Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Nou pachet de asistenţă militară din partea SUA pentru Ucraina
- Șeful mercenarilor Wagner îi acuză pe soldații ruși că au fugit de pe pozițiile din Bahmut
- CNN: Tancurile cu care URSS a înăbușit "Primăvara de la Praga" au fost semnalate în regiunile ocupate din Ucraina
- Putin, de Ziua Victoriei: "Poporul ucrainean a fost luat ostatic de un regim criminal, condus de stăpâni occidentali"
- Ursula von der Leyen a ajuns la Kiev, în dimineața în care rușii au bombardat capitala ucraineană
- Trupele Moscovei forțează capturarea orașului Bahmut de Ziua Victoriei
- Rusia bombardează Ucraina cu zeci de rachete de Ziua Victoriei
- Rusia intenţionează să îşi extindă prezenţa militară în Kîrgîzstan
- Ucraina acuză Rusia că nu mai aplică acordul privind exporturile de cereale pe Marea Neagră
- Procurorii ruși l-au arestat pe suspectul care ar fi încercat să-l ucidă cu o bombă pe scriitorul pro-război Zahar Prilepin
- Comisia Europeană se pregătește să sancționeze companii din China care ar ajuta industria militară din Rusia
Update 21:55 Există informații neoficiale conform cărora patru lansatoare multiple de rachete APR-40 de fabricație românească au fost trimise ca ajutor Kievului. Aceste informații provin dintr-un clip distribuit de Ukrainian Front, însă proveniența exactă a sistemelor nu este clară.
România a exportat în mai multe țări astfel de sisteme, iar Croația și Bosnia și Herțegovina le mai au în dotare. Lansatoarele de fabricație românească sunt similare cu cele rusești Grad, dar sunt montate pe platforme DAC fabricate la Autocamioane Brașov.
Este important de menționat că aruncătorul de proiectile reactive cu 40 de lansatoare, APR-40, poate trage toate cele 40 de rachete într-o salvă în 16 secunde sau poate fi selectat modul "foc cu foc", iar distanța maximă de tragere este de 20 km. Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că aceste informații sunt neoficiale și nu există nicio confirmare oficială a faptului că România a trimis aceste lansatoare către Kiev.
Update 19:15 China va continua să pledeze pentru negocieri între Rusia şi Ucraina, a afirmat marţi, la Berlin, ministrul chinez de Externe, Qin Gang, în timp ce omologul său german, Annalena Baerbock, a cerut retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean.
"China va continua să pledeze pentru negocieri între Rusia şi Ucraina. Vom trimite curând un emisar special pentru Afaceri Europene în Ucraina. Se va deplasa şi în alte ţări europene", a declarat Qin Gang, conform cotidianului Le Monde, în cursul vizitei în Germania.
Annalena Baerbock, ministrul german de Externe, a admis că Beijingul poate juca un rol important în găsirea unei soluţii de oprire a războiului izbucnit prin invazia militară rusă în Ucraina, dar a cerut retragerea trupelor ruse. "În calitatea de membru permanent al Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, China poate juca un rol important pentru oprirea acestui război, atunci când se va decide acest lucru", a afirmat Baerbock, potrivit site-ul Tagesschau.de.
Însă Baerbock a cerut Chinei să se pronunţe clar pentru respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei. "Orice negocieri trebuie să se deruleze prin respectarea Cartei Naţiunilor Unite, prin respectarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii. În mod concret, Rusia trebuie să îşi retragă trupele din Ucraina", a susţinut Baerbock.
Ministrul german de Externe a subliniat că Beijingul trebuie să garanteze că nu va evita sancţiunile internaţionale impuse Rusiei. "Este esenţial ca industria militară din Rusia să nu obţină produse de uz militar", a insistat Baerbock.
Ministerul chinez de Externe a prezentat recent un proiect privind un "plan de pace" între Kiev şi Moscova. Beijingul a propus un armistiţiu durabil şi negocieri de pace, prin susţinerea principiului respectării "suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale". În acelaşi timp, China a insistat pentru tratarea cu seriozitate a "intereselor legitime de securitate ale tuturor naţiunilor", sugerând susţinere pentru argumentaţia Rusiei privind obţinerea de garanţii de securitate din partea Statelor Unite şi NATO. Deşi a salutat iniţiativa de pace avansată de China, Rusia a insistat pentru recunoaşterea anexării regiunilor din sud-estul Ucrainei, în timp ce Ucraina a condiţionat orice armistiţiu între armata ucraineană şi forţele militare ruse de revenirea la frontierele Ucrainei din anul 1991.
