Odată cu dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale și cu salturile tehnologice uriașe din robotică, imaginea roboților umanoizi care poartă arme nu mai ține doar de imaginația publicului. Dar, pe măsură ce această tehnologie avansează, crește și neliniștea legată de felul în care ar putea fi folosită, scrie Euronews. Compania americană Foundation Future Industries, care construiește roboți umanoizi pentru utilizări comerciale și militare, și-a testat deja roboții Phantom în Ucraina. Directorul companiei spune că se așteaptă ca testele privind folosirea roboților în scenarii armate să înceapă „chiar de anul viitor”, după programele-pilot desfășurate în Ucraina.
„Cred că avem această reacție psihologică, de tip Terminator, dar realitatea este că, dacă te gândești practic, nu este chiar așa”, a declarat Sankaet Pathak, directorul Foundation, pentru Euronews Next. „Până la urmă, de ce ai trimite o mulțime de umanoizi dacă scopul tău este să provoci distrugeri masive?”.
În schimb, directorul companiei spune că roboții umanoizi ar putea prelua, în timp, mai multe roluri de luptă, oferind un nivel de precizie pe care alte sisteme de armament, inclusiv bombardamentele aeriene, nu îl pot atinge.
Potrivit lui, nu are sens să încerci să produci distrugeri cu un grup de roboți umanoizi, pentru că o bombă poate face acest lucru mult mai ieftin.
Roboții umanoizi devin utili, susține el, tocmai atunci când un obiectiv militar cere precizie: evitarea distrugerii infrastructurii și protejarea civililor, în timp ce este îndeplinită o misiune complexă.
Roboții pe câmpul de luptă
Pathak nu se așteaptă ca umanoizii să înlocuiască dronele, dar crede că ei pot acoperi un gol, în condițiile în care luptele la sol devin tot mai periculoase pentru soldați.
„Um entitățile umanoide au sens doar atunci când obiectivul misiunii este mai multă precizie, când încerci, în esență, să te asiguri că nu distrugi infrastructură, nu rănești civili și faci tot ce poți pentru a duce la capăt o misiune foarte complexă”, a spus el. „Cred că a devenit tot mai periculos pentru soldați să fie pe teren, la sol. În al doilea rând, cred că aceasta este următoarea etapă a preciziei, ceea ce, în general, ar fi un lucru foarte bun”.
Nu există un tratat special care să reglementeze folosirea roboților umanoizi sau autonomi pe câmpul de luptă. Aceștia intră sub incidența dreptului internațional umanitar existent, care cere ca armele să facă distincția între combatanți și civili.
ONU: Sunt roboți ucigași
Săptămâna trecută, secretarul general al ONU, António Guterres, a spus că principala sa îngrijorare este legată de „sistemele de arme autonome letale”.
„Să le spunem pe nume: roboți ucigași”, a scris el într-o postare pe LinkedIn. „Mașini care își aleg și atacă ținta și iau o viață fără control și judecată umană”, a adăugat Guterres.
Din 2023, ONU negociază un tratat dedicat sistemelor de arme autonome letale, cunoscute drept LAWS, în cadrul Convenției privind anumite arme convenționale. Secretarul general al ONU susține adoptarea, până în 2026, a unei interdicții obligatorii pentru armele care funcționează fără control uman.
Întrebat despre acest subiect, Pathak a spus că nu vede de ce roboții umanoizi ar fi tratați diferit de alte sisteme de armament de precizie deja folosite, precum dronele armate și vehiculele terestre fără pilot.
Inteligența artificială pe front
Robotul umanoid folosește inteligență artificială construită pe modele dezvoltate de companie. Foundation nu dezvăluie cine sunt furnizorii săi.
Aceste modele învață urmărind videoclipuri sau folosind date din simulări și alte informații spațiale, apoi își construiesc propriile reprezentări ale scenelor sau obiectelor.
„Dacă obiectivul unei inteligențe artificiale ar fi să distrugă omenirea, vă garantez că nu ar trimite 100.000 de roboți umanoizi”, a spus Sankaet Pathak, directorul Foundation Future Industries.
