Negocieri de pace SUA-Ucraina, înainte de vizita lui Witkoff la Putin. Zelenski: Problema teritorială este cea mai dificilă

Acest LIVE TEXT a fost închis și s-a mutat AICI.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că problemele teritoriale sunt cele mai dificile în negocierile actuale privind încheierea războiului cu Rusia. În cadrul unei conferințe de presă susținute luni la Paris, Zelenski a declarat că prioritățile Kievului în cadrul negocierilor sunt "în primul rând, garanții de protecție și securitate, garanții ale independenței Ucrainei și păstrarea suveranității noastre", a spus el, conform CNN.

"Sincer, problema teritorială este cea mai dificilă", a spus el.

Conform propunerii inițiale a SUA, publicată luna trecută, Ucraina ar trebui să renunțe la părți din regiunea Donețk care au fost anexate ilegal, dar nu sunt ocupate de Rusia. Planul propunea ca "întreaga" Crimeea, Luhansk și Donețk să fie recunoscute ca "de facto rusești".

Zelenski a declarat că banii și reconstrucția "fără prezența partenerilor europeni, nu sunt ușor de acceptat, deoarece banii se află în Europa".

Versiunea originală a planului SUA propunea ca 100 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate, majoritatea aflate în Europa, să fie utilizate pentru reconstrucția Ucrainei. SUA ar primi 50% din profituri, iar Europa ar investi, de asemenea, 100 de miliarde de dolari, conform planului SUA.

"Lucrăm pentru a ne asigura că nu va exista o a treia invazie rusă și că nu vor fi încălcate acordurile privind încheierea războiului", a declarat Zelenski, adăugând că speră să poarte discuții cu președintele american Donald Trump după vizita în Rusia a trimisului special al lui Trump, Steve Witkoff.

Zelensky a declarat că delegația ucraineană care s-a deplasat în Florida pentru discuții cu oficialii americani în weekend a petrecut mai mult de șase ore negociind problemele cheie.

Witkoff urmează să se întâlnească marți cu președintele rus Vladimir Putin, potrivit Kremlinului. Ginerele lui Trump, Jared Kushner, care a participat și el la discuțiile din Florida, îl va însoți pe Witkoff la Moscova, potrivit unui oficial al Casei Albe.

Zelenski a recunoscut că "Rusia avansează pe linia frontului", dar a insistat că niciuna dintre operațiunile sale ofensive nu a avut succes.

El a spus că luptele aprige continuă în Pokrovsk, unde rușii încearcă să încercuiască trupele ucrainene, și a negat afirmațiile Rusiei că ar fi cucerit orașul Kupiansk din regiunea Harkov.

El a spus că rușii au suferit cele mai mari pierderi din război în ultimele două luni.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat în cadrul conferinței de presă că sancțiunile europene împotriva Rusiei „vor continua să se înăsprească” la summitul Consiliului European de la sfârșitul acestei luni.

El a adăugat că Europa va găsi o soluție pentru a utiliza activele rusești înghețate în beneficiul Ucrainei. Belgia s-a opus utilizării acestor active, majoritatea fiind deținute de Euroclear în Belgia, din motive juridice.

Emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, are luni noi discuţii în Florida cu negociatorul-şef ucrainean Rustem Umerov, la o zi după negocierile dintre delegaţiile lor privind planul Washingtonului de a pune capăt războiului ruso-ucrainean, relatează Agerpres. 

„Umerov şi Witkoff se întâlnesc din nou chiar acum”, au declarat pentru AFP surse care au cunoştinţă de evoluţia tratativelor, confirmând că negocierile desfăşurate luni nu au soluţionat chestiuni care încă necesită discuţii.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu Rustem Umerov marţi în Irlanda, în timp ce Witkoff este aşteptat la Moscova în aceeaşi zi pentru a se întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Între timp, aflat în Franţa, Zelenski şi omologul său francez Emmanuel Macron au avut împreună de la Paris o discuţie telefonică cu Witkoff şi cu Umerov, când aceştia continuau negocierile în Florida, a transmis Palatul Elysee.

Potrivit unei declaraţii separate a lui Zelenski, la această discuţie telefonică a participat de asemenea premierul britanic Keir Starmer. „Am convenit să discutăm personal detalii suplimentare; echipele îşi vor coordona agenda pentru posibile contacte ulterioare”, a scris preşedintele ucrainean pe reţelele sociale, adăugând că „aceasta va fi o zi foarte importantă”.

Together with French President @EmmanuelMacron and with the participation of UK Prime Minister @Keir_Starmer, we just spoke with the head of Ukrainian delegation Rustem Umerov and US President’s Special Envoy Steve Witkoff following the Ukraine-U.S. delegations’ meeting in…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) December 1, 2025

Conform aceluiaşi anunţ al Palatului Elysee, Zelenski şi Macron au avut de asemenea discuţii succesive atât cu prim-ministrul britanic Keir Starmer, cât şi cu „mai mulţi lideri europeni”, fiind menţionaţi şefii de stat sau de guvern din Germania, Polonia, Italia, Norvegia, Finlanda, Danemarca şi Olanda, precum şi cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.

Negocierile ruso-americane asupra Ucrainei care se vor desfăşura marţi la Moscova între emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, şi preşedintele rus Vladimir Putin riscă să pună toată presiunea asupra Kievului, a declarat luni şefa diplomaţiei UE. În acest context, Kaja Kallas a cerut din nou confiscarea activelor Rusiei îngheţate în UE şi folosirea lor pentru finanţarea Ucrainei, relatează Agerpres. 

„Mă tem că toată presiunea va fi exercitată asupra părţii mai slabe, întrucât capitularea Ucrainei este maniera cea mai facilă de a pune capăt acestui război. Dacă dorim ca acest război să înceteze, fără să se reia în câţiva ani, dacă dorim ca acest război să nu se extindă, atunci ar trebui să punem toată presiunea asupra agresorului, adică Rusia”, a spus Kaja Kallas, după o reuniune a miniştrilor europeni ai apărării desfăşurată la Bruxelles, potrivit AFP. 

Liderii europeni susţinători ai Ucrainei sunt nemulţumiţi că Washingtonul i-a dat la o parte de la negocieri.

Witkoff se întâlnește, la Moscova, cu Putin

Emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, va avea marţi la Moscova noi negocieri cu preşedintele rus Vladimir Putin, în urma negocierilor dintre SUA şi Ucraina care au continuat luni în Florida asupra planului de pace propus de SUA.

După anunţarea acestui plan american în 28 de puncte, care include numeroase cereri ruse, Ucraina şi susţinătorii săi europeni au reuşit totuşi să obţină din partea SUA revizuirea documentului, dar rămân în continuare „chestiuni dificile” de soluţionat, potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care ar fi urmat să negocieze el însuşi cu Trump varianta finală a acestui plan, dar deplasarea sa în SUA nu a mai avut loc şi nu a precizat motivul.

În locul lui Zelenski a plecat în SUA o echipă de negociere condusă de fostul ministru ucrainean al apărării Rustem Umerov, care poartă de duminică negocieri asupra planului de pace cu o delegaţie americană condusă de secretarul de stat Marco Rubio şi emisarul Steve Witkoff.

Cele două părţi au vorbit despre progrese, dar au admis că rămân de soluţionat chestiuni dificile în elaborarea variantei finale a acestui plan care ar stabili condiţiile de încheiere a războiului acceptate de Ucraina şi de Occident, fără a menţiona punctele de divergenţă, dar conform unor surse ar fi vorba în special despre chestiunile teritoriale şi garanţiile de securitate pentru Ucraina.

În acest timp, aliaţii europeni ai Ucrainei, care au formulat o contrapropunere la planul american în care au inclus cereri descrise deja de Rusia ca inacceptabile, precum trimiterea unor trupe străine în Ucraina şi perspectiva aderării acesteia la NATO, susţin că este esenţial ca Ucraina să se afle într-o poziţie de forţă şi s-au angajat să o susţină financiar şi militar oricât va fi nevoie dacă va continua războiul.

UE pregătește un plan pentru utilizarea activelor înghețate ale Rusiei

În acest scop, şi în pofida negocierilor impulsionate de SUA pentru încheierea războiului, UE insistă în continuare asupra unui plan propriu de utilizare a activelor îngheţate ale Rusiei pentru a finanţa un aşa-zis „împrumut de reparaţii” de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina. 

Conceptul acestui împrumut, aşa cum a fost prezentat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi ca Ucraina să-l ramburseze numai după ce Moscova i-ar plăti „reparaţii de război”, iar până atunci activele ruseşti din care este plătit împrumutul să fie înlocuite cu obligaţiuni garantate de statele UE.

Dar, cum este greu de presupus că Rusia, cel puţin sub conducerea lui Vladimir Putin, va accepta vreodată să plătească Ucrainei reparaţii de război, iniţiativa propusă implică de fapt o confiscare a activelor ruseşti. Prin urmare, Belgia, ţara unde sunt depozitate majoritatea activelor ruseşti în UE şi sunt gestionate acolo de compania Euroclear, se opune demersului, temându-se de repercusiunile unei asemenea acţiuni.

Cu toate acestea, Comisia Europeană nu a abandonat deloc intenţia şi urmează să prezinte în zilele următoare statelor UE o propunere oficială privind utilizarea activelor ruseşti în folosul Ucrainei, propunere ce va fi discutată de liderii europeni la un summit la Bruxelles, pe 18 şi 19 decembrie.

„De fapt, aceştia chiar sunt bani ucraineni. Dacă ne gândim la daunele pe care le-a provocat Rusia”, folosirea activelor ruseşti este „cea mai bună soluţie”, a susţinut luni Kaja Kallas despre împrumutul de reparaţii pe care Ucraina ar urma să-l folosească inclusiv pentru a cumpăra arme şi muniţii necesare continuării războiului.

Emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff, are planificată marți după-amiaza o întrevedere cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova, pentru a continua discuțiile asupra planului american de pace în Ucraina, relatează Agerpres, care citează un anunț făcut luni de Kremlin.

"Întrevederea cu Witkoff este prevăzută pentru marți, în a doua parte a zilei", a confirmat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse.

Vizita lui Witkoff în Rusia urmează negocierilor de duminică desfășurate în Florida între delegațiile americană și ucraineană și calificate drept "productive" de secretarul de stat american Marco Rubio.

Șeful diplomației americane a avertizat însă că "mai este mult de lucru" pentru a se ajunge la un acord.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a calificat drept "crucială" pentru Ucraina săptămâna ce tocmai a început. Luni, președintele francez Emmanuel Macron l-a primit la Elysee pe omologul ucrainean Volodimir Zelenski.

Presa internațională amintește că Zelenski se află sub o puternică presiune americană pentru a semna un acord de încetarea a luptelor în condiții care până acum se arată favorabile Rusiei, în timp ce guvernul său este zguduit de un grav scandal de corupție.

Duminică, președintele american Donald Trump a declarat că Ucraina nu este într-o poziție de forță din cauza acestui scandal, în urma căruia Zelenski a fost nevoit să forțeze demisia lui Andrii Iermak, principalul său consilier și persoana care, până recent, conducea negocierile cu SUA.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns, luni după-amiază, la Palatul Elysee pentru discuții cu omologul francez Emmanuel Macron în legătură cu evoluția negocierilor asupra planului de pace în Ucraina.

Presa internațională notează că cei doi șefi de stat s-au îmbrățișat la începutul întâlnirii.

Ei urmează să facă declarații de presă comune.

Problemele teritoriale au fost discutate, duminică, la negocierile de pace din SUA cu delegația ucraineană, la care nu s-a ajuns la un acord final asupra planului de pace, scrie RBC Ucraina.

„Negocierile nu se mai concentrează pe cadrul convenit la Geneva, ci pe problemele rămase. Adică, nu avem acum o înțelegere 100% pe textul textului final, dar a fost un pas înainte”, a spus o sursă la curent cu negocierile.

Conform acesteia, americanii, care se consideră mediatori în acest proces, au transmis Ucrainei poziția Rusiei, care cere o retragere completă a forțelor ucrainene din Donbas.

Însă partea ucraineană a arătat în cadrul întâlnirii de ce o astfel de abordare este imposibilă: din cauza limitărilor constituționale, a opiniei publice ucrainene și a nepotrivirii cu situația reală din teren.

Poziția Ucrainei a rămas neschimbată în legătură cu acest aspect și arată că discuția privind teritoriile trebuie să înceapă cu linia de contact actuală.

„Procesul de căutare a unor soluții potențiale continuă, dar aceasta este, desigur, o problemă foarte complexă”, a adăugat sursa RBC Ucraina.

Delegația Kievului a transmis, de asemenea, americanilor poziția sa cu privire la aderarea la NATO.

Aici, ucrainenii au arătat a declarat aderarea la Alianță este, de asemenea, consacrată în Constituție, iar modificarea legii fundamentale în scopul încheierii unui acord de pace ar crea un precedent negativ.

„Americanii sunt dispuși să asculte argumentele noastre. Însă problema este că ei spun constant: 'Bine, poate aveți 100% dreptate, dar există o altă parte, cea rusă, care cere una sau alta. Noi, ca mediator, trebuie să ne asigurăm că ajungeți la un acord de pace. Puteți să vă explicați poziția cât de logic doriți, dar dacă cealaltă parte spune 'nu', atunci ce vom face?”, a relatat sursa citată.

Rustem Umerov, care conduce delegația ucraineană, l-a informat pe președintele Volodimir Zelenski despre rezultate. El a menționat că s-au înregistrat progrese semnificative în promovarea unei păci demne și că pozițiile Ucrainei și Statelor Unite s-au apropiat. Zelenski a confirmat acest lucru, afirmând că lucrul la planul de pace va continua.

Între timp, presa internațională notează că reprezentantul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, merge luni la Moscova pentru a continua negocierile, dar de data aceasta cu partea rusă.

Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a apreciat duminica aceasta că există "şanse mari" pentru un acord care să pună capăt conflictului dintre Rusia şi Ucraina, după noi discuţii între Washington şi Kiev, în urma cărora şeful diplomaţiei americane Marco Rubio a rămas mult mai prudent, informează luni AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

Calificate drept "productive" de cele două delegaţii americană şi ucraineană, aceste negocieri care au avut loc la Florida în jurul planului dezvăluit în urmă cu zece zile de SUA, dar considerat prea favorabil Moscovei de către ucraineni şi europeni, nu au dus la un anunţ major.

"Mai este mult de lucru", a avertizat secretarul de stat Marco Rubio după această întâlnire. O sursă apropiată delegaţiei ucrainene a mărturisit pentru AFP că discuţiile "nu au fost uşoare".

Aceasta nu l-a împiedicat pe preşedintele american să îşi exprime optimismul, la bordul Air Force One. "Cred că Rusiei i-ar plăcea ca aceasta să se încheie şi eu cred că Ucrainei, eu ştiu că Ucrainei i-ar plăcea ca aceasta să se încheie", a declarat Trump.

Miliardarul republican a reamintit de asemenea că Ucraina nu este în poziţie de forţă, inclusiv din cauza amplului scandal de corupţie care l-a determinat pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, să îl demită pe Andrii Iermak, braţul său drept care până acum conducea negocierile cu SUA.

"Ucraina are câteva mici probleme dificile. E o situaţie de corupţie, ceea ce nu ajută", a estimat Trump.

Emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff, care a participat la discuţiile din Florida, la fel ca ginerele preşedintelui Jared Kushner, urmează să se deplaseze din nou la Moscova pentru a discuta cu preşedintele rus Vladimir Putin.

SUA au prezentat în urmă cu zece zile un plan în 28 de puncte, elaborat de aliaţii europeni ai Kievului şi menit să pună capăt conflictului declanşat de ofensiva rusă contra Ucrainei în februarie 2022.

Acordul prevedea iniţial ca forţele ucrainene să se retragă din regiunea estică Doneţk, iar SUA ar fi recunoscut atunci de facto Doneţk, Crimeea şi Lugansk drept teritorii ruse.

Însă de atunci acest plan a suferit modificări, la cererea europenilor, iar conţinutul lui rămâne neclar.

Rustem Umerov, negociatorul-şef ucrainean trimis la negocierile din Florida, a anunţat pe Facebook că el i-a raportat preşedintelui Zelenski "progrese substanţiale".

"Este important ca discuţiile să aibă o dinamică constructivă şi ca toate problemele să fie abordate deschis şi cu obiectivul clar de a garanta suveranitatea şi interesele naţionale ale Ucrainei", a scris Zelenski pe platforma socială X după aceste negocieri.

Trump prevede „șanse bune” pentru un acord de pace între Rusia și Ucraina, dar spune în negocierile pentru încetarea conflictului „nu este de ajutor” scandalul de corupție de la Kiev, relatează CNN. 

Președintele Donald Trump s-a arătat optimist în legătură cu discuțiile dintre oficialii americani și ucraineni din Florida, declarând, duminică, în fața jurnaliștilor aflați la bordul Air Force One, că există „șanse bune” de a ajunge la un acord pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Totuși, liderul de la Casa Albă a adăugat că scandalul de corupție din Ucraina „nu este de ajutor”, comentarii care vin la câteva zile după ce un important consilier al președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, Andrii Iermak, a demisionat în urma unor percheziții anticorupție la locuința sa, lăsând țara fără unul dintre principalii săi negociatori. Iermak pare să fie cea mai recentă victimă a acuzațiilor de mită din sectorul energetic.

Discuțiile, a spus Trump, „progresează, și progresează bine. Vrem să oprim oamenii din a fi uciși.” Președintele american a adăugat că a vorbit cu secretarul de stat Marco Rubio și cu trimisul special Steve Witkoff după discuțiile acestora cu oficialii ucraineni.

„Am vorbit cu ei și se descurcă bine. Ucraina are unele probleme dificile, dar cred că Rusia ar dori să vadă sfârșitul conflictului”, a spus Trump în timp ce se întorcea la Washington din Florida.

Rugat să clarifice la ce „probleme dificile” se referă, președintele SUA a indicat „o situație de corupție în desfășurare, care nu este de ajutor.”

„Cred că există șanse bune să ajungem la un acord”, a adăugat Trump.

Șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, a declarat că întâlnirea din Florida cu înalți oficiali americani a fost „productivă și de succes”.

„Obiectivul nostru este o Ucraină prosperă și puternică”, le-a spus Umerov jurnaliștilor. „Am discutat toate aspectele care sunt importante pentru Ucraina. Iar SUA au fost extrem de susținătoare”.

Potrivit unei surse cu acces direct la negocieri, discuțiile desfășurate în Florida între oficiali americani de rang înalt și delegația ucraineană, menite să găsească o cale de a pune capăt războiului, sunt „dure, dar foarte constructive”, relatează CNN.

Sursa a precizat că întâlnirea a inclus discuții despre „unele dintre cele mai sensibile probleme” legate de încheierea conflictului. „Până acum, totul bine”, a adăugat aceasta.

Între timp, prim-adjunctul ministrului ucrainean de Externe, Serghei Kisliția, a transmis pe rețelele sociale o evaluare optimistă a discuțiilor.

În timp ce o delegație de la Kiev se întâlnește cu oficiali ai administrației Trump în Florida, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a continuat discuțiile cu alți aliați, inclusiv cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, relatează CNN. 

„Sunt zile importante, iar multe se pot schimba. Ne coordonăm îndeaproape, iar în eforturile noastre și ale tuturor partenerilor noștri, măsurile comune și pozițiile împărtășite vor fi extrem de eficiente”, a spus Zelenski într-o postare pe rețelele sociale despre convorbirea sa cu Rutte. 

I spoke with Mark Rutte @SecGenNATO, and we will continue our conversation in the coming days. These are important days, and much can change. We are coordinating closely, and in our efforts – and in the efforts of all our partners – it is our joint measures and shared positions…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 30, 2025

Liderul ucrainean a discutat și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Avem o înțelegere comună asupra problemelor-cheie. Contează, de asemenea, faptul că Ursula acordă o atenție deosebită necesității de a ne consolida reziliența în fața atacurilor constante ale Rusiei asupra infrastructurii și sectorului energetic”, a scris Zelenski pe X.

I spoke with the President of the European Commission, Ursula @vonderleyen. We maintain full coordination with the European Commission, and I’m grateful for the support. We discussed the diplomatic situation, and we have a shared understanding of the key issues. It also matters…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 30, 2025

Rusia a lansat un atac masiv cu drone și rachete asupra Ucrainei în noaptea de vineri spre sâmbătă, ucigând cel puțin trei persoane și lăsând zone întinse din Kiev fără curent, a mai spus Zelenski. 

Consilierul pentru securitate națională al Ucrainei, Rustem Umerov, a anunțat, pe Twitter, că au început negocierile cu reprezentanții SUA în privința planului de pace. 

„Întâlnirea dintre delegația ucraineană și partea americană privind pașii spre obținerea unei păci juste a început deja în Statele Unite.

Rămân în legătură constantă cu președintele Ucrainei. Avem directive și priorități clare: protejarea intereselor Ucrainei, asigurarea unui dialog substanțial și progres pe baza realizărilor obținute la Geneva.

Lucrăm pentru a asigura o pace reală pentru Ucraina și garanții de securitate fiabile și pe termen lung.

Delegația va raporta președintelui Ucrainei după încheierea întâlnirilor de astăzi”, a scris Umerov pe Twitter.

The meeting between the Ukrainian delegation and the American side on steps toward achieving a just peace has already begun in the United States.

I remain in constant contact with the President of Ukraine. We have clear directives and priorities: safeguarding Ukrainian… pic.twitter.com/jUYBoVpLVq

— Rustem Umerov (@rustem_umerov) November 30, 2025

Casa Albă vrea deja în cursul zilei de astăzi să elimine divergențele cu Ucraina privind cele două aspecte fundamentale ale planului de pace — teritorii și garanții de securitate. Aceste subiecte vor fi în centrul atenției negocierilor de duminică dintre delegațiile celor două țări la Miami, relatează Axios.

„Ucrainenii știu ce așteptăm de la ei”, a declarat un oficial american de rang înalt înaintea întâlnirii, care va avea loc în exclusivistul club de golf Shell Bay al emisarului special al lui Trump, Steve Witkoff.