Update 18:00 Administraţia de la Washington a anunţat, marţi, asistenţă militară suplimentară pentru Ucraina, în valoare totală de 1,2 miliarde de dolari, în continuarea eforturilor pentru a ajuta armata ucraineană să respingă invazia militară rusă.
Noul plan de asistenţă are rolul de a reafirma "susţinerea constantă pentru Ucraina, inclusiv pentru consolidarea apărării antiaeriene şi pentru acoperirea necesităţilor privind muniţie de artilerie. Acest pachet, care totalizează 1,2 miliarde de dolari, este acordat prin intermediul Iniţiativei de Asistenţă în materie de Securitate pentru Ucraina (USAI)", anunţă Departamentul american al Apărării, potrivit unui comunicat vizualizat de agenţia MEDIAFAX.
"Noul pachet evidenţiază angajamentul continuu al SUA de a răspunde celor mai urgente necesităţi ale Ucrainei prin angajamente pentru capabilităţi esenţiale pe termen scurt, precum sisteme antiaeriene şi muniţie, construind, în acelaşi timp, capacitatea forţelor armate ucrainene de apărare a teritoriului şi de a împiedica agresiunea rusă pe termen lung. Acest pachet include angajamente pentru obuze de artilerie suplimentare, de calibrul 155 de milimetri, şi susţinere pentru a permite Ucrainei să întreţină mai bine sistemele şi echipamentele", subliniază Pentagonul.
Update 16:15 Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a reproşat, marţi, Ursulei von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, restricţiile impuse de anumite state din cadrul Uniunii Europene privind exporturile de cereale ucrainene, susţinând că măsurile sunt "inacceptabile".
"Toate restricţiile asupra exporturilor noastre sunt absolut inacceptabile în acest moment, întrucât consolidează capacităţile agresorului", a susţinut Zelenski în conferinţa de presă organizată la Kiev alături de Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.
Preşdintele Ucrainei a cerut Uniunii Europene să anuleze "cât mai curând posibil" restricţiile privind exporturile cerealelor ucrainene, catalogându-le drept "măsuri protecţioniste severe şi chiar crude", conform cotidianului Le Monde.
Comisia Europeană a ajuns la un acord de principiu, la sfârşitul lunii aprilie, cu state central şi est-europene, inclusiv cu România, pentru protejarea intereselor fermierilor, dar şi pentru tranzitul produselor agricole ucrainene. "Comisia Europeană a ajuns la un acord de principiu cu Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia privind produsele agricole. Am acţionat pentru abordarea procupărilor exprimate atât de fermierii din ţările UE, cât şi de către Ucraina", a anunţat atunci Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene responsabil de Afaceri economice. Măsurile excepţionale agreate de Comisia Europeană cu România, Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia permit doar tranzitul cerealelor ucrainene spre alte state, exporturile directe fiind suspendate.
În schimb, Zelenski a mulţumit Uniunii Europene pentru decizia de a furniza un milion de obuze de artilerie Kievului, deşi a insistat pentru calendarul livrărilor. "Am discutat despre chestiunea-cheie: rapiditatea aprovizionării. Este deja nevoie de muniţie pe câmpul de luptă", a subliniat liderul de la Kiev.
Preşedintele Ucrainei a cerut lansarea negocierilor pentru admiterea în Uniunea Europeană. "A venit momentul ridicării incertitudinii politice în relaţiile dintre Ucraina şi Uniunea Europeană. A sosit momentul pentru o decizie pozitivă în privinţa negocierilor de aderare", a insistat Zelenski.
Update 14:00 Președintele rus Vladimir Putin a susținut, marți, un discurs de doar 10 minute la ceremoniile de la Moscova, menite să marcheze victoria împotriva Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.
