Antena 3 CNN Externe Război în Ucraina, ziua 368. Joe Biden îl refuză pe Zelenski și nu va trimite avioane F16 în Ucraina: "Nu are nevoie acum"

Război în Ucraina, ziua 368. Joe Biden îl refuză pe Zelenski și nu va trimite avioane F16 în Ucraina: "Nu are nevoie acum"

Război în Ucraina, ziua 368. Armata ucraineană a anunțat că forțele rusești au lansat mai multe atacuri asupra liniilor sale defensive în mai multe regiuni, inclusiv în jurul orașului Bakhmut, situat în estul țării. Atacurile au fost respinse, susțin ucrainenii, potrivit CNN.

Război în Ucraina, ziua 368. Joe Biden îl refuză pe Zelenski și nu va trimite avioane F16 în Ucraina: "Nu are nevoie acum"
Sursa foto: Profimedia Images
de Redacția Antena 3 CNN    |    26 Feb 2023   •   22:30

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

  • Putin: Cum am putea ignora capacitățile nucleare ale țărilor NATO?
  • Zelenski se angajează să readucă steagul ucrainean în Crimeea: "Este pământul nostru. Poporul nostru"
  • Directorul CIA, convins că Beijingul are în vedere să furnizeze arme Rusiei
  • Departamentul de Stat al SUA: "Crimeea este Ucraina"
  • Ucraina raportează bombardamente intense. Trei morți și patru răniți în Donețk
  • Algeria își va redeschide ambasada de la Kiev după un an fără activitate
  • Ofensivele ruse întreprinse lângă Iahidne au eşuat, anunță armata ucraineană. Rusia susține contrariul
  • Putin: Potențialul adversar al Rusiei a încercat întotdeauna să împartă lumea rusă
  • Joe Biden îl refuză pe Zelenski și nu va trimite avioane F16 în Ucraina
  • Armata ucraineană susține că a respins mai multe atacuri rusești la Bakhmut și în alte zone cheie

Update 22:30 Președintele rus Vladimir Putin a afirmat într-un interviu la canalul public Rossiya 1, difuzat duminică, că obiectivul Occidentului este provoace înfrângerea strategică Federației Ruse și apoi să o desființeze, astfel că nu are de ales decât să ia în considerare capabilitățile nucleare ale NATO, relatează Reuters.

„În condițiile de astăzi, când țările mari din NATO și-au declarat drept obiectiv principal să ne provoace o înfrângere strategică, astfel încât poporul nostru să sufere, așa cum spun ei, cum am putea ignora capacitățile lor nucleare?” a declarat Putin.

Putin argumentează că în acest context poporul rus, așa cum este el în prezent, ar putea să nu supraviețuiască, poate cu excepția unor moscoviți și urali. 

„Ei au un singur scop: să desființeze fosta Uniune Sovietică și componenta sa fundamentală - Federația Rusă.

Iar (n.r. după ce vor lichida Rusia), poate că ne vor accepta în așa-numita familie a popoarelor civilizate, dar numai separat, pe fiecare parte în parte. Și în ce scop? Pentru a manipula aceste părți și a le aduce sub controlul lor”, a subliniat Putin într-un interviu pentru canalul public Rossiya 1, citat de Tass.

Update 21:20 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a reiterat intenţia de a recupera peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, scrie duminică dpa.

„Este pământul nostru. Poporul nostru. Istoria noastră", a spus Zelenski, potrivit unei declaraţii difuzate duminică, potrivit Agerpres. 

Prin recuperarea Crimeei, în Ucraina se va instala pacea, a adăugat el.

„Vom readuce steagul ucrainean în toate colţurile Ucrainei”, s-a angajat şeful statului.

Ziua de 26 februarie a fost declarată de Zelenski în 2020 zi de rezistenţă împotriva ocupaţiei ruse din Crimeea. 

Update 20:20 Directorul Agenţiei centrale de informaţii a SUA (CIA), William Burns, s-a declarat „convins” că Beijingul are în vedere să furnizeze arme Rusiei în războiul din Ucraina, arătând că Statele Unite nu dispun de nicio indicaţie că s-ar fi luat o decizie în acest sens sau au fost deja livrate materiale.

„Suntem convinşi că liderii chinezi au în vedere să furnizeze material letal" Rusiei, a declarat Burns într-un interviu acordat canalului CBS, difuzat duminică.

El a adăugat însă că SUA „nu au constatat că s-a luat o decizie definitivă" şi nu au văzut „dovezi” că ar fi livrat arme Rusiei, potrivit Agerpres.