Delegația ucraineană e condusă de consilierul pentru securitate națională al Ucrainei, Rustem Umerov, care se afla deja la Miami înainte de întâlnirea care va avea loc la clubul de golf exclusivist Shell Bay al lui Witkoff.

Delegația îi include și pe ministrul adjunct de externe Serhi Kisliția, ambasadoarea în SUA, Olha Stefanișina, șeful de stat major militar, generalul Andrii Hnatov, și oficiali ai serviciilor secrete ucrainene, potrivit oficialilor ucraineni.

Echipa SUA îi include pe secretarul de stat Marco Rubio, Witkoff și Kushner.

„Dialogul bazat pe punctele de la Geneva va continua. Diplomația rămâne activă. Partea americană demonstrează o abordare constructivă, iar în zilele următoare este posibil să se concretizeze pașii pentru a determina cum să se încheie războiul. Delegația ucraineană are directivele necesare și mă aștept ca aceștia să lucreze în conformitate cu prioritățile clare ale Ucrainei”, a declarat Zelenski, sâmbătă.

Partea americană speră că dacă va exista un set de înțelegeri între SUA și Ucraina îi va ajuta să facă progrese cu Putin.

Însă, deoarece ucrainenii au reușit să obțină modificări la planul inițial american în 28 de puncte, Kremlinul a pus la îndoială disponibilitatea sa de a accepta termenii.

Putin și-a reluat, de asemenea, revendicările teritoriale, declarând joi că Rusia fie va prelua tot teritoriul pe care îl revendică pe cale pașnică, fie prin forță. El a spus că Ucraina pare pregătit să lupte „până la ultimul ucrainean”, la fel și Rusia.

Volodimir Zelenski a anunțat, sâmbătă, într-o postare pe X, că a trimis o echipă de negociatori în Statele Unite pentru a discuta despre planul propus de Statele Unite pentru a pune capăt războiului din Ucraina. 

„Secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare şi şeful delegaţiei ucrainene Rustem Umerov este deja în drum către Statelor Unite împreună cu echipa”, a anunţat, pe Twitter, președintele Ucrainei. 

Secretary of the National Security and Defense Council of Ukraine and head of the Ukrainian delegation Rustem Umerov, together with the team, is already on the way to the United States. Rustem delivered a report today, and the task is clear: to swiftly and substantively work out…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 29, 2025

„Rustem Umerov a prezentat un raport azi (sâmbătă - n.red), iar obiectivul este clar: definirea rapidă şi concretă a măsurilor necesare care să permită sfârşitul războiului”, scrie Volodimir Zelenski

Președintele ucrainean a repetat că „Ucraina continuă să colaboreze cu Statele Unte în cel mai constructiv mod posibil” şi speră ca „rezultatele întâlnirilor de la Geneva să fie puse în practică în Statele Unite”. Volodimir Zelenski a precizat că toate negocierile purtate de Ucraina au drept scop obținerea unei păci demne. 

Volodimir Zelenski a anunțat, tot pe Twitter, că a discutat cu „Kirilo Budanov, şeful serviciilor de informaţii ucrainene ale Apărării”, care i-a „prezentat raportul cu privire la situaţia securităţii, situaţia politică din jurul Ucrainei şi perspectivele actuale. Am identificat mai multe puncte-cheie importante în procesul de negociere”.

I held a meeting with Chief of the Defense Intelligence of Ukraine Kyrylo Budanov. Kyrylo reported on the security situation, the political situation around Ukraine, and the current prospects. We identified several key points that are important in the negotiation process. pic.twitter.com/BT8ChV8SYB

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 29, 2025

Volodimir Zelenski a semnat decretul de numire a delegaţilor care vor reprezenta Ucraina în cadrul negocierilor cu Statele Unite şi Rusia:

Umeriov Rustem Enverovici – Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Șeful Delegației

Bevz Oleksandr Oleksandrovici - Consilier al Cabinetului Președintelui Ucrainei, Biroul Președintelui Ucrainei

Budanov Kirilo Oleksiovici – Șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina

Andri Viktorovici Gnatov – Șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei

Ivașcenko Oleg Ivanovici – Șeful Serviciului de Informații Externe al Ucrainei

Serhi Olehovici Kisliția – Prim-adjunct al ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei

Ostrianski Evheni Viktorovici – Prim-adjunct secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei

Poklad Oleksandr Valentinovici – șef adjunct al Serviciului de securitate al Ucrainei

Skibițki Vadim Vasiliovici – Șef adjunct al Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina.

Negociatorii ucraineni sunt așteptați în Statele Unite în acest weekend pentru discuții privind planul american de a pune capăt războiului din Ucraina. Delegaţia ucraineană îi include pe Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, și pe prim-viceministrul de Externe, Sergiy Kyslytsya, iar ei ar urma să se întâlnească în Florida cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff, și cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, conform Bloomberg.

"Delegația intenționează să se întâlnească cu partea americană la sfârșitul acestei săptămâni", a afirmat sursa, solicitând anonimatul din cauza sensibilității problemei, conform Agerpres. Discuțiile ar putea avea loc în Florida (sud-estul Statelor Unite), a adăugat sursa.

De asemenea, Witkoff urmează să conducă o delegație americană pentru discuții în Rusia săptămâna viitoare.

A high-level Ukrainian delegation is traveling to the US for further talks on Trump’s proposed Ukraine peace plan.

The group — including National Security and Defense Council Secretary Rustem Umerov and First Deputy Foreign Minister Sergiy Kyslytsya — is expected to meet in… pic.twitter.com/E7SdqVRqC2

— Clash Report (@clashreport) November 29, 2025

Premierul belgian Bart De Wever a declarat că planul Uniunii Europene de a utiliza activele ruseşti îngheţate pentru a finanţa Ucraina „ar putea pune în pericol şansele unui potenţial acord de pace care să pună capăt celor aproape patru ani de război lansat de Moscova", a relatat joi Financial Times, informează Reuters, potrivit Agerpres.

„Avansarea în grabă a schemei de împrumuturi pentru reparaţii ar avea ca daună colaterală faptul că noi, Uniunea Europeană, împiedicăm efectiv ajungerea la un eventual acord de pace", a declarat De Wever într-o scrisoare adresată preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Liderii UE au încercat, în cadrul unui summit luna trecută, să ajungă la un acord asupra unui plan de utilizare a activelor suverane ruseşti îngheţate în Europa, în valoare de 140 de miliarde de euro, ca împrumut pentru Ucraina, dar nu au reuşit să obţină sprijinul Belgiei, unde se află o mare parte din fonduri.

Cancelaria premierului belgian şi Comisia Europeană nu au răspuns la o solicitare de comentarii în legătură acest subiect.

Comisia Europeană speră să răspundă îngrijorărilor exprimate de Belgia într-un proiect de propunere legislativă pe care îl va prezenta săptămâna aceasta privind utilizarea activelor ruseşti îngheţate pentru a sprijini Ucraina în 2026 şi 2027, au declarat oficiali UE.

Andrii Iermak, şeful cancelariei lui Zelenski, a spus, vineri, că „Atâta timp cât Volodimir Zelenski rămâne președintele Ucrainei, acesta nu va accepta cedarea teritoriilor ocupate de Rusia în schimbul păcii", scrie The Moscow Times.

„Nimeni nu ar trebui să se aștepte să cedăm teritorii. El (n. red. - Zelenski) nu va semna un document privind cedarea teritoriului. Constituția interzice acest lucru. Nimeni nu poate face asta decât dacă este dispus să încalce constituția ucraineană și voința poporului ucrainean", a afirmat Iermak într-un interviu pentru publicația The Atlantic.

Potrivit acestuia, Ucraina este dispusă doar să discute despre trasarea liniei care separă teritoriile aflate sub controlul părților aflate în conflict. 

Anterior, SUA au propus un plan de pace în care Crimeea, Luhansk și Donețk ar fi recunoscute de facto ca teritorii ruse, iar ostilitățile din regiunile Zaporojie și Herson ar fi înghețate de-a lungul liniei de contact. Planul prevedea, de asemenea, retragerea armatei ucrainene din partea neocupată a regiunii Donețk, care ar fi transformată într-o zonă tampon demilitarizată neutră și plasată sub controlul Rusiei. 

Ulterior, discuțiile desfășurate la Geneva între SUA și Ucraina au dus la respingerea de către Kiev a concesiilor teritoriale și a altor două prevederi ale planului: reducerea armatei ucrainene la 600.000 de militari și renunțarea la aspirațiile de aderare la NATO. Cu toate acestea, președintele american, Donald Trump, a vorbit despre progrese în negocierile cu Ucraina privind condițiile de încheiere a războiului.

La rândul său, Vladimir Putin a refuzat să pună capăt conflictului până când armata ucraineană nu se va retrage din întregul Donbas.

„Dacă nu se retrag, vom obține acest lucru prin forța armelor", a declarat Putin.

Tot el a repetat că semnarea unui acord de pace cu Ucraina este deocamdată „imposibilă", deoarece, susține acesta, legea marțială nu îi permite președintelui ucrainean să-și prelungească mandatul. Mandatul lui Zelenski s-a încheiat oficial în mai 2024, însă acesta continuă să exercite funcția în baza legii marțiale, prelungită periodic la șase luni.

Vladimir Putin face primele declarații despre planul de pace negociat de americani cu Ucraina, după ce varianta inițială, trimisă de consilierii săi lui Steve Witkoff a fost substanțial modificată.

Putin a declarat, joi, într-o conferință de presă, că „nu au existat proiecte sau acorduri finale. A existat un set de probleme care trebuiau discutate și formulate definitiv” și că „Federația Rusă este în general de acord că lista punctelor SUA privind Ucraina poate servi drept bază pentru viitoarele acorduri”. „După aceea au avut loc negocieri la Geneva între delegația americană și delegația ucraineană. Și ei, din câte înțeleg, au decis între ei că toate aceste 28 de puncte trebuie împărțite în patru componente separate”, a declarat liderul de la Kremlin.

Putin a spus că proiectul planului pentru Ucraina trebuie să fie exprimat „în limbaj diplomatic”, pentru că „unele puncte sună amuzant”. Rusia este gata să confirme că nu intenționează să atace Europa și este pregătită să discute cu Occidentul problemele securității europene și stabilității strategice, a spus Putin.

„Afirmațiile despre posibilitatea unui atac al Rusiei asupra Europei sunt minciuni și prostii”, a mai spus Putin. „Din punctul nostru de vedere, acesta este un nonsens total, este o minciună. Totuși, dacă acest lucru este promovat în conștiința publică, dacă și-au speriat cetățenii, dacă vor să audă că nu intenționăm, că nu avem niciun plan agresiv împotriva Europei, atunci, vă rugăm, suntem gata să consemnăm asta cum doresc.”

Vorbind despre situația de pe câmpul de luptă, Putin spune că trupele rusești se mișcă rapid în toate direcțiile.

El le spune reporterilor că bătălia se va opri odată ce trupele ucrainene vor pleca.

„Dacă trupele ucrainene părăsesc teritoriile ocupate, atunci vom înceta ostilitățile; dacă nu pleacă - vom realiza acest lucru prin mijloace militare”, spune el.

Acesta a confirmat că delegația americană trebuie să vină la Moscova săptămâna viitoare, după ce Donald Trump a anunțat că îl va trimite din nou pe Steve Witkoff la Kremlin să discute cu Putin un posibil acord de pace în Ucraina.

Rusia a început să producă cantități mari de rachete cu rază lungă de acțiune, suficiente nu doar pentru un bombardament masiv al Ucrainei, ci și pentru pregătirea viitoarelor atacuri în alte potențiale teatre de război. Secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, a făcut acest avertisment la o întâlnire cu diplomați europeni la Kiev, au declarat surse pentru The New York Times.

Potrivit acestora, trimisul lui Trump a menționat amenințarea tot mai mare din partea Rusiei în timpul discuțiilor despre planul de pace american. Diplomații europeni au interpretat acest lucru ca un indiciu din partea Washingtonului că războiul din Ucraina trebuie încheiat cât mai curând posibil.

În același timp, așa cum notează NYT, este puțin probabil ca Rusia să reducă semnificativ producția militară după sfârșitul fazei fierbinți a conflictului. Cu toate acestea, se așteaptă ca acordul de pace să priveze Moscova de un „potențial pretext” pentru atacuri cu rachete sau drone împotriva țărilor europene. Diplomații UE prezenți la întâlnirea cu Driscoll au numit acumularea de rachete a Rusiei „alarmantă”, menționând că avertismentul SUA „a rezonat” cu îngrijorările europene.

Rusia salută eforturile diplomatice ale lui Donald Trump pentru încheierea conflictului din Ucraina, dar nu va face concesii la negocierile asupra planului de pace propus de SUA, a declarat, miercuri, Serghei Riabkov, adjunctul lui Lavrov, potrivit agenţiei EFE, citate de Agerpres.

„Nu se poate vorbi despre vreo concesie, despre vreun pas înapoi în poziţiile noastre cu privire la aspectele cheie (...), inclusiv cele ridicate în contextul operaţiunii militare speciale”, a spus diplomatul rus la o conferinţă de presă, conform agenţiei RIA Novosti.

El a salutat „eforturile Administraţiei Trump în căutarea unor soluţii logice, a unor rezultate raţionale" şi a ţinut să precizeze că „diversele versiuni ale acestui plan (de pace) fac parte din negocieri".

Riabkov a amintit, însă, că poziţia Rusiei a fost „consecventă de la bun început şi abordează diverse aspecte ale situaţiei actuale, fiind axată în mare măsură pe cauzele profunde ale crizei cu care ne confruntăm de mult timp”.

El a menţionat summitul desfăşurat în august în Alaska între Vladimir Putin şi Donald Trump drept un punct de plecare esenţial în soluţionarea conflictului ruso-ucrainean. „Aceasta este baza în funcţie de care ne vom orienta atunci când vom studia şi vom negocia versiunea care este în prezent pe masă sau cea care va fi în viitor”, a explicat Serghei Riabkov, fără a preciza ce ar fi convenit Putin şi Trump la acel summit.

Pe de altă parte, reprezentantul statului agresor a cerut tuturor surselor de presă „să dea dovadă de responsabilitate maximă" în faţa avalanşei de informaţii despre diversele versiuni ale planului de pace propus de SUA şi a scurgerilor de informaţii despre discuţii între reprezentanţi ai Rusiei şi Statelor Unite. „Ne aflăm exact în momentul când nu ne putem permite să fim influenţaţi de provocări", a atenţionat el.

Cât despre negocierile dintre Rusia şi SUA ce privesc relaţiile lor bilaterale, Riabkov a semnalat că, „în ciuda sprijinului declarat al actualei administraţii americane pentru restabilirea dialogului cu Rusia şi a progresului aparent către normalizarea relaţiilor ruso-americane, acţiunile SUA sunt destul de contradictorii".

Anterior, tot miercuri, consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Uşakov, a dezminţit relatările despre negocieri ruso-americane desfăşurate la Abu Dhabi asupra planului de pace propus de SUA pentru încheierea războiului în Ucraina şi a susţinut că acest plan nu a fost încă discutat în detaliu cu Rusia.

Planul a fost discutat în ultimele zile de SUA cu Ucraina şi cu susţinătorii europeni ai acesteia, care au venit cu o contrapropunere şi au obţinut modificarea documentului iniţial în sensul introducerii unor condiţii mai favorabile Ucrainei, dar varianta finală a acestui plan cu condiţiile de încheiere a războiului acceptate de Ucraina şi de Occident va fi stabilită la o întâlnire între Trump şi preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care urmează să facă o vizită în SUA. De asemenea, emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, va face o nouă vizită în Rusia pentru discuţii cu Putin.

Uşakov a declarat, marţi, că, în documentul iniţial propus de SUA, „nu toate, dar multe dintre dispoziţiile planului par să fie destul de acceptabile" pentru Rusia, în timp ce altele au nevoie de discuţii mai detaliate, şi a catalogat drept „total neconstructiv" planul revizuit avansat de Ucraina şi de aliaţii ei europeni. Vladimir Putin a descris versiunea iniţială a planului în 28 de puncte drept „o bază pentru un acord de pace final” şi a avertizat că va refuza orice revizuire majoră a documentului în favoarea Ucrainei.

Versiunea iniţială a planului propus de SUA prevede în principal cedarea de facto către Rusia a întregii regiuni Donbas, cu transformarea în zonă demilitarizată a părţii acesteia care nu este în prezent ocupată de armata rusă, îngheţarea restului liniei frontului, impunerea de limite de efective de 600.000 de soldaţi pentru armata ucraineană, garanţii de securitate occidentale pentru Ucraina, dar fără aderarea la NATO şi fără trupe străine pe teritoriul ucrainean, precum şi folosirea a o sută de miliarde de euro din activele Rusiei îngheţate în Occident la reconstrucţia Ucrainei, cu condiţia unei contribuţii europene echivalente, în timp ce SUA ar obţine profituri din participarea la activităţile de reconstrucţie.

Ucraina şi susţinătorii săi europeni au cerut în contrapropunerea lor ca orice negociere să înceapă de la actuala linie a frontului şi numai odată cu un armistiţiu, limitarea efectivelor armatei ucrainene să fie ridicată la 800.000 de soldaţi, desfăşurarea unui contingent de trupe străine în Ucraina, deşi Rusia a reafirmat că se opune, eliminarea angajamentului Ucrainei că nu va adera la NATO şi menţionarea în locul acestuia doar a lipsei consensului statelor Alianţei, precum şi solicitarea ca Rusia să plătească Ucrainei toate daunele provocate de război, iar activele sale îngheţate în Occident să rămână blocate până la plata integrală a unor asemenea compensaţii.

Consilierul lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov, a dezvăluit, miercuri, ce au discutat reprezentanții Rusiei și cei ai Ucrainei la Abu Dhabi. Întâlnirea a avut loc marți, 25 noiembrie. De asemenea, trimisul lui Trump a avut întâlniri separate cu cele două delegații.

Ușakov a precizat că întâlnirea era programată anterior și că nu a avea legătură cu negocierile de pace în curs.

„Au fost reprezentanți care făceau o treabă serioasă. Aceștia sunt reprezentanți ai serviciilor speciale ale Ucrainei și Rusiei. Se întâlnesc periodic și discută probleme sensibile, în special cele legate de schimbul de prizonieri”, a declarat Ușakov, potrivit pravda.ua.

Potrivit spuselor sale, în timpul acestei întâlniri a apărut „accidental” și reprezentantul SUA care se ocupă acum de problema ucraineană.

„De asemenea, a apărut acolo și a avut o întâlnire, din câte am înțeles, cu reprezentanți ai Ucrainei și, se pare, acest lucru a fost discutat în prealabil. Și s-a întâlnit și cu reprezentanții noștri pe neașteptate.”

Ușakov a declarat că la întâlnirea serviciilor speciale ale Ucrainei și Rusiei, delegația rusă a inclus reprezentanți ai serviciilor relevante care se ocupă de probleme practice - „foarte complexe, delicate și așa mai departe”.

În același timp, potrivit acestuia, persoana prezentă din partea rusă nu era directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, ci altcineva.

Anterior, presa occidentală a relatat că, pe 25 noiembrie, o delegație ucraineană condusă de șeful Direcției Principale de Informații a Ucrainei, Kirill Budanov, se afla la Abu Dhabi împreună cu delegația americană.

Pe 25 noiembrie, presa occidentală a relatat că negocierile dintre delegațiile rusă și americană privind un plan de pace reînnoit au început cu o zi înainte la Abu Dhabi.

Astfel, pe 25 noiembrie, secretarul armatei americane, Dan Driscoll, și-a continuat întâlnirile cu delegația rusă în capitala Emiratelor Arabe Unite. O delegație ucraineană condusă de șeful Direcției Principale de Informații a Ucrainei, Kirill Budanov, a fost și ea acolo.

Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă, Kaja Kallas, a declarat, miercuri, că Rusia nu dă „niciun semn” că este pregătită pentru încheierea războiului, adăugând că orice acord de pace trebuie să includă concesii din partea Rusiei.

Kallas le-a mai spus reporterilor că sunt necesare mai multe sancțiuni împotriva Rusiei pentru a împiedica o nouă invadare a țării și că este nevoie de sprijin suplimentar pentru Ucraina.

Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de exteren, a declarat, miercuri, că a trecut vremea pentru fostul acord cu Ucraina privind transportul de cereale pe Marea Neagră, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Preşedintele turc, Recep Erdogan, a afirmat săptămâna trecută că intenţionează să discute telefonic despre acord cu Vladimir Putin. Comunicatul Kremlinului după convorbirea celor doi şefi de stat nu a menţionat, însă, subiectul.

Un acord de pace pentru Ucraina nu poate fi semnat fără consimțământul Ucrainei și al Europei, a declarat, miercuri, cancelarul german, Friedrich Merz, citat de DPA.

„Europa nu este un pion, ci un actor suveran care își urmărește propriile interese și valori”, a afirmat Merz într-un discurs major adresat Bundestag-ului, camera inferioară a parlamentului german.

Eforturile SUA de a rezolva conflictul sunt binevenite, dar deciziile privind afacerile europene pot fi luate numai de comun acord cu Europa, a spus în continuare el. „Da, vrem ca acest război să se termine cât mai curând posibil.

Însă, un acord negociat între marile puteri fără consimțământul Ucrainei și fără consimțământul europenilor nu va constitui o bază pentru o pace cu adevărat durabilă în Ucraina”, a insistat cancelarul german.

Aceste declarații vin pe fondul unei serii de negocieri între oficialii americani, ucraineni și europeni cu privire la un plan de pace în Ucraina, prezentat săptămâna trecută de administrația președintelui american, Donald Trump.

Pentru desfășurarea unor adevărate negocieri, Vladimir Putin trebuie făcut să realizeze „zădărnicia războiului pe care l-a instigat", a argumentat Merz.

Pacea poate fi obținută doar împreună cu libertatea, a insistat cancelarul german. „Nu dorim o pace obținută prin capitulare, ci mai degrabă o coexistență pașnică între popoarele Europei, pe baza valorilor noastre democratice și liberale”, a precizat el.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, marți, că este dispus să facă să progreseze un cadru susținut de SUA pentru încheierea războiului cu Rusia și să discute punctele controversate cu președintele american, Donald Trump, în cadrul unor discuții la care, potrivit lui, ar trebui participe și aliații europeni, potrivit Reuters.