De altfel, evenimentul din capitala rusă a fost unul restrâns, ca durată și anvergură: parada militară, în sine, cu tot cu defilarea rachetelor cu capabilități nucleare, nu a durat mai mult de 45 de minute, notează Antena 3 CNN.
Un singur tanc T-34 din 'moștenirea istorică' al luptelor în cea de-a doua conflagrație mondială a fost expus la paradă.
Așa cum presa internațională a scris anterior, aviația militară rusă nu a participat la evenimentele de Ziua Victoriei.
Discursul liderului rus, deși de mai mică întindere și mai puțin agresiv, a reluat narațiunea falsă conform căreia Occidentul ar fi agresat Rusia.
"Un adevărat război a fost dezlănțuit împotriva patriei noastre. Am respins terorismul internațional și (...) îi vom apăra pe locuitorii din Donbas și ne vom asigura propria securitate (...) Credem că orice ideologie a supremației este, prin natura sa, respingătoare, criminală și mortală (...) Poporul ucrainean a devenit ostatic al unei lovituri de stat care a dus la un regim criminal condus de stăpânii săi occidentali. Poporul ucrainean devenit un pion pentru planurile lor crude și egoiste", a susținut liderul de la Kremlin.
Update 13:20 Șeful grupului de mercenari "Wagner", Evgheni Prigojin, i-a acuzat, marți, pe militarii din armata regulată a Rusiei că au fugit de pe pozițiile lor din Bahmut și a spus că responsabilii de la Moscova sunt incapabil să apere țara.
"Astăzi, marți, una dintre unitățile Ministerului Apărării a fugit de pe unul dintre flancurile noastre (...) Ei și-au părăsit pozițiile, au fugit", a spus el într-o înregistrare presărată cu obscenități, postată pe Telegram.
Presa internațională notează că înregistrarea a apărut în timp în capitala rusă se desfășura parada militară.
"De ce statul nu reușește să apere țara? Ziua Victoriei este victoria strămoșilor noștri, noi nu am meritat nici o bucățică din această victorie", a continuat Prigojin, aflat de mai mult timp în conflict deschis cu ierarhia militară rusă.
Potrivit acestuia, comandanții militari caută să-l "înșele" pe președintele Putin în ceea ce privește situația de pe frontul din Ucraina.
"Dacă totul este făcut pentru a-l înșela pe comandantul-șef (Vladimir Putin), atunci fie comandantul-șef vă va distruge, fie poporul rus va fi furios dacă războiul va fi pierdut. Există o crimă care se cheamă 'distrugerea poporului rus' (...) Aceasta face un mic grup", a insistat el, cu referire la Statul Major al armatei ruse.
Update 12:00 Parada de Ziua Victoriei organizată la Moscova a fost, anul acesta, un spectacol mai modest decât în anii precedenți, notează CNN.
Un singur tanc a fost expus în timpul ceremoniilor, relatează sursa citată.
CNN a relatat anterior despre faptul că Rusia a trimis în Ucraina tancuri din perioada imediat ulterioară celui de-al Doilea Război Mondial.
O înregistrare video, realizată aparent la sfârșitul lunii martie, arăta un tren de marfă încărcat cu tancuri sovietice într-o zonă din Rusia.
Este vorba despre modelul T-55, comandat pentru prima dată de armata Uniunii Sovietice în 1948 (foto următoare).
În cadrul epocii respective, acest car de luptă s-a dovedit ieftin, fiabil, ușor de folosit și de întreținut.
Rusia a trimis aceste tancuri pentru a înăbuși revoltele din țările Pactului de la Varșovia. S-a întâmplat astfel în Ungaria, în 1956, și în Cehoslovacia, în 1968, în urma a ceea ce presa vremii a consemnat drept "Primăvara de la Praga".
Fotografii distribuite de bloggeri pro-Kremlin par să arate acum aceste tancuri în teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina, notează CNN.
Update 10:00 Forțele rusești au obținut câteva câștiguri teritoriale în Bahmut, începând din data de 7 mai.
Imaginile validate prin geolocalizare arată cum mercenarii din Grupul Wagner au avansat mai departe spre vest iar progresele au fost menționate și de Ministerul rus al Apărării, relatează Antena 3 CNN.