Update 19:20 Mii de bilete pentru concursul Eurovision vor fi alocate ucrainenilor care au fugit de război în Marea Britanie. Spectacolul va avea loc la M&S Bank Arena Liverpool în luna mai. Orașul a fost ales să găzduiască competiția în numele câștigătorului din 2022, Ucraina, care nu poate organiza evenimentul din cauza războiului.

Ca parte a angajamentului Marii Britanii de a onora Ucraina la concursul muzical, aproximativ 3.000 de bilete vor fi puse la dispoziția ucrainenilor strămutați pentru ca aceștia să poată asista la spectacolele live.

Guvernul britanic a anunțat o finanțare de 10 milioane de lire sterline pentru a „contribui la asigurarea faptului că evenimentul pune cu adevărat în valoare cultura ucraineană", potrivit The Guardian.

Banii vor sprijini consiliul municipal din Liverpool pentru a crea un spectacol „care să celebreze muzica și modul în care aceasta unește oamenii din întreaga lume".

Grupul ucrainean de folk-rap Kalush Orchestra, care a triumfat la concursul de anul trecut de la Torino, va cânta în timpul spectacolului.

Update 18:00 Departamentul de Stat al SUA a reafirmat că "Crimeea este Ucraina", într-o declarație a purtătorului de cuvânt Ned Price, pentru a marca împlinirea a 9 ani de la ocuparea teritoriului de către Rusia.

Declarația vine, de asemenea, după împlinirea primului an de la invazia Rusiei în Ucraina.

"Statele Unite nu recunosc și nu vor recunoaște niciodată pretinsa anexare a peninsulei de către Rusia", a declarat Price, conform CNN. 

El a numit confiscarea Crimeei de către Rusia în 2014 "o încălcare clară a dreptului internațional și a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei".

"Statele Unite salută eforturile Platformei ucrainene pentru Crimeea de a atrage atenția la nivel mondial asupra ocupației continue a Rusiei", a declarat Price, referindu-se la entitatea guvernamentală ucraineană care coordonează eforturile ucrainene de recuperare a peninsulei.

Update 16:30 Ucraina raportează bombardamente intense pe toată linia frontului. Autoritățile din regiunea Donețk au declarat că trei persoane au fost ucise și patru rănite în ultimele 24 de ore. 

O mare parte din atacuri au fost îndreptate spre așezări din regiunile Luhansk și Donețk, multe dintre acestea fiind părăsite de locuitorii lor. Rusia controlează o mare parte din cele două teritorii și speră să le captureze în totalitate, notează CNN.

Tirurile de artilerie asupra orașului Kupyansk din regiunea vecină Harkov s-au intensificat în ultimele săptămâni, în condițiile în care forțele rusești se află la doar aproximativ zece kilometri distanță.

Oficialii ucraineni au declarat că au avut loc atacuri de artilerie împotriva mai multor orașe și sate de-a lungul liniilor de front intens disputate la est de Kupyansk.

Autoritățile din regiunea Donețk au declarat că trei persoane au fost ucise și patru rănite în ultimele 24 de ore. Acestea au spus că mai multe așezări din apropierea orașului Bakhmut, punct de focar, au fost ținta unor atacurilor.

Serhiy Hayday, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a declarat că în zona în care se întâlnesc regiunile Donețk și Luhansk (în apropiere de orașul Kreminna) "toate atacurile au fost respinse. Sectorul Kreminna este un peisaj forestier, motiv pentru care rușii încearcă să manevreze acolo, mergând cu grupuri mici de 10-15 persoane. Rușii învață de la noi, așa că variază de la o zi la alta".

Hayday a adăugat că "pierderile inamicului au ajuns la 70 de morți și nenumărați răniți. Spitalele lor sunt supraaglomerate. Rușilor nu le pasă deloc de pierderile lor".

CNN nu poate confirma în mod independent pierderile suferite de ambele părți în lupte.

Update 14:50 Autoritățile din Algeria au anunțat că vor redeschide ambasada de la Kiev, la un an după ce aceasta a fost închisă din cauza invaziei Rusiei în Ucraina. Informația provine de la Ministerul de Externe și a fost prezentată de televiziunea publică.

„Această decizie se înscrie în cadrul păstrării intereselor statului algerian și a intereselor comunității naționale din această țară. Ambasada algeriană de la Kiev, care și-a suspendat activitățile din cauza deteriorării situației de securitate din Ucraina, va fi gestionată de însărcinatul cu afaceri", au anunțat autoritățile algeriene.

Ambasada a fost închisă în martie anul trecut.

Decizia de redeschidere a ambasadei va intra în vigoare „cât mai curând posibil", a stabilit Ministerul algerian de Externe.

Update 13:30 Armata ucraineană a anunţat duminica aceasta că ofensivele ruse întreprinse zilele trecute lângă localitatea Iahidne au eşuat. Declarația vine după ce grupul de mercenari Wagner a clamat capturarea acestei localităţi din estul Ucrainei, situată lângă o zonă de lupte intense.

