Vladimir Putin nu este pregătit să ajungă la vreun compromis în trei chestiuni cheie din planul de pace propus de Administrația Trump, relatează NBC, care citează o sursă bine informată din Rusia. Potrivit acestei surse, Moscova nu va face niciun compromis în ceea ce privește anexarea regiunii Donbas, limitarea forțelor armate ucrainene și recunoașterii internaționale a teritoriilor capturate.
„Există trei chestiuni asupra cărora nu vom face compromisuri”, a spus pentru NBC un oficial rus informat despre aceste chestiuni, care a vorbit sub protecția anonimatului. „Primul este teritoriul Donbasului. Al doilea este o limită pentru forțele armate ale Ucrainei. Al treilea este recunoașterea teritoriului de către America și Europa”, a adăugat el.
În schimb, Moscova este pregătită să fie flexibilă în privința unor chestiuni secundare, a spus oficialul săptămâna aceasta, cum ar fi sutele de miliarde în active rusești înghețate în Europa la începutul războiului. Ucraina și aliații săi europeni au cerut ca fondurile să fie folosite pentru a sprijini economia devastată a Ucrainei.
Planul de pace propus de Donald Trump prevede ca aproximativ o treime din activele înghețate, adică 100 de miliarde de dolari, să fie investite în eforturile conduse de SUA pentru reconstrucția Ucrainei. Potrivit planului inițial, format din 28 de puncte și scurs în presă, SUA ar urma să primească 50% din profituri. Nu au fost oferite detalii specifice despre versiunea redusă la 20 de puncte, discutată duminică în Florida între oficiali americani și ucraineni.
Însă, Abbas Gallyamov, analist politic rus, care i-a scris în trecut discursurile lui Vladimir Putin, a declarat că totuși liderul rus poate fi constrâns să facă concesii. Însă nu pe termen lung.
„Cel mai important lucru pe care trebuie să îl înțelegeți este că el nu-și poate permite să se certe cu Trump. Ar fi ceva aproape sinucigaș”, a spus Gallyamov.
Deși economia rusă nu a fost devastată de război, pe termen lung Putin înțelege că sancțiunile intensificate de Trump ar face recuperarea economică foarte dificilă, dacă nu imposibilă, a adăugat el.
„Dacă Trump va pune cu adevărat presiune pe el, Putin va fi de acord să oprească luptele, poate cu calculul că își va reconstrui rapid forțele, va organiza în primăvară un fel de provocare pe care să o dea vina pe ucraineni și va lovi din nou”, a continuat Gallyamov.
Totul depinde de ce au cerut americanii la discuțiile cu Putin, a spus Gallyamov, adăugând că acesta ar putea fi dispus să accepte un armistițiu de Crăciun și Anul Nou. Însă fără presiune intensă din partea Statelor Unite, este puțin probabil că Putin va opri războiul cu adevărat, a adăugat el.
La rândul său, Andrei Fedorov, fost ministru adjunct de externe al Rusiei, a spus că discuțiile din aceste zile de la Moscova cu delegația americană reprezintă „ultima șansă pentru Rusia să îl convingă pe Witkoff, care la rândul său ar trebui să îl convingă pe Trump, că punctul de vedere al Rusiei este cel adevărat.”
Putin dă semnale de luni de zile, încă dinainte de agitația diplomatică provocată de propunerea în 28 de puncte a lui Trump, că este dispus să continue lupta.
În septembrie, el a spus că vede „o anumită lumină la capătul tunelului” în urma eforturilor de pace ale lui Trump din Alaska. „Vom vedea cum evoluează situația”, a spus atunci. „Dacă nu, va trebui să rezolvăm toate provocările pe care le avem pe cale militară.”
Putin a reiterat acest lucru săptămâna trecută, afirmând că luptele se vor opri atunci când trupele ucrainene se vor retrage din teritoriile pe care le controlează. „Dacă nu se retrag, vom obține acest lucru prin forță”, a spus el.
Planul scurs în presă, cu 28 de puncte, ar forța Ucraina să cedeze teritoriu, inclusiv zone pe care le controlează în regiunea Donețk. Ar limita armata ucraineană la 600.000 de militari, în scădere de la peste 800.000 în prezent. Ar interzice, de asemenea, ca Ucraina să adere vreodată la alianța de apărare NATO, lucru pe care Kievul l-a catalogat drept inacceptabil.
Dar, potrivit Tatianei Stanovaya, cercetător principal la Carnegie Russia Eurasia Center, un think tank cu sediul la Berlin, chiar și acest plan nu a mers suficient de departe pentru Putin.
Limita de 600.000 de militari impusă armatei ucrainene este un punct sensibil pentru Moscova, a scris ea într-o analiză săptămâna trecută, deoarece chiar și în acest caz, Ucraina tot ar avea cea mai mare armată din Europa.
De asemenea, planul inițial nu includea nici o interdicție totală a armelor cu rază lungă în Ucraina, a adăugat ea.
Formulările sunt, de asemenea, importante pentru liderul rus, a spus Stanovaya. Putin a indicat săptămâna trecută că ar vrea ca fiecare cuvânt din orice acord de pace să fie cântărit cu atenție, după ce a ironizat limbajul propunerii inițiale ca fiind nediplomatic și, uneori, „ridicol”.
Dacă ar putea scrie propria versiune a planului de pace, a spus Michael Horowitz, un analist de geopolitică independent, Putin ar revendica legal toate cele patru provincii ucrainene pe care le-a anexat ilegal în 2022, nu doar Donețk și Luhansk; ar reduce armata Ucrainei la o zecime din dimensiunea actuală; ar finaliza așa-numita denazificare a Ucraine, care este un termen-cod pentru influență rusă asupra viitorului Ucrainei și eliminarea partidelor naționaliste; și ar ridica toate sancțiunile.
Deși Putin nu crede neapărat că aceste cereri ar putea fi realizabile, a spus Horowitz, el consideră că acordul final ar trebui să fie mai aproape de varianta sa ideală de pace decât de cea a Ucrainei și, cel mai important, este dispus să aștepte dacă nu este așa.
„Problema este, desigur, că acest ‘acord ideal’ ar însemna că Rusia ar fi încurajată să invadeze din nou Ucraina, dincolo de ceea ce ocupă deja”, a adăugat el.