Statul Major General ucrainean a raportat că forțele rusești au continuat să atace în Bahmut și că, în paralel, trupele Moscovei au inițiat atacuri terestre nereușite în localitățile situate la vest, nord-vest și sud-vest de oraș.
Comandantul forțelor de apărare din Est a raportat că rușii au crescut ritmul bombardamentelor în zona Bahmut și speră să captureze orașul astăzi, chiar de Ziua Victoriei, sărbătorită la Moscova cu tradiționala paradă în care Vladimir Putin își etalează armele de distrugere în masă.
Update 09:00 Șefa Comisiei Europene sărbătorește Ziua Europei în capitala Ucrainei.
Ursula von der Leyen a postat pe Twitter, marți dimineață, imagini care o înfățișează în gara de la Kiev, în contextul în care rușii au lansat un nou val de rachete de croazieră asupra mai multor regiuni din Ucraina, vizând în special capitala.
"Mă bucur să mă reîntorc la Kiev, unde valorile care ne sunt dragi sunt apărate în fiecare zi. Deci, este un loc potrivit pentru a sărbători Ziua Europei. Salut decizia președintelui Zelenski de a sărbători pe 9 mai Ziua Europei în Ucraina", a scris ea pe Twitter.
Good to be back in Kyiv.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 9, 2023
Where the values we hold dear are defended everyday.
So it is such a fitting place to celebrate the day of Europe.
I welcome President @ZelenskyyUa's decision to make 9 May Europe Day also here in Ukraine. pic.twitter.com/MEGOEfgyIq
Vizita de marți este cea de-a cincea efectuată de președintele Comisiei Europene în Ucraina, de la invazia rusească.
Von der Leyen s-a profilat drept unul dintre principalii susținători ai Ucrainei și s-a numărat printre cei mai fermi inițiatori ai sancțiunilor împotriva Kremlinului.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a vizitat Olanda, săptămâna trecută, și a cerut Uniunii Europene să primească țara sa în blocul comunitar cât mai curând.
Luni, el a decretat 9 mai drept sărbătoarea Zilei Europei în țara sa, la fel cum se întâmplă în statele membre ale Uniunii Europene.
Update 08:00 Sirenele de raid aerian au răsunat în aproape toată Ucraina în această dimineață, în timp ce la Moscova urmează să înceapă parada militară de Ziua Victoriei.
Alarmele au fost declanșate după ce Rusia a lansat 25 de rachete de croazieră asupra țării invadate, majoritatea acestora fiind îndreptate către Kiev.
Este al doilea atac masiv care a vizat capitala în două zile și al cincilea de la începutul lunii mai, potrivit Centrului de comunicare strategică al Ucrainei.
Luni, forțele ruse au lansat peste 30 de drone asupra Ucrainei iar resturile aparatelor fără pilot au lovit mai multe apartamente la Kiev, rănind cinci persoane și provocând pagube.
În urma atacului rusesc de marți, apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 23 din cele 25 de rachete lansate din zona Mării Caspice și a Mării Negre, potrivit oficialilor militari ucraineni.
"Rușii încearcă să ucidă cât mai mulți civili însă, ca și pe front, planurile agresorului au eșuat", a declarat Sergehi Popko, șeful administrației militare a orașului Kiev.
El a precizat că, potrivit informațiilor preliminare, nu au existat victime în urma acestui val de rachete.
În mai multe cartiere din Kiev au fost semnalate resturi de proiectile rusești, a precizat, pe Telegram, primarul Vitali Kliciko.
Război în Ucraina, 8 mai | Atac cu rachete rusești în Odesa. Un depozit al Crucii Roșii a fost distrus
Război în Ucraina, 7 mai | Numărul soldaţilor ruşi căzuţi în război se apropie de 195.000
Război în Ucraina, 6 mai | Rusia a lansat arme incendiare peste Bahmut | Vladimir Putin a convocat Consiliul de Securitate
Război în Ucraina, 5 mai | Uniunea Europeană aprobă asistenţă militară suplimentară pentru Ucraina
Război în Ucraina, 4 mai | Mai multe explozii au fost raportate la Kiev. O dronă militară rusă ar fi fost doborâtă deasupra palatului prezidențial