Liderul grupului paramilitar Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat sâmbătă că forţele sale au capturat Iahidne. Vineri, el a clamat preluarea controlului asupra Berhivka, localitate situată în suburbia oraşului Bahmut.

Însă, cel mai recent raport transmis de armata ucraineană susţine că atacurile continuă, informând despre "ofensive eşuate" ale ruşilor lângă şase localităţi, inclusiv Iahidne şi Berhivka, în regiunea Doneţk, pe care Moscova a pretins că a anexat-o.

Reuters nu a putut verifica aceste rapoarte ale ambelor tabere.

Update 12:00 Planurile Occidentului de a împărți Rusia sunt documentate, acesta a devenit singurul său obiectiv, a declarat președintele Vladimir Putin într-un interviu acordat lui Pavel Zarubin pentru programul Moscova, Kremlin, Putin, difuzat pe postul de televiziune Rossiya 1.

Potrivit președintelui, dacă Moscova nu ar interveni în politica țărilor occidentale, soarta popoarelor Rusiei s-ar putea schimba dramatic și, mai ales, soarta poporului rus.

"Nici nu știu dacă un astfel de grup etnic precum poporul rus poate supraviețui în forma în care există astăzi", a subliniat Putin.

Șeful statului a remarcat că, în loc de un singur popor rus, Occidentul a dorit să creeze "moscoviți, Urali și așa mai departe".

"Totul era în planuri, aceste planuri - sunt expuse pe hârtie. Doar că în condițiile construirii relațiilor am încercat (...) să nu vorbim despre asta. Dar totul este acolo, totul este scris, totul este scris pe o bucată de hârtie", a remarcat președintele.

El a numit diviziunea mai întâi a Uniunii Sovietice, apoi a Rusiei, ca parte principală, scopul comun al Occidentului.

"Atunci, poate, ne vor accepta în așa-numita familie a popoarelor."

Update 10:30 Încă o noapte de atacuri în Ucraina. Rusia a lovit din nou regiuni precum Herson şi Dnipro.

Potrivit Statului major al forțelor de apărare ucrainene, peste 70 de atacuri au fost respinse în ultimele 24 de ore.

Update 9:30 Președintele american a anunțat că nu va furniza Ucrainei nici un avion F16, în ciuda apelurilor disperate de la Kiev. Biden susține că Ucraina are nevoie de alt tip de armament în acest punct al războiului.

"Îi trimitem ce consideră specialiștii noștri militari că are nevoie. Are nevoie de tancuri, artilerie, are nevoie de apărare aeriană, inclusiv siteme HIMARS. Sunt lucruri de care are nevoie acum pe care le trimitem pentru a-l ajuta să avanseze primăvara și vara aceasta, până la toamnă. Nu are nevoie de F16 acum", a declarat Joe Biden.

Update 08:00 Europa a reușit să scape de dependenţa energetică de Rusia cu o viteză fără precedent, greu de anticipat înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, potrivit Ziarului Financiar.

Cea mai spectaculoasă re­ac­ţie a Europei la războiul Rusiei îm­potriva Ucrainei nu a fost trimiterea de echipamente militare şi ajutoare de miliarde de euro. A fost viteza fără precedent a unei tranziţii ener­getice care, într-un an, aproape că a eliminat dependenţa de combustibilii fosili ruseşti în încercarea de a supri­ma principala sursă de finanţare a maşi­năriei de război a preşedintelui Vladimir Putin, scrie Bloomberg.

Schimbarea a fost departe de ge­nul de tranziţie climatică pe care şi-a imaginat-o Europa pentru viitorul său pe termen lung, guvernele plă­tind tot ce este necesar pentru a-şi asi­gura surse de gaze naturale liche­fiate aduse cu nave cisternă, arzând mai mult cărbune şi schimbând ceva planuri de mediu în acest proces. A fost dureros, Europa fiind lovită cu o factură la energie de aproximativ 1.000 de miliarde de euro anul trecut. Impactul a fost amortizat de sub­venţii guvernamentale de sute de miliarde de euro.

Cu toate acestea, chiar şi cele mai optimiste perspective ale analiştilor şi liderilor eropeni de la începutul războiului nu au reuşit să prezică cât de repede se poate mişca Europa. În urmă cu un an, UE cheltuia apro­ximativ un miliard de euro pe zi pentru gazele, petrolul şi cărbunele importate din Rusia.

Astăzi, plăteşte doar o mică fracţie din această sumă. Lucrurile ar fi putut fi mai grave dacă nu ar fi fost tranziţia Europei spre energie curată, care a început cu ani buni în urmă. Acesta este unul dintre motivele pentru care, chiar dacă blocul a dat prioritate oricărei surse de energie care nu era rusească, emisiile în 2022 au scăzut uşor, în loc să crească.