„Deciziile privind chestiunile europene pot fi luate numai de comun acord”, a afirmat Merz. „Ucraina nu este un pion, ci un actor suveran”, a spus el, asigurând că Germania va continua sa sprijine poporul ucrainean și va utiliza activele rusești înghețate în acest scop.

Germania va majora ajutorul financiar acordat Ucrainei la 11,5 miliarde de euro (13,31 miliarde de dolari) în bugetul pentru 2026, față de 8,5 miliarde de euro prevăzute inițial.

Într-o declarație adresată, miercuri, parlamentarilor europeni la Strasbourg, Ursula von der Leyen a declarat că Rusia „nu a dat semne de voință reală de a pune capăt conflictului” și a continuat să funcționeze cu o mentalitate neschimbată de la Ialta – summitul mult criticat și neînțeles din 1945 pentru stabilirea ordinii postbelice.

„Așadar, trebuie să fim clari că nu poate exista o divizare unilaterală a unei națiuni europene suverane și că granițele nu pot fi modificate prin forță. Dacă astăzi legitimăm și oficializăm subminarea granițelor, deschidem ușile pentru mai multe războaie mâine și nu putem permite ca acest lucru să se întâmple.”

Ea a salutat eforturile lui Donald Trump de a găsi pacea, descriindu-le drept „un punct de plecare”, dar a precizat că Europa are multe îngrijorări cu privire la detaliile prezentate în planul inițial americano-rus în 28 de puncte.

Ucraina a anunțat că unele dintre cerințele maximaliste favorabile Rusiei au fost ulterior eliminate , iar președintele SUA a amânat termenul limită de joi, legat de sărbătoarea americană a Recunoștinței, în contextul în care se înregistrează puține semne de progres în ceea ce privește punctele cheie de conflict.

Descriind situația ca fiind volatilă și periculoasă, von der Leyen a mai spus că vede „o oportunitate aici de a face progrese reale”, adăugând în același timp că „până acum nu am văzut semne din partea Rusiei de voință reală de a pune capăt acestui conflict. Așadar, trebuie să menținem presiunea asupra Rusiei”.

Consilierul Kremlinului pentru politică internaţională, Iuri Uşakov, a calificat, miercuri, drept „inacceptabile" scurgerile în media ale unor convorbiri ale sale telefonice cu trimisul special american, Steve Witkoff, dintre care pe unele le-a catalogat ca fiind „false", potrivit EFE, citată de Agerpres.

„Este inacceptabil, desigur, în cadrul acestui tip de contacte, când se discută probleme atât de grave", a declarat Uşakov la Bişkek (Kârgâzstan), unde îl însoţeşte pe Vladimir Putin într-o vizită oficială, conform agenţiei Interfax.

Uşakov a repetat că „discuţiile sale cu Witkoff sunt confidenţiale şi nu trebuie dezvăluite".

Consilierul lui Putin a declarat că nu ştie cum să poarte negocieri cu parteneri care divulgă informaţii, motiv pentru care a afirmat că va aborda cu Witkoff divulgarea în presă a convorbirilor lor telefonice.

Agenţia Bloomberg a publicat, marţi, o transcriere a conversaţiei purtate pe 14 octombrie între Uşakov şi Witkoff, în care acesta din urmă îl invitase să colaboreze la un plan de pace pentru Ucraina.

Anterior, Kremlinul confirmase vizita emisarului special american Steve Witkoff săptămâna viitoare la Moscova, calificând drept „pozitive" unele puncte ale planului american privind reglementarea conflictului în Ucraina, ce urmează să fie discutat în timpul acestei vizite, potrivit AFP.

„În ceea ce-l priveşte pe Witkoff, s-a ajuns la un acord preliminar privind vizita sa la Moscova săptămâna viitoare”. „Dacă Witkoff va veni, cu siguranţă va fi primit de preşedintele Federaţiei Ruse (n. red. - dictatorul Putin)”, a specificat apoi Uşakov, citat de agenţiile de presă ruse.

Preşedintele american a afirmat, marţi, la bordul avionului său, că Steve Witkoff se va deplasa la Moscova săptămâna viitoare pentru a discuta cu Vladimir Putin despre planul de a găsi o soluţie la conflictul ucrainean.

De asemenea, Trump a menţionat posibila prezenţă acolo a ginerelui său, Jared Kushner.

„Am convenit o întâlnire cu domnul Witkoff la Moscova, sper că nu va veni singur. Vor fi prezenţi şi alţi reprezentanţi ai echipei care se ocupă de problema ucraineană", a confirmat, miercuri, consilierul diplomatic al lui Putin.

„Unele puncte (ale planului american) pot fi considerate pozitive, dar multe altele necesită o discuţie specială între experţi", a spus Uşakov, asigurând în acelaşi timp că Moscova nu le-a discutat încă "în detaliu cu nimeni".

„Europenii încearcă să se implice în toate aceste chestiuni, într-un mod complet inutil, mi se pare", a adăugat el.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, respinsese deja, marţi, orice mediere europeană în eforturile de soluţionare a conflictului. „Astăzi, nu poate exista nicio mediere din partea Franţei sau a Germaniei”, a declarat Lavrov într-o conferinţă de presă la Moscova.

În schimb, Moscova „apreciază foarte mult poziţia Statelor Unite, singura ţară occidentală (...) care a prezentat iniţiative” pentru o soluţionare a situaţiei din Ucraina, a adăugat el.

Această accelerare a activităţilor diplomatice intervine în timp ce o convorbire telefonică a dezvăluită, marţi, de Bloomberg, din care rezulta că Steve Witkoff îi dădea sfaturi lui Iuri Uşakov despre modul în care să-i prezinte preşedintelui american un plan de reglementare a conflictului în Ucraina.

„Vorbesc destul de des cu Witkoff, dar conţinutul acestor conversaţii este confidenţial”, a declarat miercuri Iuri Uşakov la televiziunea de stat rusă.

Astfel de dezvăluiri riscă să dăuneze îmbunătăţirii relaţiilor între Rusia şi SUA, care „se construiesc, într-un mod dificil”, în special graţie contactelor telefonice.

Casa Albă l-a apărat, marţi seara, pe trimisul special Steve Witkoff după ce a fost divulgată o conversaţie în care acesta i-ar fi spus unui oficial rus că laudele aduse preşedintelui Trump ar ajuta la detensionarea unei convorbiri telefonice cu Vladimir Putin asupra războiului în Ucraina, potrivit EFE.

Conform transcriptului conversaţiei publicat de Bloomberg, Witkoff se pare a fost cel care a sugerat Kremlinului ca Putin să-l sune pe Trump înainte de vizita preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, la Casa Albă, în luna octombrie.

Tocmai această conversaţie i-a oferit Kremlinului ocazia de a-l presa pe Trump să nu livreze rachete de croazieră Tomahawk americane către Kiev, potrivit ziarului The Wall Street Journal.

Casa Albă nu a pus la îndoială veridicitatea transcrierii şi l-a lăudat pe Witkoff pentru discuţiile purtate cu oficialii ruşi, notează Bloomberg.

„Este ceva obişnuit”, le-a spus Trump, marţi seara, ziariştilor aflaţi la bordul Air Force One, referindu-se la negocierile duse de Witkoff, adăugând că acesta face probabil comentarii similare şi ucrainienilor. "Asta face un negociator", a spus Donald Trump.

În convorbirea telefonică cu Uşakov, Witkoff a sugerat, de asemenea, ca Putin să-l sune pe Trump cu puţin timp înainte de vizita lui Zelenski la Casa Albă din 17 octombrie, potrivit Bloomberg.

Zelenski s-a deplasat la Washington în speranţa că Trump va autoriza transferul de rachete Tomahawk cu rază lungă de acţiune către Ucraina, o armă care ar pune multe ţinte ruseşti în vizorul Kievului.

Cu toate acestea, în cadrul convorbirii telefonice din 16 octombrie, Putin l-a avertizat pe Trump că trimiterea rachetelor Tomahawk ar duce la escaladarea războiului şi ar afecta relaţiile dintre Statele Unite şi Rusia. În cele din urmă, Putin l-a convins pe omologul său american să nu livreze rachete Tomahawk Ucrainei, potrivit unor oficiali americani.

Congresmanul republican Don Bacon a declarat că Witkoff este „complet de partea Rusiei" și „nu poate fi de încredere". El a cerut demiterea trimisului special, afirmând că Witkoff și-a discreditat propria persoană.

„Ar putea un agent plătit al Rusiei să facă ceva mai rău? Trebuie să fie concediat”, a scris Bacon.

Republicanul Brian Fitzpatrick și democratul Ted Lieu au calificat situația drept serioasă și l-au acuzat pe Witkoff de trădarea intereselor SUA.

Scandalul a izbucnit după ce s-a aflat că Witkoff discutase cu Ușakov, la telefon, despre o posibilă convorbire Trump–Putin și chiar oferise sfaturi despre cum să abordeze negocierile într-un mod care să îi convină președintelui american.

The Telegraph notează că Witkoff l-a sfătuit pe Ușakov să „îl inunde pe Trump cu laude", ceea ce pune la îndoială întregul proces de negocieri și sugerează o apropiere excesivă de Moscova.

Sky News îl numește pe Witkoff un „idiot util" care a crescut pericolele pentru Ucraina și Europa. În condiții normale, scrie publicația, un astfel de oficial ar fi concediat ca fiind „iremediabil compromis", dar sub Trump, scandalurile „au încetat să mai însemne ceva."

După ce transcrierile conversațiilor telefonice dintre emisarul special Steve Witkoff şi consilierul prezidențial rus, Iuri Ușakov, au ajuns în presă, Trump a susținut că Witkoff purta negocieri de rutină.

„Este o practică standard. Trebuie să-i vândă Ucraina Rusiei. Asta face un negociator", a declarat președintele american. El a recunoscut că Witkoff făcea același lucru în conversațiile sale cu oficialii ucraineni, „pentru că fiecare parte trebuie să facă concesii și să obțină ceva", scrie Moscow Times.

Totul a început după ce Bloomberg a publicat o convorbire telefonică între Witkoff şi Uşakov, în care Witkoff i-a dat instrucțiuni lui Ușakov despre cum să discute cu președintele SUA pentru a-i asigura sprijinul.

Emisarul american al lui Donald Trump în străinătate, Steve Witkoff, va merge la Kremlin săptămâna viitoare pentru discuții despre pacea în Ucraina, scrie BBC.

Vizita a fost confirmată miercuri de Iuri Ușakov, consilierul pe probleme de politică externă al lui Vladimir Putin.

Confirmarea vine după ce Ucraina a declarat că a ajuns la o „înțelegere comună” cu Casa Albă cu privire la proiectul unui posibil acord de pace.

Marți, Trump a declarat că l-a însărcinat pe Witkoff să se întâlnească cu Putin, în timp ce secretarul american al armatei, Dan Driscoll, este trimis în Ucraina.

Donald Trump susține că Rusia „face concesii” la negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina, dar și că Kievul este „mulțumit” de cum progresează discuțiile, relatează SkyNews. Președintele american le-a spus reporterilor că sunt „înregistrate progrese” pentru un acord de pace și a spus că este de acord să se întâlnească și cu Vladimir Putin și cu Volodimir Zelenski atunci când un plan de pace este aproape de finalizare. 

Președintele SUA a adăugat că ultimatumul dat Kievului pentru a accepta un acord de pace nu mai este în vigoare. Amintim că inițial, SUA dăduse Ucrainei un termen-limită pentru acceptarea, până pe 27 noiembrie, a planului de pace, care a fost, însă, respins de Zelenski.

Donald Trump a mai spus că planul inițial de pace, în 28 de puncte, care a stârnit îngrijorare la Kiev, a fost „doar o schiță”. Întrebat dacă i s-a cerut Ucrainei să cedeze prea multe teritorii, președintele american a sugerat că „în următoarele câteva luni ar fi putut fi ocupate de Rusia oricum”. 

Concesiile Moscovei sunt promisiunea că nu va continua lupta și că „nu va ocupa mai mult teritoriu”, a mai spus Trump. „Deadline-ul pentru mine este atunci când se termină. Cred că toată lumea e sătulă de luptă în acest moment”, a adăugat liderul american. 

În ciuda „câteva puncte de dezacord rămase”, președintele Trump a lăudat „progresul extraordinar” realizat de echipa sa în direcția încheierii războiului Rusiei în Ucraina. Anterior, secretarul de stat american Marco Rubio, a adoptat și el un ton extrem de optimist după discuțiile „foarte pozitive” cu Ucraina de la Geneva, din weekend. „Aspectele care rămân nu sunt insurmontabile”, a insistat el. Între timp, în timp ce un trimis militar american s-a întâlnit cu oficiali ruși la Abu Dhabi , s-a declarat chiar că „ucrainenii au fost de acord cu acordul de pace”, în ciuda „celorlalte detalii minore care trebuie rezolvate”.

Aceasta este interpretarea uniform optimistă pe care administrația Trump a dat-o negocierilor dificile și sensibile care au loc în prezent pentru a se ajunge la poziție comună a sUA, Ucrainei și Europei cu privire la modul în care războiul din Ucraina ar trebui să se încheie prin negocieri.

Însă, potrivit unei surse ucrainene de rang înalt, care au informații în mod direct despre negocieri, există diferențe semnificative între ceea ce cere administrația Trump Ucrainei și ceea ce autoritățile de la Kiev, aflate în dificultate, sunt dispuse să accepte, scrie CNN.

Într-o declarație acordată CNN din capitala Ucrainei, sursa a confirmat pozițiile oficialilor lui Trump că s-a ajuns într-adevăr la un „consens” în ceea ce privește majoritatea punctelor stabilite în propunerile de pace americane, dar există încă cel puțin trei puncte-cheie în care rămân diferențe semnificative - diferențe care ar putea face sau nu să se încheie eforturile de negociere a conflictului.

În primul rând, problema sensibilă a cesionării de către Ucraina a unor teritorii cheie din regiunea Donbas din estul Ucrainei, anexate, dar încă necucerite de Rusia, inclusiv „centura de fortărețe” formată din orașe puternic apărate, considerate vitale pentru securitatea Ucrainei.

Propunerile anterioare ale SUA prevedeau ca Ucraina să cedeze teritoriul pentru a deveni o zonă demilitarizată administrată de Rusia. Sursa ucraineană a declarat pentru CNN că au existat „anumite progrese” cu privire la această propunere, dar că nu s-a luat încă nicio decizie privind conținutul sau formularea proiectelor de propuneri. „Ar fi foarte greșit să spunem că avem acum versiunea acceptată de Ucraina”, a adăugat sursa.

În al doilea rând, controversata propunere SUA ca Ucraina să își limiteze numărul de militari la 600.000, o cifră prevăzută în planul în 28 de puncte, este, de asemenea, încă în discuție. Sursa ucraineană a declarat pentru CNN că s-a vorbit despre un număr mai mare, dar că Kievul dorește în continuare modificări suplimentare înainte de a fi pregătit să accepte astfel de limitări care vizează armata sa.

În al treilea rând, în ceea ce privește renunțarea Ucrainei la dorința de a deveni membru NATO, sursa a declarat pentru CNN că această cerere rămâne inacceptabilă. O astfel de concesie ar crea un „precedent negativ”, a declarat sursa pentru CNN, și ar oferi efectiv Rusiei un drept de veto asupra alianței militare occidentale „din care nici măcar nu este membră”.

Toate cele trei probleme, cedarea teritoriilor anexate, demilitarizarea Ucrainei și excluderea sa permanentă din NATO, sunt motivele cel mai des invocate de Kremlin pentru a purta război în Ucraina. Rezolvarea lor în favoarea Rusiei sunt, de asemenea, principalele condiții impuse de Moscova pentru a pune capăt campaniei sale brutale.

Însă toate cele trei puncte sunt, de asemenea, linii roșii sensibile și vechi pentru Ucraina. Renunțarea la oricare dintre ele este o cerere majoră și ar putea implica riscuri semnificative pentru liderii ucraineni care încearcă să facă acest lucru.

Preşedintele american, Donald Trump, a retras, marţi, termenul limită stabilit pentru joi pentru Ucraina de a accepta un plan de pace susţinut de SUA, spunând că „termenul limită pentru mine este când se termină", conform Agerpres.

Vorbind cu reporterii aflaţi la bordul avionului Air Force One în timp ce zbura spre Florida pentru sărbătoarea Ziua Recunoştinţei, Trump a declarat că negociatorii americani fac progrese în discuţiile cu Rusia şi Ucraina, iar Moscova a fost de acord cu unele concesii. Trump nu le-a detaliat.

Un cadru propus de SUA pentru încheierea războiului, raportat pentru prima dată săptămâna trecută, a stârnit noi îngrijorări că administraţia Trump ar putea fi dispusă să preseze Ucraina să semneze un acord de pace extrem de favorabil Moscovei.

Trump a declarat că trimisul său, Steve Witkoff, se va deplasa în curând la Moscova pentru a se întâlni cu Vladimir Putin şi că ginerele său, Jared Kushner, care a contribuit la negocierea acordului din Gaza ce a dus la un armistiţiu precar în războiul Israel-Hamas, este, de asemenea, implicat.

În ultimele zile, Trump stabilise Ziua Recunoştinţei, joi, ca fiind data în care dorea ca Ucraina să accepte un acord care să pună capăt războiului Rusiei în Ucraina.

Însă, el şi consilierii săi au renunţat la un termen limită fix şi acum spun că ar dori un acord cât mai curând posibil.

Trump a afirmat că se pare că Rusia are avantajul în război şi că ar fi în interesul Ucrainei să ajungă la un acord. El a spus că unele teritorii ucrainene "ar putea fi oricum obţinute de Rusia" în următoarele două luni.

Trump a declarat că se negociază garanţii de securitate pentru Ucraina cu europenii.

Unii oficiali ai administrației Trump consideră că revizuirile aduse planului de pace în urma întâlnirilor dintre negociatorii americani și ucraineni la Geneva l-ar putea determina pe Vladimir Putin să respingă propunerea de încetare a conflictului, scrie The New York Times.

Administrația Trump a făcut presiuni asupra Ucrainei pentru ca liderii de la Kiev să accepte forma inițială în 28 de puncte, ce prevedea concesii teritoriale importante în favoarea Rusiei.

Zelenski și aliații săi europeni au respins punctele referitoare la cedarea integrală a Donbasului și la reducerea semnificativă a armatei ucrainene.

Problemele teritoriale urmau să fie discutate direct între președinții american și ucrainean, însă Trump a anunțat, marți, că nu se va întâlni cu Zelenski decât atunci când planul de pace va fi "final".

Președintele SUA, Donald Trump, i-a transmis liderului ucrainean, Volodimir Zelenski, că se va întâlni cu el doar când planul de pace va fi „final".

Anunțul de marți seară vine după ce Zelenski s-a declarat gata să se întâlnească cu Trump până la finele acestei luni, pentru a discuta "chestiunile sensibile" din propunerea de pace.

Conform presei internaționale, „chestiunile sensibile" se referă în principal la pretențiile ruse de a primi teritorii ucrainene.

„În ultima săptămână, echipa mea a făcut progrese uriașe în ceea ce privește încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina (un război care NU ar fi început NICIODATĂ dacă aș fi fost eu președinte!).

Luna trecută au murit 25.000 de soldați. Planul de pace inițial în 28 de puncte, redactat de Statele Unite, a fost perfecționat, cu contribuții suplimentare din partea ambelor părți, și au mai rămas doar câteva puncte de dezacord.

În speranța de a finaliza acest plan de pace, l-am împuternicit pe trimisul meu special, Steve Witkoff, să se întâlnească cu președintele Putin la Moscova.

În același timp, secretarul Armatei, Dan Driscoll, se va întâlni cu ucrainenii. Voi fi informat despre toate progresele realizate, împreună cu vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Departamentului pentru Război, Pete Hegseth ,și șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles.

Aștept cu nerăbdare să mă pot întâlni, sper, în curând cu președintele Zelenski și președintele Putin, dar DOAR atunci când acordul pentru încheierea acestui război va fi FINAL, sau în fazele sale finale.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni foarte importante și să sperăm cu toții că PACEA poate fi realizată CÂT MAI CURÂND POSIBIL!", a scris Donald Trump, marți, pe Truth Social.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a anunțat, marți, constituirea unui nou grup de lucru pentru implementarea garanțiilor de securitate post-război pentru Ucraina.

Grupul va fi conduse de Franța și Marea Britanie și va funcționa cu ajutorul Turciei.

Discuțiile de la Geneva au arătat că nu ar trebui să existe nicio limitare pentru armata ucraineană. Am planificat tot ceea ce era necesar să fie făcut.

În afară de asta, e vorba de a avea forțe de reasigurare care, în „al doilea eșalon”, vor consolida această armată ucraineană. 

În acest sens, am decis să lansăm, de mâine, un grup de lucru condus de Franța și Marea Britanie, cu o asociere strânsă a Turciei, care joacă un rol esențial în planul maritim, și, pentru prima dată, cu implicarea Statelor Unite ale Americii. 

Următoarele zile ne vor permite să finalizăm cu exactitate contribuțiile fiecăruia și să convenim asupra acestor garanții de securitate", a precizat Macron.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și-a exprimat, marți, speranța că aliații europeni vor participa la discuțiile asupra „punctelor sensibile”, preconizate cu Donald Trump.

„Avem un rezultat bun de la Geneva, din întâlnirile și discuțiile care au avut loc acolo. Ucraina are cadrul elaborat de echipele noastre la Geneva. 

Suntem gata să mergem înainte, împreună cu Statele Unite ale Americii, cu implicarea personală a președintelui Trump și cu Europa, cu liderii și cu toți partenerii care au forța și capacitatea de a ajuta. 

Sunt pregătit să mă întâlnesc cu președintele Trump. Încă există puncte sensibile de discutat și considerăm că prezența liderilor europeni ar putea fi utilă", a afirmat el.

Potrivit presei internaționale, „chestiunile sensibile” rămase de negociat în noua formă a planului de pace se referă la teritoriile pe care Rusia le pretinde de la Ucraina și la perspectiva apartenenței acestei țări la NATO.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că secretarul de stat american, Marco Rubio, a participat la conferința Coaliției Voluntarilor. Ea a preciat că presiunea rămâne singurul limbaj la care Rusia răspunde:

„Astăzi, partenerii Coaliției Voluntarilor s-au reunit pentru a discuta negocierile în curs către o pace justă și durabilă pentru Ucraina.

