Controlul Rusiei asupra principalei sale porți de acces către Marea Neagră începe să slăbească, după o serie de atacuri ucrainene care au forțat Moscova să suspende în această săptămână traficul prin această cale navigabilă esențială, limitând astfel capacitatea Kremlinului de a face comerț cu restul lumii, potrivit CNN.
Această evoluție reprezintă o schimbare majoră de situație pentru Rusia. Timp de ani de zile, Marea Azov s-a aflat în afara razei de acțiune a Kievului, oferind Moscovei o platformă convenabilă pentru lansarea atacurilor împotriva Ucrainei și o legătură între vaste regiuni din sudul Rusiei și oceanele lumii.
Însă progresele recente ale Ucrainei în domeniul dronelor au schimbat această realitate. Robert Brovdi, comandantul forțelor ucrainene de drone, a declarat miercuri că, în doar ultimele nouă zile, Kievul a lovit 116 nave rusești în Marea Azov, o creștere semnificativă.
Anterior, atacurile asupra navelor rusești vizau în principal flota fantomă și vasele militare. Înregistrările video publicate de oficiali ucraineni arată lovituri directe asupra unora dintre nave.
Atacurile constante au obligat Rusia să suspende traficul prin Marea Azov, prin închiderea celor două puncte-cheie aflate la extremitățile acesteia: Canalul Don–Azov, care leagă marea de rețeaua de căi navigabile interioare, și Strâmtoarea Kerci, care o conectează cu Marea Neagră.
Efectele blocării Mării Azov pentru Rusia
Imagini din satelit și serviciile de monitorizare a traficului maritim arată cozi lungi de nave care așteaptă pe ambele părți ale mării.
Ucraina a avut tot mai mult succes în atacarea flotei fantomă rusești de petroliere care transportă combustibil supus sancțiunilor. Însă blocarea Mării Azov ar putea avea efecte mult mai ample, inclusiv asupra exporturilor care nu sunt sancționate, precum grâul sau uleiul de floarea-soarelui.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un centru american de analiză a conflictelor, a apreciat marți că atacurile ucrainene din Marea Azov „reprezintă o nouă etapă în eforturile Ucrainei de a izola Crimeea ocupată de rețeaua logistică rusă și de a perturba rutele maritime rusești, în special pentru produsele petroliere și cereale”.
Maiorul Evhen Karas, comandantul Regimentului 413 Sisteme Fără Pilot al Forțelor Armate Ucrainene, unitate implicată în operațiune, a declarat pentru CNN că Rusia a transformat Crimeea într-o uriașă bază militară, din care sunt aprovizionate trupele care încearcă să avanseze în Ucraina.
„Tăiem toate liniile logistice”, a spus Karas, adăugând că abilitatea Ucrainei de a lovi ținte aflate la distanțe tot mai mari, cu costuri reduse, „a devenit o problemă pe care rușii nu o pot rezolva”.
„Vom crește această presiune atât de departe cât vom putea ajunge... acesta este doar începutul”, a afirmat el.
Lovitură pentru exporturile rusești de cereale
Rusia este cel mai mare exportator de grâu din lume, reprezentând aproximativ o cincime din exporturile globale, potrivit Serviciului pentru Agricultură Externă al Departamentului Agriculturii din SUA.
Aproximativ un sfert din exporturile rusești de grâu sunt expediate prin Marea Azov, potrivit lui Andrey Sizov, unul dintre cei mai importanți analiști ai pieței agricole din regiunea Mării Negre.
„Pentru piața grâului, Marea Neagră este ceea ce Golful Persic reprezintă pentru piața petrolului. Marea Neagră este, de departe, cel mai mare furnizor de grâu de pe piața mondială”, a spus acesta. El a avertizat că, dacă situația persistă, pierderile economice ale Rusiei ar putea ajunge la miliarde de dolari.
Prețurile contractelor futures la grâu, un indicator important al așteptărilor traderilor, au crescut în ultimele zile, parțial din cauza crizei din Marea Azov.
Rusia susține că poate ocoli Marea Azov și redirecționa toate exporturile de cereale prin alte terminale de la Marea Neagră. Totuși, Sizov afirmă că acest lucru nu va fi posibil în perioada de vârf a sezonului agricol, când volumul exporturilor depășește capacitatea acelor porturi.
Brovdi a mai declarat că, în ultimele nouă zile, Ucraina a lovit peste 100 de nave rusești și în Marea Neagră.
Moscova acuză Ucraina de „terorism”
Rusia, care a vizat în mod repetat infrastructura civilă ucraineană, a acuzat Kievul de terorism și a lansat noi atacuri asupra portului ucrainean Odesa și asupra altor obiective din sudul țării.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că operațiunea ucraineană din Marea Azov este „mai gravă chiar decât pirateria”.
„Pirații măcar jefuiesc și păstrează prada pentru ei. Aici este vorba despre «nici pentru ei, nici pentru alții» – scopul este pur și simplu să provoace pagube și să intimideze. Este terorism”, a afirmat Lavrov.
Ucraina susține că a vizat în mod intenționat doar obiective militare.
Atacurile ucrainene complică exporturile de grâu ale Rusiei chiar în momentul în care începe recoltatul timpuriu în regiunea Rostov, din sudul țării.
Campania pentru izolarea Crimeei
Operațiunea ucraineană din Marea Azov a început ca un efort de a izola Crimeea, peninsula din sudul Ucrainei anexată ilegal de Rusia în 2014.
Luna trecută, autoritățile instalate de Moscova în Crimeea au declarat stare de urgență după ce atacurile ucrainene au provocat pene extinse de curent și penurie de combustibil.
Ulterior, Kievul și-a intensificat atacurile asupra podurilor, șoselelor și căilor ferate, pentru a împiedica Rusia să transporte mărfuri și persoane prin „podul terestru” care leagă Crimeea de Rusia prin teritoriile ocupate din sudul Ucrainei.
În același timp, Ucraina a lovit și navele rusești care încercau să transporte combustibil spre peninsulă.
Marea Azov este o mare interioară situată între coastele sudice ale Ucrainei și Rusiei, un fel de prelungire a Mării Negre.
După destrămarea Uniunii Sovietice și independența Ucrainei, Moscova și Kievul au semnat în 2003 un acord privind administrarea comună a acestei căi navigabile. Kremlinul a încălcat însă în repetate rânduri acordul după izbucnirea conflictului din estul Ucrainei și anexarea ilegală a Crimeei în 2014.
După invazia pe scară largă din februarie 2022, Rusia a ocupat toate teritoriile ucrainene de pe litoralul Mării Azov, împiedicând Kievul să mai aibă acces la această mare. Președintele Vladimir Putin a susținut chiar că Marea Azov este o cale navigabilă internă a Rusiei.
Deși este relativ mică și puțin adâncă, Marea Azov are un rol esențial în economia Rusiei. Ea reprezintă o verigă-cheie într-un vast sistem de râuri și canale interioare prin care sunt transportate petrol, cereale, produse vegetale, oțel și alte mărfuri din sudul Rusiei către Marea Neagră și apoi spre piețele internaționale.
Rețeaua a fost construită în perioada sovietică, însă primele încercări de a lega această rută strategică de restul sistemului navigabil datează încă din vremea lui Petru cel Mare, la sfârșitul secolului al XVII-lea.
După invazia din 2022, Rusia a preluat controlul asupra Mării Azov și a folosit-o ca bază de lansare pentru atacurile împotriva porturilor ucrainene Mariupol, Melitopol și Berdiansk.
