evacuată din blocul lovit de o rachetă rusească.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
Update 08:00 Forțele ucrainene și-au păstrat pozițiile în orașul Bahmut, aflat în ruină în estul țării, joi dimineața, sub atacul constant al trupelor rusești care încearcă să obțină prima lor victorie majoră de mai bine de jumătate de an.
Rusia afirmă că preluarea Bahmut ar deschide calea pentru a controla în totalitate restul regiunii industriale strategice Donbas, care se învecinează cu Rusia, unul dintre principalele obiective ale invaziei sale de acum un an, la 24 februarie.
Ucraina spune că Bahmut are o valoare strategică limitată, dar a opus totuși o rezistență acerbă. Nu toată lumea din Ucraina este convinsă că apărarea Bahmut poate continua la nesfârșit, notează Reuters.
"Cred că, mai devreme sau mai târziu, va trebui să părăsim Bahmut. Nu are niciun sens să îl păstrăm cu orice preț", a declarat miercuri seara, la radio NV, deputatul ucrainean Serhiy Rakhmanin.
"Dar, pentru moment, Bahmut va fi apărat cu mai multe obiective - în primul rând, pentru a provoca cât mai multe pierderi rusești și pentru a determina Rusia să-și folosească muniția și resursele".
"Există două moduri de abordare - o retragere organizată sau o simplă fugă. Și nu putem permite ca fuga să aibă loc în nicio circumstanță", a spus el.
Bătălia pentru Bahmut a început în urmă cu aproximativ 7 luni, dar în ultimele săptămâni avansurile rusești din trei părți au lăsat apărătorii cu singura cale de ieșire spre vest.
"Există pericolul ca garnizoana noastră din Bakhmut să fie încercuită", a declarat analistul militar Oleh Zhdanov într-o postare pe YouTube, evaluând situația ca fiind "critică".
Mii de civili au rămas în orașul distrus, care avea o populație de aproximativ 70.000 de locuitori înainte de război.
Update 00:00 Ucrainenii au raportat mai multe atacuri în zonele Bilohorivka și Kreminna, în estul regiunii Lugansk din Ucraina, potrivit CNN.
„Există un bombardament constant asupra așezărilor noastre de-a lungul liniei frontului, în ciuda faptului că în unele așezări se află mulți civili”, a declarat Seghei Gaidai, șeful Administrației militare regionale din Lugansk.
„Inamicul este foarte conștient de acest lucru și continuă să bombardeze cu arme de calibru greu”, spune Gaidai.
În ultimele două luni, liniile de front din apropierea graniței dintre regiunile Lugansk și Harkov au fost marcate de schimburi de focuri intense, precum și de lupte în pădurile de la vest de Kreminna, ocupate de ruși.
„De asemenea, aceștia au o mulțime de drone kamikaze Lancet și încearcă să le folosească pentru a căuta poziții și echipamente”, a declarat Gaidai.
De asemenea, au avut loc lupte grele la est de orașul Kupiansk, care se află în aceeași zonă.
Serviciul ucrainean al Gărzii de Stat de Frontieră a publicat o înregistrare video de recunoaștere aeriană în zonă, spunând că în ultimele zile 117 zboruri de recunoaștere cu drone au ajutat la fixarea focurilor de artilerie.
Statul Major General a declarat că în regiunea nordică Harkov, mai mulți civili au fost răniți în urma unor atacuri cu rachete rusești.
Acesta a raportat bombardamente intense de-a lungul liniei de front care se întinde de la nord la sud pe granița Lugansk-Harkov.
Război în Ucraina, 1 martie | Xi Jinping și Aleksandr Lukașenko cer Rusiei și Ucrainei să inițieze negocieri de pace
Război în Ucraina, 28 februarie | Ucraina construieşte fortificaţii la graniţa cu Republica Moldova, în dreptul Transnistriei
Război în Ucraina, 27 februarie | Ucraina confirmă că a masat trupe la graniţa cu Transnistria
Război în Ucraina, 26 februarie | Joe Biden îl refuză pe Zelenski și nu va trimite avioane F16 în Ucraina: "Nu are nevoie acum"
Război în Ucraina, 25 februarie | Guvernul chinez ia în considerare furnizarea de drone Rusiei