În ultimele zile și ore, am văzut progrese solide și încurajatoare.

Am salutat prezența secretarului de stat american, Marco Rubio, în timpul apelului nostru.

Avem nevoie de o cooperare transatlantică puternică. Pentru că aceasta produce rezultate.

Luați în considerare impactul semnificativ al valurilor noastre coordonate și succesive de sancțiuni împotriva economiei ruse.

Acestea reduc resursele de care dispune Rusia pentru a-și purta războiul de agresiune.

Și, din moment ce presiunea rămâne singurul limbaj la care Rusia răspunde, vom continua să o intensificăm până când va exista o dorință reală de a ne angaja pe o cale credibilă către pace.

Întrucât Europa și partenerii săi sunt pe deplin implicați în căutarea unei păci juste și durabile, aseară Rusia și-a intensificat atacurile asupra Kievului, cu rachete și drone care au încălcat chiar și spațiul aerian moldovenesc și românesc.

Este încă o reamintire a faptului că securitatea Ucrainei este securitatea Europei.

Interesele Ucrainei sunt interesele noastre. Sunt inseparabile.

De aceea vom continua să fim alături de Ucraina în negocierile care vor urma”.

Today, the partners of the Coalition of the Willing convened to discuss ongoing negotiations toward a just and lasting peace for Ukraine.

In recent days and hours, we have seen solid and encouraging progress.

We welcomed the presence of US Secretary of State Marco Rubio during…

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 25, 2025

Jurnalista Kateryna Lisunova, corespondentă Financial Times la Kiev, a anunțat că ucrainenii iau în calcul să meargă la Mar-a-Lago, să discute cu Donald Trump, în spatele ușilor închise despre planul de pace.

„Conform surselor mele, ucrainenii iau în considerare o întâlnire cu ușile închise la Mar-a-Lago, fără presă, pentru a permite mai multe discuții individuale. Ei cred că o călătorie în Florida ar putea fi mai productivă decât o întâlnire la Casa Albă în Washington D.C. Sunt pregătiți să călătorească în SUA, dar deocamdată, totul depinde de ce se va conveni la Abu Dhabi”, a scris jurnalista pe X. 

This is indeed one option being discussed. https://t.co/PmwOLqKqXh

— Christopher Miller (@ChristopherJM) November 25, 2025

Karoline Leavitt, secretara de presă a președintelui SUA, Donald Trump, a spus că există progrese pentru un acrod de pace, dar că sunt și câteva "detalii delicate", care vor trebui soluționate în urma discuțiilor dintre Ucraina, Rusia și SUA.

"În ultima săptămână, Statele Unite au făcut progrese extraordinare către un acord de pace, aducând atât Ucraina, cât și Rusia la masa negocierilor.

Există câteva detalii delicate, dar nu insurmontabile, care trebuie rezolvate și vor necesita discuții suplimentare între Ucraina, Rusia și Statele Unite", a precizat Karoline Leavitt. 

Over the past week, the United States has made tremendous progress towards a peace deal by bringing both Ukraine and Russia to the table.

There are a few delicate, but not insurmountable, details that must be sorted out and will require further talks between Ukraine, Russia,…

— Karoline Leavitt (@PressSec) November 25, 2025

Zelenski este pregătit să aibă o întâlnire cu Trump până la sfârşitul lunii, conform şefului administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Yermak, citat de Axios.

Oficialii americani și ucraineni au căzut de acord, în principiu, asupra majorității aspectelor planului, care a fost modificat semnificativ față de propunerea inițială americană în 28 de puncte.

Însă Zelenski dorește să negocieze în persoană cu Trump pe tema chestiunii teritoriale, a declarat Yermak.

Președintele francez, Emmanuel Macron, le-a transmis, marți, aliaților Ucrainei, că „negocierile capătă un nou avânt și ar trebui să îl valorificăm”. „Suntem, fără îndoială, într-un moment crucial”, a transmis președintele francez.

„Suntem, fără îndoială, într-un moment crucial. Negocierile capătă un nou avânt și ar trebui să îl valorificăm. Nu pentru că ar exista motive de alarmă. Ucraina este solidă, Rusia este lentă, iar Europa nu este fragilă. Ci pentru că există, în sfârșit, o șansă de a obține progrese reale, pentru că o pace bună presupune garanții de securitate robuste, nu doar pe hârtie”, spune Macron.

Keir Starmer a declarat că discuțiile privind un posibil armistițiu în Ucraina „se îndreaptă într-o direcție pozitivă”.

„S-au făcut progrese și salut unele dintre evoluțiile care au apărut acum. Ne asigurăm că proiectul reflectă pe deplin interesele Ucrainei și pune bazele unei păci durabile”, a spus Starmer.

Negocitorul trimis de Trump la Abu Dhabi, Dan Driscoll, poartă discuții cu oficiali ruși, după ce negociatorii americani au ajuns la înțelegeri inițiale cu Ucraina privind un proiect de plan de pace, potrivit unui oficial american, citat de Axios.

De asemenea, o delegație ucraineană condusă de șeful serviciilor de informații militare, generalul Kirilo Budanov, se află la Abu Dhabi și poartă discuții cu echipele americane și ruse, a declarat o altă sursă.

Potrivit acesteia, șefii serviciilor secrete militare ucrainene și ruse urmau să se întâlnească la Abu Dhabi pe o altă temă. Călătoria lui Driscoll la Abu Dhabi a surprins părțile și a dus la schimbarea planului inițial.

Potrivit unui anunț al Administrației Prezidențiale, președintele Nicușor Dan participă, marți, de la ora 17:00 la o reuniune prin videoconferință a „Coaliției Voluntarilor”.

Planul de pace al administrației Trump, care a fost revizuit în timpul negocierilor cu delegația ucraineană la Geneva, nu mai include o clauză care limitează dimensiunea Forțelor Armate Ucrainene, relatează ABC News.

Proiectul inițial prevedea reducerea armatei Ucrainei, care numără în prezent aproape un milion de oameni, la 600.000. Planul alternativ, pregătit de Ucraina și Europa, avea o limită de 800.000. De asemenea, a fost eliminată o clauză care acorda amnistie Rusiei pentru crimele de război.

În plus, Politico relatează, citând o sursă, că au fost modificate clauzele teritoriale. Proiectul inițial propunea ca Ucraina să cedeze întregul Donbas Rusiei în schimbul unei linii de front înghețate în regiunile Zaporijia și Herson.

Politico nu specifică modul în care au fost modificate clauzele teritoriale din plan. Problemele teritoriale vor fi discutate la nivel prezidențial - Volodimir Zelenski și Donald Trump.

Potrivit The Washington Post, planul a eliminat, de asemenea, prevederile privind relațiile Rusia-SUA care nu sunt direct legate de război.

În plus, s-a decis abandonarea ideii de a utiliza 100 de miliarde de dolari din rezervele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei pentru reconstrucția postbelică a Ucrainei, 50% din profituri urmând să meargă către SUA.

O serie de chestiuni controversate au fost „puse între paranteze”, inclusiv teritoriul și relațiile dintre NATO, Rusia și SUA

Un oficial american a declarat marți pentru CBS News că guvernul Ucrainei „a fost de acord cu un acord de pace” mediat de administrația Trump pentru a opri războiul Rusiei, care durează de aproape patru ani. Oficialul american și consilierul pentru securitate națională al Ucrainei, Rustem Umerov, au declarat că s-a ajuns la o înțelegere comună cu privire la planul de pace, unele detalii urmând să fie încă stabilite. 

Umerov și-a exprimat optimismul că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea călători la Washington înainte de sfârșitul lunii noiembrie pentru a finaliza un acord. 

„Ucrainenii au fost de acord cu acordul de pace”, a declarat oficialul american pentru CBS News. „Mai sunt câteva detalii minore de rezolvat, dar au fost de acord cu un acord de pace.”

Vestea a venit în timp ce secretarul armatei americane, Dan Driscoll, se afla la Abu Dhabi pentru a se întâlni cu oficiali ruși, au declarat pentru CBS News doi oficiali americani și două surse diplomatice. O a cincea sursă cu cunoștințe despre discuții a confirmat, de asemenea, prezența lui Driscoll în capitala Emiratelor Arabe Unite.

Nu a existat nicio reacție imediată din partea Rusiei asupra discuțiilor din Abu Dhabi.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat, marţi, ţările europene că încearcă să „submineze” eforturile diplomatice ale preşedintelui american, Donald Trump, prin revizuirea planului său de pace pentru Ucraina, potrivit EFE.

„Vor să submineze eforturile lui Donald Trump, vor să refacă planul în felul lor”, a afirmat Lavrov într-o conferinţă de presă, în care a recunoscut că şi unele din punctele planului iniţial „necesitau clarificări”, relatează Agerpres. 

Ministrul rus i-a acuzat pe europeni că fac cât mai mult „zgomot” posibil în media pentru a modifica planul în 28 de puncte, care satisfăcea pretențiile maximaliste ale Rusiei. 

„Punctele-cheie ale planului lui Trump se bazează pe înţelegerile la care s-a ajuns la Anchorage. Iar aceste principii sunt prezentate în linii mari în plan, lucru pe care îl salutăm”, a spus el, referindu-se la summitul ruso-american din august, din Alaska.

Lavrov şi-a exprimat încrederea că SUA vor transmite Rusiei versiunea „pe care o consideră preliminară din punctul de vedere al consensului final asupra textului respectiv cu europenii şi ucrainenii”.

„Să sperăm că se va întâmpla curând”, a comentat el, deşi a adăugat că Rusia „nu îşi grăbeşte colegii americani”.

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat, marţi, că „Rusia așteaptă din partea SUA o versiunea planului de pace coordonată cu UE și Ucraina, și este pregătită să discute formulările concrete". Totuşi, el a avertizat că situaţia va fi "fundamental diferită" dacă prevederile pierd "spiritul de la Anchorage„ (N. red. - summit-ul din Alaska).

„Avem canale de comunicare cu colegii americani, acestea sunt activate, iar noi așteptăm de la ei acea versiune pe care o vor considera intermediară din punctul de vedere al finalizării fazei de coordonare a acestui text cu europenii și cu ucrainenii.

Atunci vom analiza, pentru că dacă spiritul și litera de la Anchorage vor fi eliminate în ceea ce privește acele înțelegeri-cheie pe care le-am consemnat, atunci, desigur, va fi o situație fundamental diferită. Dar, repet, deocamdată nimeni nu ne-a transmis oficial nimic”, a spus el

Secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, se va întâlni la Abu Dhabi cu o delegație rusă și cu Kirill Budanov, șeful Direcției Principale de Informații a ministerului apărării din Ucraina, pentru a discuta planul de pace american, au declarat surse pentru Financial Times. Ruşii vor primi noul plan agreat de SUA şi Ucraina, de unde a fost scoasă cedarea Donbasului, scrie Moscow Times.

„Driscoll va prezenta planul președintelui american, Donald Trump, care a fost redus de la 28 la 19 puncte în urma discuțiilor cu ucrainenii de la Kiev și Geneva. Cererile de cedare a Donbasului către Rusia și alte cedări teritoriale sensibile au fost eliminate”, au declarat pentru Politico două surse familiarizate cu procesul.

Acestea au spus că cele mai dificile probleme au fost lăsate pentru negocieri față în față între Trump și Zelenski. Potrivit ABC News, noua versiune elimină, de asemenea, prevederile privind limitarea dimensiunii armatei ucrainene și amnistia pentru acțiunile comise în timpul războiului.

Anterior, surse ale publicației The Washington Post au relatat că s-a scos din plan şi prevederile privind relațiile dintre SUA și Rusia, care nu erau direct legate de încheierea războiului cu Ucraina. Potrivit publicației, Ucraina a căutat, de asemenea, ca aderarea la NATO să fie luată în considerare în cadrul procedurilor proprii ale Alianței, adică prin consensul țărilor membre. Versiunea inițială a planului prevedea consacrarea legală a imposibilității Ucrainei de a adera la blocul comunitar.

Noua versiune a eliminat și prevederea care aloca 100 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate pentru a crea un Fond de Redresare pentru Ucraina controlat de SUA, a relatat Bloomberg. Oficialii europeni au salutat această modificare, deoarece versiunea anterioară prevedea transferul a 50% din profituri către SUA, iar fondurile necheltuite urmau să fie canalizate către un fond de investiții americano-rus.

Kremlinul a transmis că nu a văzut încă planul de pace actualizat în 19 puncte. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia are doar prima versiune, pe care a numit-o „proiect” al acordului american privind Ucraina. El a spus că proiectul „corespunde în mare măsură spiritului de la Anchorage”, dar Kremlinul înțelege că textul original a suferit modificări și așteaptă informații oficiale.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a respins, marți, termenii planului de pace pe care SUA îl negociază cu Ucraina, cerând europenilor să dea dovadă de forță și să aleagă singuri folosirea activelor rusești înghețate. „Vrem pace, dar nu o capitulare”, a spus el, scrie Politico.

„Europenii sunt singurii care pot decide ce vor face cu activele rusești înghețate deținute de europeni”, a declarat Macron la postul de radio francez RTL.

Deși președintele francez a lăudat SUA pentru adoptarea „unei abordări care merge în direcția corectă”, el a spus că planul, care a fost perceput în Europa ca reflectând în mare parte interesele rusești, conține „elemente care trebuie îmbunătățite”.

În schimb, Macron le-a cerut europenilor să nu dea „semne de slăbiciune” care ar încuraja Rusia în „confruntarea sa strategică” cu Europa.

„Întreaga dezbatere de la Geneva din ultimele zile s-a concentrat pe argumentarea împotriva limitării forțelor ucrainene. Nu trebuie să impunem nicio limită, prima garanție de securitate pentru ucraineni și pentru noi este această armată robustă”, a declarat Macron.

Preşedintele american, Donald Trump, rămâne optimist că discuţiile privind obţinerea păcii în Ucraina vor conduce la un rezultat, a declarat, luni, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, conform Agerpres.

La sfârşitul săptămânii trecute au avut loc discuţii foarte productive între echipa de securitate naţională a preşedintelui Trump şi delegaţia ucraineană, a afirmat Karoline Leavitt. Ea a spus că există în acest moment doar câteva puncte asupra cărora nu există încă un acord.

Leavitt a precizat, de asemenea, că preşedintele american este frustrat de faptul că războiul din Ucraina continuă.

Trump a pus capăt finanţării americane pentru război, dar Statele Unite încă livrează sau vând cantităţi mari de arme.

„Nu putem face asta la nesfârşit, iar preşedintele vrea ca acest război să se încheie”, a mai spus Leavitt.

Planul de pace în 28 de puncte prezentat de Trump, criticat de mulţi ca fiind o „listă de dorinţe” a Moscovei, a fost considerat complet inacceptabil pentru Ucraina şi aliaţii săi europeni.

Conform planului american, Ucraina ar trebui să accepte pierderi teritoriale semnificative şi o limitare a numărului său de trupe, în timp ce NATO ar trebui să renunţe la ideea aderării Ucrainei şi a altor noi membri, iar SUA ar beneficia semnificativ de activele ruseşti îngheţate în UE.

Cancelarul german, Friedrich Merz, a redus speranţele în legătură cu progrese rapide după negocierile iniţiale dintre SUA, Ucraina şi principalele state europene.

„Nu va fi pace în Ucraina peste noapte”, a declarat liderul german după un summit special al UE privind războiul din Ucraina, desfăşurat în capitala Angolei, Luanda.

Un oficial american a confirmat pentru BBC că o delegație SUA se va întâlni, marți, cu reprezentanți ruși la Abu Dhabi. Această întâlnire vine după discuțiile de la Geneva dintre SUA și ucraineni.

CNN scrie că secretarul armatei americane, Dan Driscoll, a avut luni, la Abu Dhabi, întâlniri cu oficiali ruși cu privire la planul propus pentru încheierea războiului din Ucraina. Discuțiile continuă și marți, a declarat un oficial american pentru CNN.

Întâlnirile au avut loc în contextul în care Rusia și Ucraina au efectuat atacuri mortale marți noaptea, soldate cu cel puțin șase morți în capitala Ucrainei, Kiev, și trei morți în regiunea Rostov din Rusia.

Oficialul a adăugat că delegația rusă participă cu aprobarea lui Vladimir Putin.

Driscoll are rangul cel mai înalt din delegația americană de la Abu Dhabi, excluzând diplomații, a declarat oficialul. Nu se știe încă cine va face parte din delegația Rusiei.

Rușii au atacat puternic, marți dimineață, infrastructura energetică a Ucrainei şi capitala Kiev, potrivit autorităţilor. Toată țara este sub alertă aeriană. În capitala Ucranei s-au auzit mai multe explozii, iar autoritățile au anunțat că doi oameni au fost uciși și șapte au fost răniți, scrie Kyiv Independent. La rândul lor, ucrainenii au bomardat Krasnodar, în Rusia.

Citește mai multe aici

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, anunțat, luni, că va discuta cu Donald Trump „chestiunile sensibile” din planul SUA pentru pace în Ucraina.

Precizarea lui Zelenski vine în condițiile în care joi expiră termenul limită anunțat de partea americană pentru ca Ucraina să accepte sau să respingă planul de pace.

În plus, radiodifuzorul național ucrainean Suspilne a relatat că, potrivit Casei Albe, săptămâna aceasta nu este programată o vizită a lui Zelenski la Washington.

„Delegația noastră s-a întors luni de la Geneva după negocierile cu partea americană și partenerii europeni. Acum, lista pașilor necesari pentru a pune capăt războiului poate deveni realizabilă.

De acum, după Geneva, există mai puține puncte – nu mai sunt 28 – și multe dintre elementele corecte au fost luate în considerare în noul cadru. 

Mai avem de lucru să finalizăm documentul și trebuie să facem totul cu demnitate. Apreciem că majoritatea lumii este gata să ne ajute și că partea americană abordează acest lucru constructiv. 

Echipa noastră a informat deja despre noul proiect (...), iar aceasta este, într-adevăr, abordarea corectă.

Voi discuta problemele sensibile cu președintele Trump. Ucraina nu va fi niciodată un obstacol în calea păcii.

Acesta este principiul nostru (...) iar milioane de ucraineni se bazează pe o pace demnă și o merită. Vom face totul pentru asta și suntem gata să lucrăm cât mai repede posibil”, a scris, luni seară, Zelenski pe o rețea socială.

Statele Unite ale Americii au făcut presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta planul de pace în 28 de puncte vizând încheierea războiului cu Rusia în condiții extrem de favorabile Moscovei. Presiunile s-au manifestat în timpul negocierilor purtate duminică, la Geneva, a declarat, luni, un oficial informat în legătură cu aceste discuţii.

Chiar dacă presiunea americană s-a atenuat în timpul întâlnirii, o „presiune globală” se menţine, a declarat, luni, oficialul citat, care a cerut să nu i se dezvăluie identitatea.

Planul american a fost primit cu reacţii negative de Ucraina şi de susţinătorii săi europeni, care în prezent negociază cu guvernul american revizuirea propunerilor SUA.

De asemenea, SUA și Ucraina au elaborat un nou plan, în 19 puncte, elementele cele mai sensibile din punct de vedere politic urmând să fie decise de președinții Trump și Zelenski.

Versiunea iniţială a planului propus de SUA prevede în principal ca Ucraina să cedeze Rusiei complet regiunea Donbas.

Donbasul și Crimeea anexată în 2014, ar fi urmat să fie recunoscute ca fiind de facto ruseşti.

Teritoriile din Donbas cedate Rusiei și care în prezent nu se află sub controlul acesteia ar fi devenit deveni zone-tampon demilitarizate

Provinciile Herson şi Zaporojie - din sud şi sud-est - ar fi urmat să fie împărţite de-a lungul liniei actuale a frontului.

Parlamentul European a introdus, luni, pe ordinea de zi o dezbatere referitoare la noul plan de pace pentru Ucraina, care va avea loc miercuri dimineaţă, cu participarea preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Dezbaterea, pusă pe ordinea de zi la solicitarea grupurilor PPE (Partidul Popular European), S&D (Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor), Renew, Verzi şi ECR (Conservatorii şi Reformiştii Europeni), va fi urmată şi de adoptarea unei rezoluţii.

„Ştiu că mulţi vor vrea să dezbată acest lucru mai târziu în această sesiune, dar vreau să deschid această plenară afirmând că această Casă a fost alături de poporul ucrainean din prima zi şi suntem alături de ei şi astăzi”, a spus Roberta Metsola luni la începutul sesiunii, în aplauzele eurodeputaţilor.

„Suntem plini de speranţă şi recunoscători pentru progresele care s-au făcut, cu un nou efort pentru pace în coordonare cu SUA. Dar, în Europa, noi ştim că aceasta trebuie să fie o pace reală: cu demnitate, cu justiţie şi cu libertate. Şi, cel mai important, totul trebuie să fie bazat pe principiul - nimic despre Ucraina, fără Ucraina”, a adăugat preşedinta PE.

„Următoarele zile vor fi cruciale şi ştiu că toţi vom face tot ce vom putea pentru a ajuta la obţinerea acestei păci dificil de realizat pe care am dorit-o întotdeauna”, a mai afirmat Metsola.

Liderii europeni „pro-război” pun bețe-n roate planului avansat de SUA pentru pacea în Ucraina, iar asta nu va face decât să înrăutățească situația, acuză ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, într-o declarație făcută, luni, la Bruxelles și semnalată de Agerpres.

Szijjarto a anticipat „tot mai multe victime și un risc crescut de escaladare” dacă propunerile SUA nu sunt acceptate.

Planul (american) „este o șansă majoră” pentru ca pacea să revină, în sfârșit, în Europa Centrală, însă „Bruxelles-ul şi liderii europeni nu au interesul să îl aprobe”, susține ministrul ungar, al cărui guvern este cunoscut pentru poziția de lungă durată pro-Moscova.

„Nu numai că nu este în interesul lor, dar este clar că deja lucrează la modalități de a zădărnici, submina şi bloca aprobarea acestui plan de pace”, a continuat Szijjarto.