Aceste sisteme au nevoie, evident, de foarte multe date pentru antrenare, dar sunt folosite diferit față de chatboturi. Mai simplu spus, în loc să prezică următorul cuvânt, așa cum fac modelele lingvistice mari, ele construiesc reprezentări ale mediilor fizice și anticipează ce s-ar putea întâmpla în următorul scenariu sau în următoarea „lume”, modelând felul în care lucrurile se mișcă în timp.
„Ne concentrăm puternic pe modele care pot prezice viitorul. Credem că acestea vor fi esențiale pentru construirea unei inteligențe artificiale intuitive și robuste”, a spus Pathak.
Întrebat despre scenariul în care inteligența artificială ar prelua controlul asupra unor roboți înarmați, el spune că o astfel de amenințare nu ar veni sub forma roboților umanoizi, ci mai degrabă prin drone sau chiar prin mijloace mai periculoase.
„Dacă obiectivul unei inteligențe artificiale ar fi să distrugă omenirea, vă garantez că nu ar trimite 100.000 de roboți umanoizi. Cred că ar folosi pur și simplu drone sau arsenale nucleare”, a spus el.
Pentru Pathak, pericolul mai imediat este „terorismul cu inteligență artificială”, adică folosirea abuzivă a modelelor AI disponibile pe scară largă pentru atacuri cibernetice, dezinformare sau înarmarea dronelor de consum. El pune acest risc pe seama modelelor open-source.
Companiile de inteligență artificială care se declară open-source susțin că fac tehnologia mai accesibilă tuturor. Susținătorii modelelor închise avertizează însă că acest lucru poate deveni o amenințare pentru siguranța publică, deoarece oricine poate modifica modelele și poate schimba mecanismele de protecție.
Un exemplu des invocat este momentul din 2023 în care Meta a lansat modelul său lingvistic open-source Llama 2.
La doar câteva zile după aceea, au apărut versiuni necenzurate ale Llama 2, în care utilizatorii puteau pune întrebări despre cum se construiește o bombă nucleară, iar modelul putea răspunde.
Pathak spune însă că un scenariu în care sistemele AI și-ar putea rescrie singure instrucțiunile, s-ar putea îmbunătăți și replica independent, fără centre mari și ușor de detectat de putere de calcul, este încă la câțiva pași tehnici importanți distanță.
„Pe măsură ce aceste modele devin mai eficiente, pe măsură ce se pot replica singure cu mai puțină putere de calcul, se pot îmbunătăți și pot demonstra comportamente prin care își pot ocoli și actualiza propriile directive. Atunci intrăm în acel teritoriu”, a spus el.
Dar, a adăugat Pathak, „probabil suntem încă la trei, patru, poate cinci pași distanță de acel moment”.
Ce urmează
Chiar și fără să mânuiască arme, directorul companiei spune că roboții umanoizi ar putea avea un rol pe câmpul de luptă în activități precum manipularea materialelor, adică transportul proviziilor între spații interioare și exterioare, și recunoașterea, inclusiv cartografierea interioarelor și verificarea clădirilor. Aceste sarcini au fost deja testate în Ucraina.
Testele militare din Ucraina au determinat Foundation să-și reproiecteze hardware-ul pentru condiții exterioare dificile și situații cu stres ridicat.
Compania lucrează acum la următoarea generație de roboți, Phantom 2, care va fi rezistentă la apă și praf. Capacitatea de transport a crescut de la aproximativ 25-30 de kilograme, în prima versiune, la aproximativ 80 de kilograme.
Toleranța la căderi, măsurată în forță G, a crescut de la 12-15 G la aproape 100 G, iar robotul are o baterie de 3 kilowați-oră.
Printre investitorii Foundation se numără Eric Trump, fiul președintelui american Donald Trump, Stripe și fondul de investiții Define, alături de alți finanțatori.
Foundation închiriază în prezent roboții Phantom pentru utilizări comerciale cu aproximativ 100.000 de dolari pe an pentru fiecare robot. Clienții militari îi cumpără la prețuri similare.