Şi a existat, de asemenea, o con­tri­buţie semnificativă a vremii calde - datorită schimbărilor climatice -, care a redus cererea de încălzire. Apoi, industriile poluante pur şi simplu s-au închis pentru că nu îşi puteau permite să plătească pentru energia necesară funcţionării.

Instalaţiile solare din întreaga Europă au crescut cu un nivel record de 40 de gigawaţi anul trecut, sau cu 35% faţă de 2021. Acest salt a fost de­terminat în principal de consu­matori care au văzut panourile solare ieftine ca o modalitate de a-şi reduce facturile la energie. Mulţi dintre cei care şi-au instalat panouri solare pe acoperişuri au adăugat şi o baterie la sistem.

Stocarea energiei în baterii a crescut cu un ritm record de 79% anul trecut, avans condus în mare parte de sectorul rezidenţial. De ase­menea, a crescut şi sectorul eolian, dar acesta nu s-a ridicat la nivelul proiecţiilor. Europa încă consumă energie rusească.

Până la sfârşitul anului 2022, cantitatea de gaz rusesc trimis direct în Europa prin conducte a scăzut cu 75% faţă de anul anterior - iar la aproape două luni din 2023 nu există niciun semn de creştere a importurilor.

O parte din gazul rusesc a fost înlocuit cu fluxuri crescute prin conducte din Algeria şi Norvegia. Dar o bună parte din gazele noi au venit pe nave sub formă de GNL. Asigurarea acestei forme de energie a însemnat achiziţii mai mari din SUA şi Qatar. În felul acesta, importurile de GNL ale UE aproape că s-au dublat şi, în mod ironic, şi Rusia a fost o sursă importantă de gaze lichefiate.

O parte din cererea de gaze s-a redus deoarece a fost ars mai mult cărbune în termocentrale. Utilizarea cărbunelui în UE a crescut cu 7% anul trecut în condiţiile în care importurile ruseşti au scăzut pe parcursul anului şi s-au oprit aproape complet în octombrie din cauza sancţiunilor.

Dar cel mai mare ajutor a venit sub forma reducerii cererii de energie atât din partea industriei, cât şi din partea gospodăriilor. În acelaşi timp, vânzările de pompe de căldură au crescut rapid în majoritatea ţărilor europene. Estimările iniţiale sugerează că vânzările la nivelul întregului continent au crescut cu 38% faţă de 2021.

Update 00:00 Armata ucraineană a anunțat că forțele rusești au lansat mai multe atacuri asupra liniilor sale defensive în mai multe regiuni, inclusiv în jurul orașului Bakhmut, situat în estul țării. Atacurile au fost respinse, susțin ucrainenii, potrivit CNN.

Rușii au făcut „mai multe încercări nereușite" asupra unui grup de așezări din zona care înconjoară Bakhmut, a anunțat sâmbătă armata ucraineană.

Zonele în care s-au dat lupte sunt Orikhovo-Vasylivka și Berkhivka, la nord-vest de Bakhmut, și Ivanivske și Pivnichne, la sud-vest.

Armata ucraineană mai susține că „inamicul continuă să încerce să străpungă apărarea și să cucerească Bakhmut" și anunță că șeful Grupului Militar de Est al Ucrainei, generalul Oleksandr Syrskyi, a vizitat unitățile care apără orașul și satele din jur.

„Ocupanții ruși și-au concentrat principalele eforturi pentru a cuceri Bakhmut și împrejurimile sale. Luptele au loc în jurul orașului și la periferia acestuia", au declarat reprezentanții Forțelor Terestre ucrainene pe Telegram.

Asalturile rusești au vizat și pozițiile ucrainene de la Kupiansk și Lyman, în regiunile Harkov și Donețk, a precizat Statul Major General al Forțelor Armate din Ucraina.

Război în Ucraina, 25 februarie | Guvernul chinez ia în considerare furnizarea de drone Rusiei

Război în Ucraina, 24 februarie | Moscova pregătește terenul pentru o intervenție în Republica Moldova

Război în Ucraina, 23 februarie | ”Nicio țară nu are dreptul să își invadeze vecinul” | Declarația adoptată de membrii CE

Război în Ucraina, 22 februarie | Putin: "Rusia luptă în Ucraina pentru teritoriile sale istorice!"

Război în Ucraina, 21 februarie | Biden reafirmă angajamentul SUA față de Articolul 5 din Tratatul NATO

 

×
Subiecte în articol: Război Ucraina
Parteneri
Pensia pe care o va avea Klaus Iohannis după 42 de ani de muncă
x close