„Singura acțiune acceptabilă din partea politicienilor europeni - ținând cont de umanitate şi bun simț - este să sprijine pe deplin şi necondiționat eforturile de pace ale SUA și acest plan în 28 de puncte”, a conchis el.

SUA și Ucraina au elaborat un nou acord de pace în 19 puncte, dar au lăsat elementele cele mai sensibile din punct de vedere politic să fie decise de președinți, potrivit prim-viceministrului ucrainean de externe, Serghii Kisliți.

Kisliți, care a făcut parte din delegația ucraineană pentru discuțiile de la Geneva, a declarat pentru Financial Times că întâlnirea a fost un efort „intens”, dar „productiv”, care a dus la un proiect de document revizuit complet, care a lăsat ambele părți cu un sentiment „pozitiv”.

Ucrainenii au declarat că „nu au fost mandatați” să ia decizii privind teritoriile — în special cedarea de teritorii, așa cum sugera proiectul inițial de plan — ceea ce, conform constituției țării lor, ar necesita un referendum național.

Noul proiect semăna destul de puțin cu versiunea anterioară a propunerii de pace, care stârnise controverse la Kiev. „Foarte puține lucruri au mai rămas din versiunea originală”, a spus Kisliți.

Fiecare parte va duce acum cele mai recente versiuni de lucru la Washington și Kiev pentru a-i informa pe președinți. Administrația Trump urma să contacteze apoi Rusia pentru a încerca să avanseze discuțiile.

Kisliți a declarat că partea americană pare dispusă să retragă propunerea de a introduce un plafon de 600.000 de soldați în armata ucraineană. El a spus că negociatorii americani au ascultat cu atenție argumentele ucrainene și au fost de acord să ia în considerare aceste aspecte

„Au fost de acord că numărul soldaților armatei ucrainene din versiunea divulgată — indiferent cine a fost autorul acesteia — nu mai era pe masă”, a spus el. 

O propunere de amnistie generală pentru potențiale crime de război din proiectul inițial a fost reelaborată într-un mod care să abordeze „nemulțumirile celor care au suferit în război”, a spus el.

„Rușii trebuie să demonstreze dacă sunt cu adevărat interesați de pace sau dacă vor găsi o mie de motive pentru a nu se implica”, a spus Kisliți. Ucraina, la rândul său, și-a exprimat dorința de a continua să lucreze pentru un sfârșit echitabil al războiului și de a călători „oriunde” pentru a continua procesul.

SUA trebuie acum să decidă cum și când să prezinte Rusiei proiectul de acord de pace. Kremlinul a transmis, luni, că nu a văzut încă proiectul americano-ucrainean și nu a fost informat despre acesta.

Presa ucraineană, citând surse, a relatat că discuțiile dintre delegațiile ucraineană și americană de la Geneva s-au lovit de două obstacole majore - retragerea Forțelor Armate ale Ucrainei din Donbas și aderarea Ucrainei la NATO și, implicit, garanțiile de securitate.

Potrivit acestor surse, ambele chestiuni au fost acum escaladate la nivelul negocierilor directe între Volodimir Zelenski și Donald Trump, care ar putea avea loc chiar în această săptămână.

Planul SUA pentru pacea în Ucraina include mai multe măsuri care au fost propuse și apoi respinse în negocierile anterioare, informează CNN.

În primul rând, frontierele Ucrainei nu pot fi modificate prin forță, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat de presă, în contextul în care oficiali de rang înalt americani și europeni au purtat discuții la Geneva.

„În al doilea rând, ca stat suveran, nu pot exista limitări ale forțelor armate ale Ucrainei care ar lăsa țara vulnerabilă la atacuri viitoare și, prin urmare, ar submina securitatea europeană”, a adăugat von der Leyen.

„În al treilea rând, trebuie să fie pe deplin reflectat rolul central al Uniunii Europene în asigurarea păcii pentru Ucraina. Ucraina trebuie să aibă libertatea și dreptul suveran de a-și alege propriul destin. Iar ucrainenii și-au ales un destin european”, a concluzionat Von der Leyen.

Oficialii americani și ucraineni au raportat progrese în eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia după discuțiile de la Geneva, dar nu au oferit detalii despre modul în care urmau să fie rezolvate unele dezacorduri profunde dintre Rusia și Ucraina.

Potrivit Financial Times, negocierile de duminică au dus la reducerea planului de pace la 19 puncte față de cele 28 inițiale.

Sursele nu au specificat ce elemente au fost eliminate. Înainte de negocieri, liderii europeni și-au exprimat îngrijorările cu privire la anumite părți ale planului, inclusiv cereri referitoare la sancțiuni împotriva Rusiei și înghețarea activelor suverane rusești, despre care au afirmat că decizia revine UE.

O declarație comună emisă de SUA și Ucraina a descris discuțiile ca fiind „constructive, concentrate și respectuoase”.

„Discuțiile au arătat progrese semnificative în direcția alinierii pozițiilor și a identificării clare a următorilor pași. Acestea au reafirmat că orice acord viitor trebuie să respecte pe deplin suveranitatea Ucrainei și să asigure o pace durabilă și justă”, se arată în comunicat.

Referitor la planul de pace propus de SUA în Ucraina, președintele Turciei a menţionat că „acordul este posibil dacă planul răspunde așteptărilor legitime și nevoilor de securitate ale părților, fără a crea noi instabilități”, în urma discuţiei telefonice pe care a avut-o, luni, cu Vladimir Putin.

„Credem că o pace justă nu va avea învinși. Suntem convinși că drumul către o pace justă trece prin negocieri și prin apropiere. Există acum o dezbatere cu privire la faptul dacă planul de pace prezentat oferă o astfel de bază. Este posibil să se ajungă la un acord pe acest plan? Da, este posibil. Dar cum? Aceasta trebuie abordată.

Acordul este posibil dacă planul răspunde așteptărilor legitime și nevoilor de securitate ale părților, fără a crea noi instabilități. Credem că compromisurile sunt posibile prin negocieri care încep cu probleme agreate și o agendă pozitivă. Dacă se stabilește o bază care să satisfacă pe toată lumea, se va deschide ușa către o soluție durabilă.

Propunerile de negociere care deschid calea către o pace justă și durabilă vor avea un impact pozitiv asupra procesului. Așa cum Turcia a jucat un rol important anterior la Istanbul, suntem pregătiți să menținem aceeași atitudine constructivă și astăzi", a afirmat Erdogan, conform lui Anton Gerashchenko, fost consilier în ministerul ucrainean de Interne. 

President Erdoğan:

"We believe that a just peace will have no losers. We are convinced that the path to a just peace lies in negotiations and coming together.

There is now a debate over whether the peace plan that has been put forward provides such a basis. Is it possible to… pic.twitter.com/bYr0RNEoRL

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) November 24, 2025

Vladimir Putin şi președintele Turciei, Recep Erdogan, au purtat o discuţie telefonică, luni, în care au abordat şi subiectul noului plan de pace propus în Ucraina. Ei au mai vorbit şi despre implementarea proiectelor strategic importante în domeniul energetic, potrivit canalului Telegram "news_kremlin".

A avut loc un schimb de opinii privind situația Ucrainei, inclusiv în contextul propunerilor americane pentru pace. Vladimir Putin a menționat că aceste propuneri, în forma cu care „am fost familiarizați”, se înscriu în cadrul discuțiilor de la întâlnirea ruso-americană de la nivel înalt din Alaska și, în principiu, pot servi drept bază pentru o reglementare finală a păcii. A fost reconfirmat interesul părții ruse pentru o soluționare politico-diplomatică a crizei ucrainene.

Erdogan și-a exprimat intenția de a sprijini procesul de negocieri și disponibilitatea de găzdui aceste negocieri la Istanbul. Președintele Turciei a oferit, de asemenea, impresiile sale în urma vizitei la summitul G20 și a întâlnirilor cu liderii mai multor țări participante.

Cei doi au convenit să mențină contacte regulate, mai precizează sursa menţionată.

Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a afirmat, luni, la a patra ediţie a Summitului Parlamentar al Platformei Internaţionale Crimeea, desfăşurat la Stockholm, că România susţine, în continuare, integritatea teritorială a Ucrainei în frontierele sale recunoscute internaţional, conform Agerpres.

„Războiul agresiv al Rusiei este o încălcare flagrantă a dreptului internaţional, precum şi un atac asupra democraţiei şi drepturilor omului. Lumea trebuie să îşi consolideze sprijinul pentru lupta Ucrainei de a-şi apăra suveranitatea şi de a-şi restabili integritatea teritorială. 

Încă de la început, România a condamnat în cei mai fermi termeni anexarea ilegală a Crimeei în 2014 şi actualul război de agresiune ilegal, neprovocat şi nejustificat al Federaţiei Ruse. Rămânem angajaţi pe deplin să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie şi susţinem parcursul Ucrainei către statutul de membru cu drepturi depline al UE şi NATO. Având în vedere provocările cu care ne confruntăm azi, acţiunea decisivă şi coordonată este esenţială. Trebuie să acţionăm în acest sens", a spus Abrudean.

El a amintit că, pe 10 noiembrie 2025, Senatul României a adoptat un proiect de lege care incriminează încălcarea şi eludarea sancţiunilor internaţionale împotriva Rusiei, prin care „cei care ajută persoane şi companii aflate pe lista de sancţiuni nu vor mai scăpa cu o simplă amendă, ci vor răspunde penal şi riscă pedeapsa cu închisoarea”.

„În ceea ce priveşte eforturile globale de sprijinire a Ucrainei, salut înfiinţarea Registrului Pagubelor cauzate Ucrainei, care a devenit operaţional în 2024. Salut şi următorul pas spre responsabilitate şi justiţie pentru Ucraina, respectiv viitoarea înfiinţare a unei Comisii Internaţionale de Soluţionare a Cererilor Ucrainei, precum şi identificarea celor mai adecvate surse de finanţare pentru crearea unui fond de compensare destinat despăgubirilor stabilite şi acordate de această comisie. 

Dragi colegi, acestea reprezintă dovezi clare ale determinării comunităţii internaţionale de a reafirma supremaţia dreptului internaţional, de a restabili încrederea în ordinea bazată pe reguli, unde dreptul internaţional are prioritate în faţa forţei. Rămânem uniţi pentru o pace durabilă şi justă pentru Ucraina şi pentru poporul ucrainean", a adăugat Abrudean în discursul său.

Preşedintele Senatului a evidenţiat că securitatea regională nu poate fi construită „dacă regulile sunt ignorate”.

„Războiul Rusiei a provocat suferinţe profunde oamenilor din Ucraina. Milioane de familii au pierdut locuinţe, rude sau sentimentul de siguranţă. Femeile, copiii şi persoanele în vârstă au plătit cel mai greu preţ. Aceste efecte depăşesc graniţele Ucrainei. Afectează întreaga regiune. Afectează şi România. 

Nu poţi construi securitate regională dacă regulile sunt ignorate. Nicio ţară nu se poate simţi în siguranţă în astfel de condiţii. România este alături de Ucraina. Am oferit protecţie celor care au fugit din calea războiului. Am oferit ajutor umanitar, sprijin financiar şi adăpost. Continuăm să susţinem independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în frontierele sale recunoscute internaţional. Acest lucru include Crimeea. Slava Ukraini!”, a transmis Abrudean.

Kremlinul a transmis, luni, că încă nu a fost informat despre modificările aduse de ucraineni şi europeni la planul de pace iniţial pe care SUA l-au transmis Rusiei săptămâna trecută, informează Agerpres.

„Nu am văzut niciun plan (...) Deocamdată nu am primit nimic oficial”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, în cadrul conferinţei de presă zilnice.

Rusia a urmărit cu atenţie consultările dintre Ucraina şi Statele Unite, care au avut loc, duminică, la Geneva, dar nu are cunoştinţă de modificările aduse planului în 28 de puncte, a afirmat Peskov.

„Să aşteptăm. Se pare că dialogul continuă şi vor urma alte contacte", a adăugat el.

Pentru moment, Kremlinul nu plănuieşte să desfăşoare în această săptămână nicio întâlnire cu reprezentanţii americani pentru a studia documentul respectiv, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse.

„Vreau să amintesc că preşedintele (n. red. - dictatorul) Putin a declarat că rămânem deschişi la astfel de contacte şi discuţii, dar în acest moment nu există nimic concret”, a comentat el.

Liderul de la Casa Albă a postat un mesaj, luni, în contextul negocierilor de pace în Ucraina. 

"Este cu adevărat posibil ca negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina să înregistreze progrese aşa de importante??? Nu credeți până nu vedeți, dar ceva bun s-ar putea întâmpla. Dumnezeu să binecuvânteze America!", a postat Trump pe Truth Social.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că Ucraina va continua să colaboreze îndeaproape cu Statele Unite la un plan propus pentru a pune capăt luptelor din țara sa, dar a subliniat importanța asigurării faptului că orice plan consolidează securitatea Ucrainei, conform CNN.

„În acest moment, ne aflăm într-un moment critic și colaborăm îndeaproape cu Statele Unite, cu partenerii europeni, cu mulți, mulți alții pentru a defini pașii care pot pune capăt războiului Rusiei împotriva noastră, împotriva Ucrainei și pot aduce o securitate reală”, a declarat el la un summit parlamentar suedez prin conexiune video.

„Vom continua cu toții să colaborăm cu partenerii, în special cu Statele Unite, căutând compromisuri care să ne întărească, dar nu să ne slăbească. Și vom explica cât de periculos este să ne prefacem că agresiunea este ceva ce putem pur și simplu trece cu vederea și să mergem mai departe”, a spus el.

Zelenski a adăugat că Ucraina a convins cu succes Washingtonul să mențină pe masă „puncte extrem de sensibile”, inclusiv asigurarea eliberării complete a tuturor prizonierilor de război ucraineni și returnarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia, în contextul discuțiilor în curs de desfășurare la Geneva.

De asemenea, el a cerut națiunilor europene să ia decizii cu privire la confiscarea activelor rusești și a spus că Moscova trebuie „să plătească integral” pentru război.

Presa ucraineană, citând surse, relatează că discuțiile dintre delegațiile ucraineană și americană de la Geneva s-au lovit de două obstacole majore - retragerea Forțelor Armate ale Ucrainei din Donbas și aderarea Ucrainei la NATO și, implicit, garanțiile de securitate.

Potrivit acestor surse, ambele chestiuni au fost acum escaladate la nivelul negocierilor directe între Volodimir Zelenski și Donald Trump, care ar putea avea loc chiar în această săptămână.

Planul lui Trump ar cere retragerea trupelor ucrainene din Donbas - un punct descris ca fiind „unul dintre cele mai controversate”. Cu toate acestea, părțile au reușit să avanseze și în alte chestiuni: dimensiunea Forțelor Armate ale Ucrainei, controlul asupra Centralei Nucleare de la Zaporijie, cadrul de schimb de prizonieri și returnarea persoanelor condamnate - aceste prevederi au fost ajustate, potrivit RBC-Ucraina.

Oficiali ucraineni și americani discută posibilitatea unei vizite a președintelui Volodimir Zelenski în SUA, au relatat Reuters și CBS News, potrivit Kyiv Independent.

Călătoria ar putea avea loc chiar în această săptămână și s-ar concentra pe eforturile președintelui Donald Trump de a obține acordul Ucrainei privind propunerea de pace a SUA.

Posibila vizită a lui Zelenski va depinde de rezultatele discuțiilor de la Geneva, a relatat CBS News. O sursă nedivulgată a declarat pentru Reuters că Zelenski s-ar putea întâlni cu Trump pentru a discuta cele mai sensibile chestiuni ale planului, cum ar fi cele teritoriale.

Negocierile dintre SUA și Ucraina de la Geneva au dus la un „succes decisiv” pentru europeni, a declarat ministrul german de externe, Johann Wadephul, scrie BBC.

Johann Wadephul spune că problemele legate de Europa, inclusiv o interdicție de aderare a Ucrainei la NATO, au fost eliminate din planul de pace în 28 de puncte.

„Acesta este un succes decisiv pe care l-am obținut ieri”, a declarat el pentru postul public de radio din Germania, Deutschlandfunk.

Ministrul german de externe a reiterat, de asemenea, că „niciun acord nu trebuie încheiat peste voința europenilor și ucrainenilor”.

Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, îndeamnă liderii europeni să sprijine planul în 28 de puncte, pe care îl consideră o „șansă majoră” de a pune capăt războiului din Ucraina.

„Fiecare politician european are datoria de a susține acest plan pe deplin și necondiționat, deoarece aceasta este alegerea rațională și umană”, spune el.

El critică orice lider vest-european care încearcă să „blocheze” planul.

Președintele Finlandei, Alexander Stubb a discutat cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și a declarat că salută progresele înregistrate în discuțiile de la Geneva.

„Negocierile au fost un pas înainte, dar există încă probleme majore care rămân de rezolvat”, adaugă el, citat de BBC.

Stubb adaugă că orice decizie care intră în sfera de competență a UE sau NATO va fi discutată și decisă separat de membrii acestora.

Președintele Nicușor Dan participă în format videoconferință la reuniunea liderilor UE privind Ucraina.

Discuțiile au loc de la ora 11:30, a informat Administrația Prezidențială.

Statele Unite şi Ucraina au elaborat un cadru de pace „actualizat şi rafinat” pentru a pune capăt războiului din Ucraina, în urma discuţiilor purtate duminică la Geneva, conform unui comunicat al Ucrainei şi SUA, scrie BBC.

Ambele părţi au convenit să continue să lucreze intens la propunerea comună în zilele următoare şi să rămână în strânsă coordonare cu partenerii europeni, au precizat acestea într-un comunicat comun.

„Deciziile finale din acest cadru vor fi luate de preşedinţii Ucrainei şi Statelor Unite”, se adaugă în comunicat.

Discuţiile de la Geneva au fost descrise ca fiind „constructive, concentrate şi respectuoase”, demonstrând „progrese semnificative către alinierea poziţiilor şi identificarea paşilor următori clari”.
„Ambele părţi au convenit că au avut consultări extrem de productive”, se arată în comunicat.

Negociatorii au reafirmat că orice acord viitor trebuie să susţină suveranitatea Ucrainei şi să asigure o pace durabilă şi justă. „Ca urmare a discuţiilor, părţile au elaborat un cadru de pace actualizat şi rafinat”, au spus ei.

Ucraina şi-a exprimat, de asemenea, recunoştinţa pentru sprijinul SUA. Ambele părţi au declarat că vor continua să lucreze împreună pentru a realiza o pace care să garanteze „securitatea, stabilitatea şi reconstrucţia” Ucrainei.

„Delegaţia ucraineană a afirmat că toate preocupările sale principale - garanţiile de securitate, dezvoltarea economică pe termen lung, protecţia infrastructurii, libertatea de navigaţie şi suveranitatea politică - au fost abordate în detaliu în timpul întâlnirii”, se arată într-un comunicat separat al SUA.

În acest document se adaugă faptul că reprezentanţii ucraineni au declarat că proiectul revizuit reflectă interesele lor naţionale şi oferă „mecanisme credibile şi aplicabile pentru a proteja securitatea Ucrainei atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung”.

Ucraina nu a comentat deocamdată.

Duminică, secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat că s-au înregistrat progrese „substanţiale” în timpul discuţiilor cu oficialii ucraineni de la Geneva cu privire la planul de pace în 28 de puncte al SUA, care s-a confruntat cu rezistenţă din partea Ucrainei şi a aliaţilor săi europeni. 

El a menţionat că problemele rămase nu sunt „insurmontabile” şi a spus că aspectele care afectează direct Europa şi NATO vor fi abordate separat, cu contribuţia naţiunilor aliate. „Cred sincer că vom ajunge acolo”, a adăugat şeful diplomaţiei americane.

Rubio a atenuat, de asemenea, termenul limită sugerat anterior pentru acceptarea de către Ucraina a propunerii, menţionând că, deşi o concluzie până joi ar fi ideală, „fie că este joi, fie că este vineri, fie că este miercuri, fie că este luni în săptămâna următoare, vrem să fie curând”.

Rubio s-a întâlnit la Geneva cu trimisul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, şi cu Daniel Driscoll, un înalt oficial al Pentagonului, pentru discuţii cu delegaţia ucraineană. 

Negociatorul ucrainean Andrii Iermak a numit întâlnirea „foarte productivă”, adăugând că discuţiile se îndreaptă spre o pace justă şi durabilă. Deciziile finale, a spus Iermak, vor fi luate de preşedinţii Statelor Unite şi Ucrainei.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a lăudat eforturile diplomatice reînnoite într-un discurs video transmis duminică seara, exprimându-şi speranţa că discuţiile vor duce la paşii potriviţi pentru a pune capăt conflictului. 

Şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a declarat, duminică, că nu este necesar să fie prezentată o „contrapropunere completă” la planul american destinat să pună capăt războiului între Rusia şi Ucraina, chiar dacă numeroase aspecte trebuie să fie încă discutate, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Nu cred ca problema să fie de a lucra la o contrapropunere completă. Există multe puncte acceptabile în planul citit de noi”, a spus Meloni într-o conferinţă de presă la summitul G20 de la Johannesburg. „Este mult mai judicios să lucrăm asupra propunerii existente şi să ne concentrăm asupra problemelor într-adevăr cruciale”, a adăugat ea.

Comentariile şefei guvernului italian vin în timp ce oficiali americani şi ucraineni de rang înalt s-au reunit la Geneva pentru a discuta planul controversat preşedintelui Donald Trump destinat să pună capăt unui conflict ce durează de aproape patru ani.

Donald Trump a dat Ucrainei termen până în 27 noiembrie pentru a aproba planul.

Ucraina şi unii dintre aliaţii săi europeni doresc ca modificări să fie aduse proiectului care acceptă o serie de cereri maximaliste ale Rusiei, în special de a cere ţării invadate să-i cedeze teritorii, să îşi reducă armata şi să se angajeze să nu adere niciodată la NATO.

Meloni, care a avut, duminică, o convorbire telefonică cu Donald Trump, a afirmat că discuţiile sunt „într-un stadiu foarte delicat” şi reprezintă „un test de maturitate” pentru Europa.

„Unele puncte ale planului american trebuie să fie desigur discutate: problema teritoriilor, problema finanţării reconstrucţiei, problema armatei ucrainene. Există de asemenea numeroase puncte pe care le consider ca fiind pozitive, în special în ceea ce priveşte garanţiile de securitate”, a precizat ea.

Planul american a fost elaborat fără participarea aliaţilor europeni ai Ucrainei.

Dar „o parte a acestui plan are nevoie de Europa pentru a fi pus în aplicare, iar aceasta priveşte problema garanţiilor de securitate, problema reconstrucţiei, problema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană”, a adăugat ea.

Giorgia Meloni a explicat că i-a cerut lui Donald Trump în cursul convorbirii lor telefonice „să înţeleagă dacă putem obţine cel puţin o încetare a focului temporară asupra infrastructurilor strategice” bombardate de Rusia în Ucraina.

„Ruşii trebuie, de asemenea, să dea un semnal concret că vor într-adevăr să ajungă la pace”, a mai spus prim-ministra italiană.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a mulţumit din nou SUA şi, în mod special, preşedintelui Donald Trump pentru „tot ceea ce fac pentru securitatea” ţării sale, la scurt timp după ce preşedintele american a acuzat din nou Ucraina de „lipsă de recunoştinţă”, potrivit EFE şi AFP, citate de Agerpres.

„Leadership-ul SUA este important, suntem recunoscători pentru tot ceea ce Statele Unite şi preşedintele Trump fac pentru securitate şi continuăm să lucrăm în cel mai constructiv mod posibil”, a declarat el pe Twitter.

„Ucraina este recunoscătoare SUA, faţă de fiecare inimă americană şi personal faţă de preşedintele Trump pentru ajutorul care, începând cu rachetele Javelin, a salvat vieţi ucrainene”, a afirmat Zelenski într-un mesaj pe Twitter.

Javelin sunt rachete antitanc de fabricaţie americană, a căror livrare Ucrainei Donald Trump a aprobat-o în primul său mandat (2017-2021), pe când Ucraina lupta împotriva rebelilor separatişti în Donbas.

Volodimir Zelenski a precizat că delegaţia ţării sale şi cea din SUA s-au întâlnit, duminică, la Geneva şi şi-a exprimat speranţa pentru „un rezultat practic care să aducă Ucraina şi întreaga Europă mai aproape de o pace şi o securitate fiabile”.

„Este important să existe dialog, să se revitalizeze diplomaţia”, a menţionat Zelenski.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat că discuțiile pe care le-au purtat delegațiile europeană și americană astăzi, la Geneva, au fost cele mai productive și mai cu sens de până acum în procesul de pace pentru Ucraina.

El spune, totuși, că „mai este mult de lucru” și că vor mai urma noi vești. Șeful diplomației americane adaugă:

„Avem un produs foarte bune care este construit pe o fundație de propuneri de la toate părțile implicate aici. Vom trece prin aceste elemente punct cu punct. Cred că am făcut un progres foarte bun. Echipele noastre s-au dus acum fiecare în camera lor pentru a lucra la sugestiile care ni s-au dat”.

O contrapropunere a Europei pentru încheierea războiului din Ucraina a fost obținută de publicația britanică The Telegraph. Ea diferă  serios de controversatul plan în 28 de puncte al administrației Trump și include 24 de puncte.

Propunerile americanilor au fost criticate intens în ultimele zile, mai ales pentru caracterul lor pro-rus și pentru faptul că sunt extrem de favorabile statului agresor.

De partea cealaltă, planul european este mult mai favorabil Ucrainei și recunoaște sacrificiile enorme făcute de ucraineni în timpul războiului. Printre diferențele cele mai importante este că planul europenilor nu impune nicio restricție armatei Ucrainei.

Citește mai departe AICI.

Preşedintele Turciei, Recep Erdogan, a anunţat, duminica aceasta, că, luni, ar urma să aibă o convorbire telefonică cu Vladimir Putin pentru a discuta despre eforturile de pace privind Ucraina, adăugând că îi va propune relansarea transportului cerealelor, în condiţii de siguranţă, prin Marea Neagră, potrivit Reuters, citată de Agerpres.

Turcia va face tot posibilul pentru a deschide calea către pace în Ucraina, a afirmat Erdogan într-o conferinţă de presă, după summitul G20 din Africa de Sud, adăugând că va împărtăşi liderilor şi aliaţilor europeni şi americani rezultatele convorbirii sale cu Putin.

Erdogan a mai spus că Turcia încă evaluează modul în care îşi poate desfăşura forţele de securitate în cadrul unei forţe internaţionale de stabilizare planificate în Gaza, afirmând că o decizie va fi luată după aceste discuţii.

Turcia, ţară membră a NATO, a jucat un rol-cheie în negocierile privind o încetare a focului în Fâşia Gaza, devenind una dintre semnatarele acordului încheiat în Egipt. Ea s-a angajat să monitorizeze punerea în aplicare a acordului şi şi-a exprimat dorinţa de a se alătura forţei de stabilizare preconizate.

Președintele SUA a ieșit la atac pe Truth Social după discuțiile între delegația americană și cea europeană de la Geneva, acuzând Ucraina că demonstrează „recunoștință zero” față de eforturile SUA de a încheia războiul. Mesajul lui Trump este scris în întregime cu majuscule.

„«Conducerea» Ucrainei a demonstrat zero recunoștință pentru eforturile noastre, iar Europa continuă să cumpere petrol din Rusia.

Am moștenit un război care nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată, un război care înseamnă că toată lumea pierde, mai ales milioanele de oameni care au murit pentru nimic”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski spune că există o „înțelegere a faptului că planul propus de SUA trebuia să ia în considerare un număr de elemente care fac parte din viziunea Ucrainei și care sunt critice pentru interesul național al Ucrainei”.

El a adăugat că munca viitoare pe acest acord trebuie să asigure că „toate elementele sunt cu adevărat eficiente în atingerea obiectivului principal – oprirea vărsării de sânge și a războiului”.

Declarația lui Zelenski vine în contextul întâlnirilor și discuțiilor dintre delegațiile americană și europeană la Geneva, despre care liderul ucrainean spune că are ca scop să ducă la găsirea de „soluții funcționale”.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, s-a declarat „sceptic” că un acord pe problema păcii în Ucraina va putea fi obținut până la termenul limită de joi, impus de Trump acum câteva zile. „Suntem foarte departe de așa ceva”, a declarat liderul german, citat de BBC.

Merz a declarat, la summitul G20, că deși nu e „imposibilă” obținerea unui acord până joi, acest lucru este foarte puțin probabil, având în vedere ruptura din prezent dintre ce-și dorește Rusia și ce-și doresc Ucraina și aliații ei europeni.

Merz a mai precizat că cel mai important lucru în acest moment este ca diplomații să se concentreze pe redactarea unui document care să fie acceptabil pentru Ucraina și să fie folosit, apoi, pentru a negocia un acord de pace cu Rusia.

Multe părţi ale controversatului plan de pace pentru Ucraina al preşedintelui SUA, Donald Trump, nu pot fi puse în aplicare fără aprobarea aliaţilor europeni ai Ucrainei, a declarat, duminică, preşedintele francez, Emmanuel Macron, la summitul G20 din Africa de Sud, potrivit dpa, citată de Agerpres.

Propuneri precum utilizarea activelor ruseşti îngheţate şi aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană pot fi stabilite numai de către UE, a precizat Macron.

„Activele îngheţate sunt deţinute de europeni. Integrarea europeană a Ucrainei se află în mâinile europenilor. Ceea ce face NATO este în mâinile statelor membre NATO”, a insistat preşedintele francez, adăugând că planul SUA conţine multe aspecte care necesită un consens mai larg.

El a precizat că aliaţii europeni doresc pace, dar o pace care să ţină seama de interesele de securitate ale Ucrainei şi ale restului Europei.

Franţa, Germania şi Marea Britanie sunt hotărâte să determine SUA să revizuiască planul în 28 de puncte la o întâlnire care va avea loc la Geneva, duminică, după ce propunerea, divulgată pe scară largă săptămâna aceasta, a stârnit îngrijorare la Kiev şi în capitalele europene, pentru că oferă Rusiei concesii teritoriale şi militare importante.

Conform planului, teritoriul regiunii estice Donbas (Doneţk şi Lugansk), inclusiv zone aflate în prezent sub controlul Ucrainei, ar urma să fie cedat Rusiei, iar armata ucraineană ar urma să fie redusă drastic la 600.000 de soldaţi.

NATO ar fi invitată să declare că alianţa nu se va mai extinde în viitor, excluzând, practic, orice aderare a Ucrainei.

Rusia, în schimb, ar trebui să facă doar concesii relativ minore, inclusiv la renunţarea la activele îngheţate în UE, care ar urma să fie utilizate pentru reconstrucţia Ucrainei.

În schimbul acceptării acestor concesii, Ucrainei i s-au promis garanţii de securitate nespecificate din partea SUA.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a cerut, duminică, aliaţilor Ucrainei să contribuie la îmbunătăţirea capacităţilor de apărare antiaeriană ale ţării sale, în faţa atacurilor continue făcute de armata rusă, transmite DPA, preluată de Agerpres.

„În paralel cu demersurile diplomatice, trebuie să facem tot ce putem pentru a ne consolida protecţia contra acestor atacuri ruse violente”, a scris Zelenski pe Telegram.

El a adăugat că „este foarte important să fie accelerate toate acordurile Kievului cu partenerii săi cu privire la sistemele de apărare antiaeriană şi la rachete”.

Reprezentanţi ai SUA, Ucrainei, Regatului Unit, Germaniei şi Franţei dezbat duminică, la Geneva, planul de pace în 28 de puncte elaborat recent de guvernul american şi menit să pună capăt războiului izbucnit în Ucraina în februarie 2022.

Referitor la acest aspect, Volodimir Zelenski a declarat că echipele ucraineană, americană şi europeană aflate la Geneva sunt în contact permanent şi şi-a exprimat speranţa „va exista un rezultat”.

„Vărsarea de sânge trebuie să fie oprită şi trebuie să ne asigurăm că războiul nu va fi niciodată reaprins. Aştept rezultatele discuţiilor de astăzi şi sper că toţi participanţii vor fi constructivi. Toţi avem nevoie de un rezultat pozitiv”, a accentuat preşedintele Ucrainei.

La scurt timp, şeful său de cabinet, Andrii Iermak, care conduce delegaţia ucraineană la Geneva, a anunţat că s-a întâlnit cu reprezentanţii Londrei, ai Berlinului şi ai Parisului (aşa-numitul E3). „Avem o atitudine extrem de constructivă. Continuăm împreună munca în vederea realizării unei păci juste şi durabile pentru Ucraina”, a scris Iermak pe Telegram.

Orice acord de pace în Ucraina va trebui să prevadă revenirea copiilor ucraineni răpiți de Rusia, înapoi în Ucraina, a declarat, duminică, președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen.

„Nu vom avea liniște până când fiecare dintre ei nu va fi redat familiei, în casele lor”, a spus șefa Comisiei Europene, într-o postare publicată pe X.

In addition to the elements necessary for a just and lasting peace and Ukraine’s sovereignty:

any agreement must include the return of Ukrainian children abducted by Russia.

We will not rest until every single one of them is reunited with their families, in their homes. pic.twitter.com/LQaGK85LLr

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 23, 2025

De asemenea, frontierele Ucrainei nu pot fi schimbate prin forţă, armata sa nu poate fi redusă, lăsând ţara vulnerabilă, şi rolul central al Uniunii Europene trebuie să fie „recunoscut deplin” în orice plan de pace, a afirmat, duminică, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, transmit AFP şi Reuters, preluate de Agerpres.

Declaraţia vine în timp ce reprezentanţii SUA, Ucrainei, Regatului Unit, Germaniei şi Franţei dezbat, la Geneva, planul de pace în 28 de puncte elaborat recent de guvernul american şi menit să pună capăt războiului izbucnit în Ucraina în februarie 2022. La aceste discuţii este prezent şi Bjorn Seibert, „mâna dreaptă” a preşedintei Comisiei Europene.

„Am convenit asupra principalelor elemente necesare pentru o pace justă şi durabilă şi pentru suveranitatea Ucrainei. În primul rând, frontierele nu pot fi modificate prin forţă”, a spus Von der Leyen.

„În al doilea rând, în calitate de naţiune suverană, nu pot exista limitări asupra forţelor armate ale Ucrainei, ceea ce ar lăsa ţara vulnerabilă faţă de un viitor atac, subminând astfel şi securitatea europeană”, a adăugat preşedinta Comisiei.

Al treilea element este reflectarea deplină a rolului central al UE în securizarea păcii pentru Ucraina. „Ucraina trebuie să aibă libertatea şi dreptul suveran de a-şi alege propriul destin. Ea a ales un destin european”, a mai spus şefa executivului UE.

Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat că liderii occidentali trebuie să afle cine a redactat planul în 28 de puncte care a apărut după o întâlnire „secretă” avută luna trecută la Miami între un oficial rus aflat sub sancțiuni internaționale și un emisar special al lui Trump, informează Sky News.

„Împreună cu liderii Europei, Canadei și Japoniei, ne-am declarat dispuși să lucrăm la planul în 28 de puncte, în ciuda unor rezerve. Cu toate acestea, înainte de a începe lucrările, ar fi bine să știm cu certitudine cine este autorul planului și unde a fost elaborat”, a spus Tusk.

După ce planul a fost publicat de Axios, au apărut controverse și acuzații referitoare la originea acestui plan.

Un înalt oficial american a declarat că administrația Trump a emis o derogare specială pentru a permite lui Kirill Dmitriev, un apropiat al lui Putin inclus pe lista sancțiunilor internaționale, să intre în SUA la sfârșitul lunii octombri pentru o întâlnire „secretă” cu Steve Witkoff, magnat imobiliar și emisar special al președintelui american Donald Trump

În urma acestei întâlniri a fost elaborarat așa-zisul plan de pace în 28 de puncte, care impune Ucrainei mai multe condiții similiare mai degrabă unui dictat.

Conform Axios, planul susține cererile-cheie ale Moscovei. Un oficial american a precizat că „nu a existat nicio coordonare, nimeni din Departamentul de Stat nu a văzut acest lucru, nici măcar (secretarul de stat Marco) Rubio”. Un alt oficial al SUA a precizat: „Planul conține materiale pe care Rubio le-a respins anterior”.

Liderii europeni, reprezentanții Ucraina și oficialii SUA discută astăzi, la Geneva, planul de pace în 28 de puncte redactat de SUA pentru încheierea războiului din Ucraina. Concomitent, președintele SUA a precizat că acordul de pace propus pentru Ucraina „nu reprezintă oferta finală”, informează The Guardian.

La întâlnire participă înalţi demnitari din SUA, Ucraina, Regatul Unit, Germania şi Franţa, relatează Reuters, AFP şi DPA, preluate de Agerpres. Din partea SUA vor participa emisarul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio.

Din partea Ucrainei participă șeful cancelariei prezidențiale, consilierul Andrii Iermak și ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov. Din partea UK participă consilierul pentru securitate națională Jonathan Powell.

Vladimir Putin i-a cerut Ucrainei să negocieze pe baza acestui document şi a ameninţat cu continuarea ofensivei din Ucraina în caz de refuz.

Potrivit presei americane, planul de pace în 28 de puncte anunţat de guvernul american a fost convenit în urma unor consultări între Steve Witkoff, emisar special al lui Donald Trump, şi Kirill Dmitriev, emisar economic special al lui Vladimir Putin, fără ca aliații europeni ai Ucrainei să fie informaţi.

Președintele Trump a sugerat că termenul pentru ca Ucraina să accepte acordul de pace ar putea fi prelungit. Inițial, SUA dăduse Ucrainei un veritabil ultimatum pentru acceptarea, până pe 27 noiembrie, a planului de pace, care a fost, însă, respins de Zelenski.

Cel mai recent plan de pace menit să pună capăt războiului din Ucraina a fost creat de Statele Unite, a precizat sâmbătă secretarul de stat american Marco Rubio, contrazicând astfel afirmaţiile făcute de doi senatori americani.

Rubio a scris pe platforma X că planul serveşte drept „cadru solid de negocieri şi se bazează pe elemente furnizate de partea rusă, dar şi pe contribuţii anterioare şi actuale ale Ucrainei'”.

The peace proposal was authored by the U.S.

It is offered as a strong framework for ongoing negotiations

It is based on input from the Russian side. But it is also based on previous and ongoing input from Ukraine. https://t.co/JWbAQ04kcw

— Marco Rubio (@marcorubio) November 23, 2025

Anterior, senatorul republican american Mike Rounds afirmase la o conferinţă pe teme de securitate desfăşurată la Halifax (Canada), că SUA doar au recepţionat propunerile Moscovei, ce au fost predate unui mediator american.

„Nu este recomandarea noastră, nu este planul nostru de pace” spusese Rounds, citând o discuţie telefonică cu Marco Rubio.

La rândul său, senatorul Angus King a menţionat că planul de pace în 28 de puncte este „în esenţă o listă de dorinţe ale ruşilor'' şi furnizează un ''ghid pentru a încerca să se depăşească problemele dintre Ucraina şi Rusia”.

G20, grupul celor mai mari economii ale lumii, a condamnat, sâmbătă, doar indirect războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei din 2022 în declaraţia sa finală de la Johannesburg, relatează dpa, citată de Agerpres.

Potrivit ţării gazdă, Africa de Sud, „Declaraţia liderilor”, adoptată în timpul primei sesiuni de lucru a summitului G20 de la Johannesburg, nu menţionează explicit Rusia sau pe Vladimir Putin.

Cu toate acestea, prima pagină a declaraţiei finale de 30 de pagini, adoptată neobişnuit de devreme la summitul care se încheie duminică, conţine referinţe lipsite de ambiguitate la acţiunile Rusiei în Ucraina.

G20 a reafirmat că, în conformitate cu Carta ONU, „toate statele trebuie să se abţină de la ameninţarea sau utilizarea forţei pentru a obţine câştiguri teritoriale, împotriva integrităţii teritoriale şi suveranităţii sau a independenţei politice a oricărui stat”.

De asemenea, declaraţia precizează că statele ar trebui să menţină relaţii de prietenie între ele, „inclusiv prin promovarea şi încurajarea respectului pentru drepturile omului”. Putin este acuzat de încălcări grave ale drepturilor omului în războiul împotriva Ucrainei.

Înainte de întâlnire, nu era clar dacă va exista o declaraţie finală comună sau doar o declaraţie din partea ţării gazdă, din cauza boicotării summitului de către preşedintele american, Donald Trump. El este absent deoarece acuză guvernul sud-african de represiune severă împotriva fermierilor albi. Africa de Sud respinge acuzaţiile ca fiind nefondate.

Purtătorul de cuvânt al preşedinției sud-africane, Vincent Magwenya, a afirmat că declaraţia finală a fost adoptată în unanimitate. Fără a numi direct SUA, el a spus: „Nu putem încălca regulile pentru o singură ţară”.

Pe lângă Trump, și Vladimir Putin şi Xi Jinping şi-au anulat, printre alţii, participarea la primul summit G20 organizat de pe continentul african.

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat, sâmbătă, că actuala sa propunere de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu este „oferta sa finală”. Liderul de la Casa Albă a făcut această afirmație după ce așa-zisul său plan de „pace” a fost primit cu indignare și critici în Europa și Ucraina. Liderii europeni i-au comunicat acestuia că planul arată ca o listă de dorințe a Rusiei și că, cel mult, poate fi o „bază” pentru discuție dar că necesită „eforturi suplimentare” pentru a fi acceptabil, conform Reuters, citat de Agerpres.

„Războiul trebuie să se încheie într-un fel sau altul”, a declarat Trump, în fața reporterilor, sâmbătă. Liderul de la Casa Albă a răspuns, însă, „nu” atunci când a fost întrebat dacă aceasta este oferta sa finală.

Senatori americani, democraţi şi republicani, şi-au exprimat „îngrijorările serioase cu privire la detaliile planului preşedintelui Donald Trump” de a pune capăt războiului din Ucraina, într-un comunicat publicat sâmbătă.

„Nu vom obţine o pace durabilă oferind concesie după concesie lui Putin şi degradând fatal capacitatea Ucrainei de a se apăra. Istoria ne-a învăţat că Putin înţelege doar forţa şi nu va respecta niciun acord decât dacă este garantat prin constrângere”, au scris trei reprezentanți democraţi, un senator independent şi un senator republican.

„Trebuie să ne consultăm îndeaproape cu partenerii noştri ucraineni şi cu partenerii noştri NATO cu privire la calea de urmat. Ar trebui să exercităm o presiune reală asupra Rusiei pentru a veni la masa negocierilor”, se mai arată în comunicat.

Republicanul Roger Wicker, care prezidează Comisia Forţelor Armate din Senat, a emis, la rândul său, o declaraţie separată, vineri.

„Acest aşa-numit «plan de pace» are probleme reale şi sunt foarte sceptic în ceea ce priveşte capacitatea sa de a aduce pacea. Ucraina nu ar trebui să fie forţată să cedeze teritorii unuia dintre cei mai notorii criminali de război din lume, Vladimir Putin”, a declarat senatorul, adăugând: „Dimensiunea şi dispunerea forţelor armate ale Ucrainei reprezintă o alegere suverană a guvernului şi a poporului său”.

Cancelarul german, Friedrich Merz, a declarat, sâmbătă, că i-a transmis clar preşedintelui american, Donald Trump, într-o lungă convorbire telefonică, vineri seara, că războiul din Ucraina nu se poate încheia fără acordul Ucrainei, iar Europa trebuie să facă parte din orice proces care vizează să pună capăt războiului purtat de regimul de la Kremlin, relatează Reuters, citat de Agerpres.

„Războaiele nu pot fi încheiate de marile puteri peste capul ţărilor afectate”, a spus Merz, adăugând că războiul poate fi încheiat doar cu acordul Ucrainei şi al Europei.

„Dacă Ucraina pierde acest război şi, eventual, se prăbuşeşte, acest lucru va avea un impact asupra politicii europene în ansamblu, asupra întregului continent european. Şi de aceea suntem atât de dedicaţi acestei probleme”, a declarat Merz, după summitul G20 de la Johannesburg.

„Există în prezent o oportunitate de a pune capăt acestui război, dar suntem încă departe de un rezultat bun pentru toată lumea”, a adăugat el, într-un răspuns la planul preşedintelui Trump privind Ucraina.

„Sfârşitul războiului poate avea loc, desigur, doar cu acordul necondiţionat al Ucrainei”, a mai spus el.

Merz a spus că i-a amintit, de asemenea, lui Trump modul în care Rusia s-a raportat la Memorandumul de la Budapesta, un acord încheiat în 1994 prin care Ucraina a renunţat la arsenalul său nuclear în schimbul unor asigurări de securitate, care s-a dovedit însă insuficient pentru a descuraja Rusia.

„De aceea, trebuie oferite acum alte garanţii de securitate, trebuie încheiate alte acorduri mai fiabile”, a adăugat el.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, şi emisarul Steve Witkoff sunt aşteptaţi să sosească, duminică, la Geneva pentru a discuta cu oficiali ucraineni așa-zisul planul de pace propus de liderul de la Casa Albă.

Oficialul a afirmat, de asemenea, că secretarul american al armatei, Daniel Driscoll, care s-a întâlnit, joi, la Kiev, cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a sosit deja, sâmbătă, în oraşul elveţian.

„Vom avea o pre-reuniune informală în această seară (sâmbătă - n. red.) la cină” între americani şi ucraineni, a precizat el.

Oficiali europeni sunt aşteptaţi, de asemenea, duminică, în Elveţia, pentru a discuta acest plan, însă nu au fost oferite încă detalii cu privire la formatul discuţiilor.

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, un adversar intransigent al sprijinului pentru Ucraina și un aliat de nădejde al dictatorului Putin, susține așa-zisul acord de pace al guvernului american și îl vede ca pe o oportunitate de a bloca ajutorul pentru Ucraina din partea Uniunii Europene, relatează Politico, sâmbătă.

Într-o scrisoare trimisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, obținută de Politico, Orban cere Uniunii Europene să accepte termenii propunerii în 28 de puncte, care prevede ca Ucraina să cedeze teritorii și să își înjumătățească armata, în timp ce SUA ar primi o cotă de 50% din profiturile generate de reconstrucția țării.

Intervenția sa vine în momentul în care liderii UE sunt într-un moment de criză și încearcă să găsească un consens despre cum să răspundă acestor propuneri, elaborate de trimisul Casei Albe, Steve Witkoff, fără consultarea aliaților europeni și care face concesii majore statului agresor.

„Europenii trebuie să sprijine imediat și necondiționat inițiativa de pace a Statelor Unite”, a scris Orban. „Pe lângă susținerea președintelui SUA, trebuie, fără întârziere, să lansăm negocieri autonome și directe cu Rusia”, a continuat prim-ministrul ungar.

Cu excepția Ungariei, celelalte 26 de state membre ale UE „și-au exprimat în mod repetat și fără echivoc sprijinul pentru Ucraina”, a declarat un oficial european, sub protecția anonimatului, ca reacție la scrisoare. „Există un nivel intens de coordonare între liderii europeni, precum și cu parteneri din afara UE, pentru a continua acest sprijin în contextul evoluțiilor recente”.

În același timp, Orban afirmă în scrisoare că Ungaria „nu susține ca Uniunea Europeană să trimită niciun fel de asistență financiară suplimentară Ucrainei, sub nicio formă și nu își dă consimțământul ca o astfel de decizie să fie adoptată în numele și în cadrul UE”.

Oficialii europeni poartă, în prezent, discuții cu statele membre despre cum pot folosi activele rusești înghețate pentru a obține un împrumut de reparații de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina. Subiectul se află pe agenda summitului de la Bruxelles din 18 decembrie, unde liderii ar urma să discute din nou chestiunea.

„Pentru Ucraina, un acord rapid privind împrumutul de reparații este esențial,” a declarat ambasadorul Ucrainei la UE, Vsevolod Cențov.

„El oferă finanțare predictibilă din soldurile de numerar ale activelor suverane rusești înghețate, asigură stabilitate începând cu 2026 și face acest lucru fără costuri suplimentare pentru contribuabilul european”.

Budapesta a încercat constant să blocheze ajutorul militar și financiar vital pentru apărarea Ucrainei, consolidându-și în același timp relațiile cu Kremlinul și opunându-se sancțiunilor menite să golească „cufărul de război” al lui Vladimir Putin. 

Totuși, Ungaria a fost, la rândul ei, prinsă pe picior greșit de schimbările de retorică ale lui Donald Trump privind Rusia și a fost nevoită să negocieze o derogare de la noile restricții americane asupra petrolului rusesc.

Von der Leyen și lideri ai marilor economii participă, sâmbătă, la summitul G20 de la Johannesburg, unde „au loc eforturi diplomatice foarte intense pe marginea planului de pace pentru Ucraina,” a spus un al doilea oficial european.

Președinții și premierii celor 27 de state membre UE vor discuta, de asemenea, propunerile Casei Albe la summitul UE–Uniunea Africană din Angola, luni.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a criticat dur propunerile americane la începutul săptămânii, avertizând că „presiunea trebuie exercitată asupra agresorului, nu asupra victimei. Răsplătirea agresiunii nu va face decât să invite și mai multă agresiune”.

Trump i-a dat lui Volodimir Zelenski termen până joi pentru a accepta planul.

„Trebuie să-i placă, iar dacă nu-i place, n-are decât să continue să continue să lupte,” a spus Trump, vineri.

Zelenski, a cărui țară se pregătește pentru încă o iarnă de război după invazia pe scară largă a Rusiei din februarie 2022, a spus că Ucraina trece prin „unul dintre cele mai dificile momente” din istoria sa și s-ar putea să fie nevoită să aleagă între „a-și pierde demnitatea sau riscul de a pierde un partener-cheie”.

Afectat de un scandal de corupţie în care este implicat unul dintre apropiaţii săi, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunţat, sâmbătă, un audit care vizează sectorul apărării, relatează AFP, citat de Agerpres.

„O decizie a fost pregătită privind o revizuire cuprinzătoare a companiilor de stat în domeniul apărării şi a contractelor aferente”, a declarat Zelenski pe Telegram, promiţând că eventualele „încălcări constatate vor fi transmise autorităţilor” responsabile cu lupta împotriva corupţiei.

Acest anunţ vine în contextul în care preşedinţia ucraineană este afectată de dezvăluirea unui scandal de corupţie de aproape 100 de milioane de dolari în sectorul energetic al Ucrainei, deja slăbit de atacurile aeriene ale rușilor.

Potrivit autorităţilor de luptă împotriva corupţiei, presupusul creier al acestei scheme de deturnare de fonduri este Timur Mindici, un prieten apropiat al lui Zelenski şi fostul său partener de afaceri, care a părăsit Ucraina cu puţin timp înainte de izbucnirea scandalului.

Acest caz a reaprins o luptă politică internă rară la Kiev, principalul rival al lui Zelenski, fostul preşedinte Petro Poroşenko, cerând, săptămâna aceasta, demisia întregului guvern.

Sâmbătă, Mindici şi un alt suspect care este, de asemenea, dat în urmărire, Oleksandr Țukherman, au fost adăugaţi pe lista persoanelor căutate de Ucraina, potrivit ministerului de interne de la Kiev.

O revizuire a consiliilor de supraveghere a companiilor de apărare este, de asemenea, în curs, potrivit lui Zelenski, la fel ca şi un audit ce vizează sectorul energetic anunţat săptămâna trecută.

Volodimir Zelenski a declarat că „prevenirea unei a treia invazie rusești” este singura cale viabilă spre pace. El spune că orice acord de pace trebuie să asigure că Rusia nu mai poate lansa o nouă invazie.

Liderul de la Kiev a vorbit și despre discuțiile pe care Ucraina le poartă cu aliații săi - „Reprezentanții noștri știu cum să protejeze interesele naționale ale Ucrainei și știu și exact de ce este nevoie pentru a opri Rusia din a porni o a treia invazie.

Pacea reală se bazează pe securitate garantată și pe dreptate. Acum este vorba despre mai mult decât doar niște puncte specifice dintr-un document sau din altul. Este necesar să ne asigurăm că nicăieri în Europa sau în lume nu va mai prevala principiul că crimele împotriva umanității, împotriva popoarelor și statelor pot fi răsplătite sau iertate”, a continuat președintele Ucrainei.

Ucraina va purta în curând negocieri cu Statele Unite în Elveţia pentru a discuta planul preşedintelui american, Donald Trump, de a pune capăt războiului cu Rusia, a anunţat, sâmbătă, un oficial ucrainean de rang înalt, conform AFP şi Reuters, preluate de Agerpres.

„În zilele următoare, vom lansa consultări în Elveţia între înalţi oficiali ucraineni şi americani cu privire la posibilii parametri ai unui viitor acord de pace”, a transmis, pe Facebook, Rustem Umerov, şeful Consiliului de Securitate al Ucrainei.

„Ucraina abordează acest proces cu o înţelegere clară a intereselor sale. Este vorba de o nouă etapă în dialogul care durează de câteva zile şi care îşi propune în primul rând armonizarea viziunii noastre pentru următorii paşi”, a adăugat el.

„Apreciem participarea părţii americane şi disponibilitatea acesteia pentru discuţii substanţiale”, a mai scris Umerov. El a modificat postarea, fără a oferi niciun motiv, după ce o versiune anterioară preciza că discuţiile vor avea loc „cu participarea partenerilor europeni”.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat, sâmbătă, un decret de înfiinţare a delegaţiei care va fi responsabilă de participarea „la procesul de negocieri cu Statele Unite şi alţi parteneri internaţionali ai Ucrainei, precum şi cu reprezentanţii Rusiei”.

Conform decretului, delegaţia va fi condusă de mâna dreaptă a lui Zelenski, şeful cancelariei prezidenţiale, Andrii Iermak, şi îi va include, printre alţii, pe Rustem Umerov, şefii serviciilor de securitate şi informaţii şi şeful Statului Major General. Va fi o delegaţie militară, în esență.

Oficialii americani i-au anunțat pe aliații din țările NATO că intenționează să facă presiuni asupra lui Zelenski și să-l forțeze să accepte un acord de pace în următoarele zile, sub amenințarea că, dacă liderul de la Kiev nu va fi de acord, se va confrunta cu „un acord mult mai rău” în viitor, informează The Guardian.

Secretarul armatei SUA, Dan Driscoll, i-a informat pe ambasadorii NATO, în cadrul unei întâlniri avute la Kiev vineri, după discuțiile cu Zelenski și o convorbire telefonică avută cu Trump.

„Niciun acord nu e perfect, dar e mai bine să fie încheiat mai devreme decât mai târziu”, le-a comunicat Driscoll diplomaților din țările NATO.

Atmosfera întâlnirii a fost descrisă dreptu una „sumbră”.

„A fost o întâlnire de coșmar. Genul acela că nu ai cărțile necesare”, a declarat o sursă participantă la discuția cu trimisul lui Trump, cu referire directă la expresia folosită de Trump când i-a spus lui Zelenski, în august, la Casa Albă, că „nu are cărți câștigătoare”.

Orice plan de pace pentru Ucraina trebuie acceptat la Kiev, a declarat preşedintele polonez, Karol Nawrocki, după ce SUA i-au semnalat preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, că guvernul său trebuie să accepte un cadru elaborat de administrația Trump pentru a pune capăt conflictului său cu Rusia.

„Ucraina a fost cea care a căzut victimă agresiunii criminale a lui Putin, iar ucrainenii, cu sprijinul Statelor Unite şi al ţărilor UE, trebuie să aibă vocea decisivă în discuţiile de pace", a scris Nawrocki pe Twitter, vineri seară, referindu-se la Vladimir Putin.

The emerging proposals to end Russia's war against Ukraine must take into account the fact that Russia is a country that does not honor agreements.

Each and every peace plan aimed at ending the war in Ukraine started by the Russian Federation must be accepted in Kyiv. It is…

— Karol Nawrocki (@NawrockiKn) November 21, 2025

Planul în 28 de puncte al guvernului american solicită Ucrainei să cedeze teritoriu, să accepte limite asupra armatei sale şi să renunţe la ambiţiile de a adera la NATO. De asemenea, conţine unele propuneri la care Rusia s-ar putea opune şi solicită forţelor acesteia să se retragă din unele zone pe care le-au cucerit, conform unui draft consultat de Reuters, conform Agerpres.

„Preţul păcii nu poate fi în niciun caz atingerea obiectivelor strategice de către agresor, iar agresorul a fost şi rămâne Federaţia Rusă”, a adăugat președintele polonez.

Aliații europeni ai Ucrainei încearcă să „întărească” planul de pace propus de Trump în Ucraina, la următorul summit G20 care va avea loc în Africa de Sud, programat în aceste zile, a precizat premierul britanic, Keir Starmer, citat de BBC. La summitul G20 nu vor participa, însă, nici președintele SUA, Donald Trump, nici liderul rus, Vladimir Putin.

Starmer l-a asigurat pe Zelenski că „prietenii și partenerii” Ucrainei rămân deciși pentru asigurarea „unei păci durabile și

Summitul are loc după ce președintele Zelenski a anunțat, într-un discurs adresat poporului ucrainean, că respinge planul de pace propus de Trump.

Preşedintele american, Donald Trump, a afirmat, vineri, că planul său pentru pace în Ucraina „va trebui să îi convină” președintelui Volodimir Zelenski.

„Va trebui să-i placă, iar dacă nu-i place, ei bine, nu vor avea decât să continue să se lupte”, a spus preşedintele american, care a adăugat puţin mai târziu, referindu-se tot la președintele ucrainean: „La un moment dat, va trebui să accepte ceva”.

NATO nu a comentat în mod direct, vineri, planul de pace al SUA, dar a descris încercările lui Donald Trump de a găsi un acord de pace drept „vitale” informează dpa, citată de Agerpres.

Noul plan al guvernului SUA este extrem de controversat pentru Alianţa Nord-Atlantică deoarece prevede că NATO nu ar trebui să accepte Ucraina ca membru în viitor.

„Secretarul general a declarat clar că dorim şi lucrăm pentru o încheiere justă şi durabilă a războiului împotriva Ucrainei şi că eforturile preşedintelui Trump de a promova o pace negociată între Ucraina şi Rusia sunt vitale”, a declarat, vineri, un purtător de cuvânt.

În trecut, NATO spunea ferm că nu va renunţa la politica sa a „uşilor deschise”. La un summit din 2024, aliaţii NATO au declarat că drumul Ucrainei către aderare este „ireversibil”.

În acelaşi timp, nu este complet exclus ca NATO să facă concesii ca parte a planului de pace.

De la revenirea preşedintelui Donald Trump la Casa Albă, Mark Rutte a considerat că una din principalele sale sarcini, în calitate de secretar general al NATO, este menţinerea unităţii alianţei, mai scrie sursa citată.

Vladimir Putin amenință Ucraina cu „repetarea evenimentelor de la Kupiansk și în alte zone-cheie ale frontului”, dacă guvernul de la Kiev nu acceptă așa-zisul plan de prace propus de administrația americană și care ar fi fost redactat în colaborare cu cel mai important emisar al său, Kiril Dimitriev. Putin a susținut că Rusiei „îi convine” să continue luptele și să „își atingă obiectivele militar, prin luptă armată”.

Dictatorul rus a susținut că Kremlinul nu știa de planul americanilor și că nici nu l-a negociat cu administrația Trump, dar că „îl va analiza” și că îl vede ca pe o „soluționare pașnică definitivă” a războiului din Ucraina.

„Dacă Kievul refuză să discute propunerea președintelui Trump și refuză să o facă, atunci atât ei, cât și susținătorii războiului europeni trebuie să înțeleagă că evenimentele care au avut loc la Kupiansk se vor repeta inevitabil și în alte zone cheie ale frontului.

Poate nu atât de repede pe cât ne-am dori, dar se vor repeta inevitabil. Și, per total, acest lucru ne convine, deoarece duce la atingerea obiectivelor Districtului Militar Central prin mijloace armate, prin luptă armată”, a declarat Vladimir Putin.

"Avem acest text, l-am primit prin canalele de comunicare existente cu administraţia americană", a declarat liderul de la Kremlin la începutul unei teleconferinţe cu membrii Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse.

„Poate servi drept bază pentru o soluţionare paşnică definitivă, dar acest plan nu a fost discutat cu noi în termeni concreţi”, a declarat dictatorul în timpul şedinţei televizate a unei reuniuni, la Kremlin.

„Suntem pregătiţi să purtăm negocieri paşnice şi să rezolvăm problemele prin mijloace paşnice. Cu toate acestea, acest lucru necesită, desigur, o discuţie amănunţită a tuturor detaliilor planului propus. Suntem pregătiţi pentru asta”, a adăugat el.

Putin susține că nu știa de conținutul planului

Potrivit lui Putin, planul american în 28 de puncte, privit cu îngrijorare la Kiev, a fost discutat doar în linii mari între Rusia şi SUA, americanii cerând rușilor să facă anumite compromisuri şi să dea dovadă de flexibilitate. Nu este clar care sunt compromisurile făcute de statul agresor și nici unde a fost Kremlinul „flexibil”.

„Ucraina şi aliaţii săi europeni încă se amăgesc şi visează să provoace o înfrângere strategică Rusiei pe câmpul de luptă”, a continuat Putin, afirmând că Rusia este pregătită, în caz de refuz, să îşi atingă obiectivele „prin arme, în cadrul unei lupte armate”.

Armata rusă a susţinut, joi, că a capturat oraşul Kupiansk din estul Ucrainei, unde forţele ucrainene, depăşite numeric şi mai prost echipate, se confruntă cu dificultăţi.

Menționarea Kupianskului, aflat într-o regiune pe care Rusia nu susține că a anexat-o, adică Harkov, pare să fie o aluzie că Rusia va cere și mai multe teritorii într-o negociere viitoare, dacă Ucraina nu acceptă dictatul propus acum de americani.

Volodimir Zelenski a vorbit la telefon, vineri, cu J.D. Vance, după întreaga furtună diplomatică și mediatică provocată de anunțarea planului SUA pentru pacea în Ucraina.

„Apelul dintre Zelenski şi Vance s-a încheiat acum o jumătate de oră”, a declarat o sursă din cadrul administrației prezidențiale ucrainene pentru agenţia de ştiri de stat ucraineană Ukrinform, fără a oferi mai multe detalii.

Ulterior, pe reţelele sociale, Zelenski a informat despre discuţia telefonică, spunând că a reuşit să „acopere multe detalii ale propunerilor părţii americane de a pune capăt războiului şi lucrăm pentru a face ca drumul înainte să fie demn şi cu adevărat eficient în atingerea unei păci durabile”.

Secretarul armatei americane, Dan Driscoll, care i-a prezentat oficial, joi, la Kiev, preşedintelui Zelenski planul de pace susţinut de Donald Trump, a participat la această conversaţie.

Preşedintele ucrainean a explicat în continuare că el şi Vance au convenit să colaboreze cu Europa „la nivel de consilieri de securitate” pentru a avansa către acest obiectiv.

„Ucraina a respectat întotdeauna şi continuă să respecte dorinţa lui Donald Trump de a pune capăt vărsării de sânge, şi salutăm orice propunere realistă. Am convenit să menţinem contactul constant”, a concluzionat Zelenski, care a spus că discuţia a durat aproape o oră.

Convorbirea telefonică dintre Zelenski şi Vance, care în februarie au avut un schimb de replici public tensionat în timpul vizitei preşedintelui ucrainean la Casa Albă, dar au aplanat situaţia în întâlnirile ulterioare, a avut loc după ce liderul de la Kiev a avut discuţii cu şefi de stat şi de guvern din Franţa, Regatul Unit şi Germania.

Preşedintele Volodimir Zelenski a convenit cu principalii săi parteneri europeni să îşi coordoneze poziţiile pentru a negocia cu SUA documentul prezentat de guvernul american ca punct de plecare.

Printre punctele planului cele mai defavorabile Ucrainei se numără cererea de a reduce dimensiunea armatei sale şi de a-şi retrage trupele de pe întreg teritoriul regiunii Donbas.

Zelenski a declarat, joi, că se aşteaptă să discute cu Trump în următoarele zile despre document, în timp ce preşedintele american a declarat, vineri, că i se pare „adecvat” să primească un răspuns până pe 27 noiembrie, când în SUA se sărbătoreşte Ziua Recunoştinţei.

Într-un discurs televizat către naţiune, vineri după-amiază, Zelenski a avertizat că ţara se confruntă cu „alegeri foarte dificile”, ce ar putea implica riscul de a pierde un aliat cheie precum Statele Unite. În discursul său, a mai spus că va face tot posibilul pentru a avansa către pace în termeni acceptabili pentru Ucraina.

Donald Trump a confirmat, vineri, termenul limită în care Ucraina poate accepta planul administrației sale pentru încetarea războiului din Ucraina, relatează CNN.

Liderul de la Casa Albă a confirmat într-un interviu că administrația sa a stabilit un termen limită pentru acceptarea de către Ucraina a dictatului în care i se cere să renunțe la teritorii și armată în schimbul păcii.

„Am avut multe termene limită, dar dacă lucrurile merg bine, uneori mai ai tendința să le prelungești. Dar joi (27 noiembrie – n. red.) este ultima zi ”.

Planul administrației Trump de a opri războiul din Ucraina prevede că Ucraina trebuie să cedeze noi teritorii Rusiei dar și că SUA vor recunoașterea ocupația „de facto” a Crimeei și a altor teritorii ocupate.

De asemenea, armata ucraineană ar urma să fie redusă forțat.

Multe dintre ideile din acest plan în 28 de puncte au fost respinse, în trecut, de Ucraina și de oficialii europeni.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, vineri, că va organiza consultări cu privire la noul plan de pace al SUA, informează dpa, citată de Agerpres.

„Vom discuta situaţia atât cu liderii europeni, cât şi cu liderii de aici, la G20”, a declarat ea într-o conferinţă de presă la Johannesburg, unde discuţiile încep sâmbătă. Ea a adăugat că îl va contacta şi pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Von der Leyen nu a comentat conţinutul planului. Potrivit preşedintelui Consiliului UE, Antonio Costa, propunerea nu a fost încă transmisă oficial UE de către SUA. SUA nu participă la summitul G20 din acest an.

Statele Unite au accentuat puternic presiunea pe Ucraina pentru ca aceasta să accepte acordul propus de administrația Trump, amenințând cu reducerea ajutorului militar și a schimbului de informații, dacă țara invadată nu acceptă condițiile impuse de Trump, conform Kyiv Independent, care citează agenția Reuters.

Relatările vin după ce sursele de presă occidentale au obținut un document care ar include textul integral al acordului așa-zis „de pace” redactat de oficiali ai administrației americane. El ar conține termeni extrem de nefavorabili Ucrainei.

Guvernul american pune presiune pe Ucraina să accepte acordul-cadru până pe 27 noiembrie, adicâ până de Ziua Recunoștinței, amenințând că, în caz contrar, va fi tăiat ajutorul.

Pe lângă prevederi evident în favoarea Rusiei, precum cea în care statul agresor primește părți din Donbas pe care nici măcar nu le-a cucerit, dar și reducerea forțelor armate ale Ucrainei, există și una care ar absolvi regimul de la Kremlin de responsabilitatea pentru crimele de război comise în Ucraina. Li s-ar permite și oficialilor ucraineni să scape de acuzațiile de corupție, conform sursei citate.

WSJ a relatat, joi, citând un oficial american anonim, că Ucraina a făcut niște schimbări specifice la o versiune a planului, după discuții cu oficiali ai administrației. Corespondentul Iaroslav Trofimov a susținut, pe Twitter, că cel care a făcut modificarea a fost Rustem Umerov.

Umerov a negat această afirmație și a spus că nu avea „autoritatea” să o facă și că procedura nu funcționează în acest fel. De asemenea, el a spus că nici nu a evaluat sau aprobat planul.

„Ucraineni, vine un moment pentru fiecare națiune când trebuie să se vorbească sincer, calm, fără presupuneri, înaintea unei alegeri foarte dificile - să-și piardă demnitatea sau un partener-cheie.

Avem în față o iarnă extrem de dificilă, cea mai grea, și riscuri suplimentare - să trăim fără libertate, fără demnitate, fără justiție. Nu trebuie să credem că cei care ne-au atacat de două ori vor aștepta răspunsul, deși, de fapt, eu l-am dat deja pe 20 mai 2019, când am depus jurământul față de Ucraina, am spus: eu, Volodimir Zelenski, ales prin voința poporului președintele Ucrainei, sunt obligat să apăr suveranitatea și independența Ucrainei cu toate acțiunile mele, să respect drepturile și libertățile cetățenilor, să respect Constituția și legile Ucrainei, să-mi îndeplinesc atribuțiile în interesul tuturor conaționalilor, să aduc autoritatea Ucrainei în lume.

Pentru mine, aceasta nu este o formalitate de protocol, nu este ceva de bifat. Este un jurământ. Și, în fiecare zi, respect fiecare cuvânt din acest jurământ. Nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie luat în considerare. Nu facem declarații zgomotoase. Vom lucra calm cu America și toți partenerii noștri. Va exista o căutare constructivă de soluții cu principalul nostru partener.

Voi prezenta argumente, voi convinge, voi oferi alternative, dar nu vom da inamicului scuza să spună că Ucraina nu vrea pace, că ea distruge procesul și că Ucraina nu este pregătită pentru diplomație. Nu se va întâmpla. Ucraina va lucra rapid. Astăzi, sâmbătă și duminică, întreaga săptămână viitoare. Și atât cât va fi nevoie, în regim 24/7, voi lupta ca cel puțin două puncte ale planului să nu fie pierdute. Acestea sunt demnitatea și libertatea ucrainenilor.

Pentru că acestea stau la baza tuturor celorlalte. Suveranitatea noastră, independența noastră, teritoriul nostru, poporul nostru și viitorul Ucrainei. Vom face și trebuie să facem totul pentru a pune capăt războiului, și pentru a evita pierderea Ucrainei, Europei și păcii globale.

Tocmai am vorbit cu europenii. Contăm pe prietenii europeni care înțeleg cu siguranță că Rusia nu este departe, că este lângă granițele UE, că Ucraina este acum singurul scut care separă viața europeană confortabilă de planurile lui Putin.

Ne amintim că Europa a fost cu noi. Credem că Europa va fi cu noi. Ucraina nu trebuie să retrăiască experiența din 24 februarie, când părea că suntem singuri, când nimeni nu putea opri Rusia, în afară de poporul nostru eroic, care s-a ridicat împotriva armatei lui Putin.

Și ne-am bucurat foarte mult când lumea a spus că ucrainenii sunt incredibili, Doamne, priviți spre ucraineni, cum luptă, ce titani sunt. Și este adevărat, absolut. Dar Europa și întreaga lume trebuie să înțeleagă un alt adevăr: că ucrainenii sunt, înainte de toate, oameni. Și am ținut piept aproape patru ani uneia dintre cele mai mari armate din lume în fața unei invazii totale.

Și menținem linia frontului pe câteva mii de kilometri. Iar poporul nostru suportă bombardamente, atacuri cu rachete, lovituri balistice și atacuri cu artilerie. Oamenii noștri pierd zilnic oameni dragi.

Și poporul nostru își dorește cu adevărat, cu adevărat, ca acest război să se termine. Noi suntem, desigur, de oțel, dar orice metal, chiar și cel mai puternic, poate ceda.

Nu uitați asta. Fiți alături de Ucraina. Fiți alături de poporul nostru. Fiți alături de demnitate și libertate. Dragi ucraineni, amintiți-vă de prima zi a războiului. Cei mai mulți dintre noi am făcut o alegere. O alegere în favoarea Ucrainei. Amintiți-vă de ce am simțit noi atunci. Cum a fost? A fost întuneric, zgomot, greu, dureros, mult, înfricoșător. Dar inamicul nu ne-a văzut fugind.

A văzut ochii noștri, expresia noastră de determinare, de a lupta pentru a ne apăra. Aceasta este demnitate. Aceasta este demnitate, aceasta este libertate. Și acesta este, de fapt, cel mai teribil lucru care se poate întâmpla Rusiei.

Să vadă unitatea ucrainenilor. Atunci unitatea noastră era destinată protejării casei noastre de inamic. Și acum avem nevoie de unitate ca niciodată, pentru ca casa noastră să aibă o pace demnă.

Mă adresez acum tuturor ucrainenilor. Poporului nostru, cetățenilor, politicienilor, tuturor, trebuie să ne adunăm, să ne revenim, să încetăm prostiile, să încetăm jocurile politice. Statul trebuie să funcționeze, parlamentul unei țări aflate în război trebuie să funcționeze unit, guvernul unei țări aflate în război trebuie să funcționeze eficient.

Toți, împreună, nu trebuie să uităm și să nu confundăm cine este inamicul Ucrainei astăzi. Îmi amintesc cum, în prima zi a războiului, diverși «șontâci» mi-au dat planuri diferite, puncte, ultimatumuri legate de sfârșitul războiului. Spuneau fie da, fie nu. Ori semnați, ori sunteți pur și simplu eliminați. Și acest lucru urma să fie semnat de președintele Ucrainei în locul vostru.

Cum s-a terminat? Este cunoscut. Mulți dintre acești indivizi s-au întors acasă cu propunerile lor. Atunci nu am trădat Ucraina. Am simțit pe umerii mei sprijinul fiecăruia dintre voi, fiecărui ucrainean, fiecărui soldat, fiecărui voluntar, fiecărui medic, diplomat, jurnalist, întregului nostru popor.

Atunci nu am trădat Ucraina, nu o vom face nici acum. Știu sigur că acesta este unul dintre cele mai dificile momente din istoria noastră. Nu sunt singur. Ucrainenii cred în țara lor, că noi suntem singurii, și în toate formatele viitoare de întâlniri și discuții, va fi mult mai ușor să obținem o pace demnă pentru noi și să-i convingem 100%, știind că poporul Ucrainei este alături de mine.

Milioane de oameni ai noștri care au demnitate, care luptă pentru libertate și care merită pace. Toți eroii noștri căzuți care și-au dat viața pentru Ucraina, care acum sunt în ceruri și merită să vadă că copiii și nepoții lor vor trăi într-o pace demnă.

Și această pace va fi demnă, eficientă, de durată. Dragi ucraineni, săptămâna viitoare va fi foarte dificilă, plină de evenimente. Sunteți un popor matur, inteligent, conștient, care a dovedit acest lucru de nenumărate ori. Și care înțelege că va exista multă presiune, politică, informațională, diferită, pentru a ne slăbi, pentru a ne topi. Inamicul nu va dormi și va face totul ca să ne împiedice.

O vom permite? Nu avem dreptul. Și nu o vom face. Pentru că cei care vor să ne distrugă nu ne cunosc bine, nu înțeleg cine suntem cu adevărat, ce suntem, ce fel de oameni suntem.

Nu este întâmplător că sărbătorim Ziua Demnității și Libertății ca sărbătoare de stat. Ea ne arată cine suntem, care sunt valorile noastre. Vom acționa pe câmpul diplomatic pentru pacea noastră. Trebuie să lucrăm doar pentru Ucraina, pentru pacea noastră, pentru demnitatea noastră, pentru libertatea noastră. Și cred și știu că nu sunt singur, poporul nostru este alături de mine, societatea, soldații, partenerii, aliații, întreg poporul nostru este demn, liber, unit. La mulți ani de Ziua Demnității și Libertății! Glorie Ucrainei!”, este mesajul liderului ucrainean pentru poporul său.

Zelensky: "Ukraine now faces an extremely difficult choice: either a loss of dignity, or the risk of losing a key partner. Either the complex 28-point plan or an extremely harsh winter. [...] I already gave my answer on May 20, 2019, when taking the oath to Ukraine." pic.twitter.com/YvnmueAnsV

— Visegrád 24 (@visegrad24) November 21, 2025

Rustem Umerov, oficial de rang înalt al administrației de la Kiev și fost ministru al apărării, a negat că a aprobat sau participat la modificarea clauzelor din noul plan de pace propus de americani, relatează Kyiv Independent, vineri.

Declarația lui Umerov vine ca răspuns la acuzațiile că acesta ar fi modificat o clauză prin care ar fi putut fi condamnați oficialii ucraineni acuzați de corupție.

Umerov a spus că aceste relatări sunt „informații neverificate” și că recenta sa vizită la Washington a avut ca scop „pregătirea dialogului”.

„Eu nu am dat nicio evaluare și nicio aprobare a niciunuia dintre puncte. Nu am eu autoritatea să fac asta și nici nu corespunde procedurii o astfel de acțiune. Relatările media despre «aprobări» sau „eliminări de capitole” nu au nicio legătură cu realitatea”, a scris Umerov pe rețelele sociale.

Vladimir Putin a convocat Consiliul de Securitate al Rusiei și va conduce o ședință de informare cu membrii permanenți ai acestui for al regimului de la Kremlin, a anunțat purtătorul de cuvânt al regimului, vineri, conform agenției ruse Interfax.

Dictatorul rus va discuta cu membrii acestui consiliu, cel mai probabil, planul propus de americani pentru încheierea războiului din Ucraina.

Este de aşteptat ca Zelenski să discute, vineri, cu vicepreședintele SUA, JD Vance, despre planul de pace propus de SUA, conform jurnalistului Barak Ravid, care citează două surse.

?Ukrainian President Zelensky is expected to speak with VP Vance on Friday and discuss the U.S. proposed peace plan, per two sources with knowledge

— Barak Ravid (@BarakRavid) November 21, 2025

Casa Albă face presiuni asupra Ucrainei pentru a semna noua propunere de pace a lui Trump până la Ziua Recunoștinței, riscând, în caz contrar, să piardă sprijinul Statelor Unite, scrie, vineri, The Washington Post, citând doi oficiali la curent cu discuțiile, care au vorbit sub protecția anonimatului.

Secretarul Armatei SUA, Daniel Driscoll, i-a prezentat, joi, președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, planul în 28 de puncte, elaborat recent de Steve Witkoff împreună cu emisarul rus Kirill Dmitriev.

Respectivul plan, care a fost publicat în presa internațională și confirmat de mai mulți oficiali, conține mai multe linii roșii pentru Ucraina, inclusiv o reducere masivă a dimensiunii armatei sale și cedarea către Rusia a unor teritorii pe care aceasta nu le-a cucerit încă.

În actuala administrație a Statelor Unite, președintele Donald Trump a sistat ajutorul direct către Ucraina, însă guvernul său a intermediat acorduri pentru ca Ucraina să primească arme americane prin intermediul partenerilor europeni.

De asemenea, americanii continuă să furnizeze Ucrainei informații cruciale pentru supraviețuirea forțelor ucrainene pe câmpul de luptă.

În contextul apariției planului în 28 de puncte, SUA transmit acum semnale că sprijinul american în forma actuală va fi anulat în cazul în care Ucraina nu semnează rapid acordul.

Ziua Recunoștinței, avansată de guvernul american ca termen-limită, este sărbătorită în SUA în cea de-a patra zi de joi a lunii a 11-a și cade anul acesta pe 27 noiembrie.

Ucraina și țările europene se vor coordona pentru a se asigura că „pozițiile principiale” ale Ucrainei sunt incluse în acordul de pace propus de SUA, a scris, vineri, președintele ucrainean, Volodemir Zelenski, după discuția telefonică purtată în cursul zilei cu Friedrich Merz, Emmanuel Macron și Keir Starmer.

El le-a mulțumit acestor lideri pentru „sprijinul lor pentru Ucraina și poporul ucrainean”.

Potrivit lui Zelenski, cei patru „apreciază eforturile SUA, ale președintelui Trump și ale echipei sale, de a pune capăt războiului” și lucrează, în prezent, la studierea documentului.

„Ar trebui să fie un plan care să asigure o pace reală și demnă”, a insistat președintele ucrainean, adăugând că el și ceilalți trei lideri „doresc să se asigure că pozițiile principiale ale Ucrainei sunt luate în considerare”.

„Ne-am coordonat următorii pași și am convenit că echipele de la nivelurile corespunzătoare vor lucra împreună”, a conchis Zelenski.

Liderii europeni Friedrich Merz, Emmanuel Macron și Keir Starmer lucrează la elaborarea unor contra-argumente la propunerea de pace a lui Trump în Ucraina, a scris, vineri, pe X, Christopher Miller, corespondentul-șef al la Kiev al ziarului britanic Financial Times, care citează administrația prezidențială ucraineană.

Informația vine în contextul convorbirii purtate de urgență de Volodimir Zelenski cu cei trei lideri pe tema planului american de pace.

Jurnalistul britanic adaugă că mai mulți oficiali europeni și ucraineni de rang înalt au spus că planul elaborat la Washington drept unul „puternic pro-rus și plin de concesii pro-Moscova care reprezintă linii roșii pentru Ucraina și Europa”.

President Zelensky is currently holding a call with France’s Emmanuel Macron, Germany’s Friedrich Merz and UK’s Keir Starmer, the Ukrainian president’s office tells me. They are working to develop counter points to the Trump peace proposal that senior Ukrainian and European…

— Christopher Miller (@ChristopherJM) November 21, 2025

După o primă reacție a Kremlinului, care a spus că „speră să aibă succes” negocierile între Volodimir Zelenski și americani pe marginea planului de pace al lui Trump, purtătorul de cuvânt al lui Putin a trecut, vineri, la amenințări.

„Ucraina ar trebui să negocieze acum, sau riscă să piardă mai multe teritorii”, a susținut, vineri, Dmitri Peskov.

„Activitatea eficientă a forțelor armate ruse ar trebui să-l convingă pe Zelenski: este mai bine să negociem și să o facem acum decât mai târziu„, a insistat purtătorul de cuvânt, citat de AFP.

„Spațiul pentru libertatea decizională se micșorează pentru Zelenski pe măsură ce se pierd teritorii în timpul acțiunilor ofensive ale armatei ruse”, a adăugat el.

Potrivit lui Peskov, Rusia nu a primit oficial, încă, planul de pace al SUA.

Un purtător de cuvânt al cancelarului german, Fredrich Merz, a confirmat că șeful guvernului de la Berlin, președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer, au discutat, vineri, cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Purtătorul de cuvânt a adăugat că cei trei lideri și-au confirmat „sprijinul deplin și neclintit pentru Ucraina pe calea către o pace durabilă și dreaptă”.

Liderii au salutat, de asemenea, eforturile SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, inclusiv „propunerile de confirmare a suveranității Ucrainei și de furnizare a unor garanții de securitate robuste", cu referire la planul în 28 de puncte avansat de președintele american, Donald Trump.

Cei trei intenționează „să se coordoneze îndeaproape” între ei, cu alți parteneri europeni și cu SUA în această chestiune și vor continua să urmărească „obiectivul de a proteja interesele vitale europene și ucrainene pe termen lung”.

Conform purtătorului de cuvânt, Merz, Macron și Starmer au subliniat că „orice acord de pace care afectează statele europene, Uniunea Europeană sau NATO necesită aprobarea partenerilor europeni sau un consens între aliați".

Șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov, neagă că ar fi discutat cu americanii propunerea de pace în 28 de puncte elaborată la Washington. 

Rustem Umerov a scris, vineri, pe Telegram, că nu a discutat cu americanii despre plan și nici nu a aprobat documentul respectiv.

„În timpul vizitei mele în Statele Unite, rolul meu a fost tehnic: organizarea de întâlniri și pregătirea dialogului. Nu am oferit nicio evaluare și cu atât mai puțin o aprobare a vreunui punct (al planului). Acest lucru nu este în sfera mea de competență și nu corespunde procedurii”, a precizat Umerov.

Reacția sa vine după ce agenția Reuters, citând două surse americane, a scris că acest oficial de la Kiev „a făcut câteva modificări” și i-a prezentat, apoi, documentul președintelui Volodimir Zelenski.

„Acest plan a fost elaborat imediat după discuții cu unul dintre cei mai importanți membri ai administrației președintelui Zelenski, Rustem Umerov. Acesta a fost de acord cu majoritatea planului, după ce a făcut câteva modificări, și l-a prezentat președintelui Zelenski”, a precizat unul dintre oficialii SUA, înainte ca Umerov însuși să dezmintă informațiile venite pe surse.

Purtătorul de cuvânt de la Kremlin a fost întrebat, din nou, vineri, despre propunerea americană în 28 de puncte pentru oprirea războiului din Ucraina.

După ce, joi, Peskov a spus că „nu sunt noutăți” față momentul Anchorage (cu referire la summit-ul Trump - Putin din vară - n. red.), vineri, oficialul rus și-a nuanțat răspunsul.

„Suntem deschiși negocierilor de pace de dragul succesului păcii, nu al procesului în sine. Și ne dorim foarte tare ca aceste negocieri să aibă succes. Și, în acest sens, nu suntem dispuși să le discutăm în regim de «megafon»”, a afirmat el.

Mai mulți lideri europeni, printre care premierul britanic, Keir Starmer, președintele francez, Emmanuel Macron și cancelarul german, Friedrich Merz au purtat, vineri după-amiază, o „convorbire urgentă” cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, potrivit Bloomberg și Suspilne, radiodifuzorul național de la Kiev.

Tema discuției este propunerea americană de încetare a războiului în Ucraina, despre care aliații europeni nu erau încă oficial informați, dar în legătură cu care Zelenski a fost informat, joi, de trimisul lui Trump, Dan Driscoll.

Reuters a relatat că Friedrich Merz s-a retras de la un eveniment pentru a se alătura convorbirii cu Zelenski.

Presa germană a mai scris că Friedrich Merz este așteptat să discute cu Trump propunerea americană de pace.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, vineri, că intenționează să discute inițiativele de pace ale SUA cu liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, și cu „liderii mondiali” la summit-ul G20, al celor mai mari 19 economii, plus Uniunea Europeană. 

Acest eveniment are loc sâmbătă și duminică în Africa de Sud, la Johannesburg.

Momentan, UE nu a primit informații oficiale despre planul de pace în Ucraina al lui Trump (publicat în detaliu de presa internațională , n. red.) și consideră „lipsite de sens” comentariile pe această temă, potrivit șefei executivului european.

Rusia nu a fost încă informată că președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, este gata să discute noul plan de pace al administrației Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina, a consemnat, vineri, presa de stat de la Moscova.

„Moscova nu a fost încă informată de acordul lui Zelenski de a negocia planul de pace al lui Trump”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Pe de altă parte, presa internațională precizează, citând surse familiarizate cu subiectul, că oficialii americani intenționează să îi informeze, vineri, pe ambasadorii Uniunii Europene la Kiev cu privire la proiectul planului de pace propus de SUA.

Noul plan în 28 de puncte al președintelui Trump pentru pace în Ucraina confirmă cele mai negre temeri ale Ucrainei: țara invadată de Rusia s-ar vedea obligată să renunțe la teritorii suplimentare în est, să-și reducă drastic forțele armate și să accepte faptul că nu va adera niciodată la NATO, între altele, scrie Axios, care publică integral documentul elaborat la Washington.

Axios amintește că administrația americană face presiuni asupra Ucrainei pentru a încheia rapid un acord bazat pe acest plan. 

În ciuda faptului că documentul include propuneri pe care Ucraina le-a respins în mod repetat până acum, președintele Volodimir Zelenski nu exclude să semneze acordul.

Un oficial de rang înalt al Casei Albe a admis că prevederile planului nu sunt ușor de acceptat pentru ucraineni. El a adăugat, însă, că Statele Unite consideră că războiul trebuie să se încheie și că, dacă nu se va termina rapid acest conflict, Ucraina va pierde, probabil, și mai multe  teritorii.

Planul a fost elaborat de emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, cu contribuții din partea secretarului de stat Marco Rubio și a ginerelui lui Trump, Jared Kushner, precizează Axios.

Zelenski se declară gata să discute noul plan cu Trump

Witkoff s-a consultat, de asemenea, cu trimisul rus Kirill Dmitriev cu privire la document. 

„Spre deosebire de eforturile anterioare, acum simțim că poziția Rusiei este cu adevărat auzită”, a spus Dimitriev pentru Axios. Vladimir Putin nu a aprobat public planul.

Secretarul armatei americane, Dan Driscoll, i-a prezentat, joi, acest documentul în formă scrisă președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski. 

Ulterior, liderul de la Kiev s-a declarat pregătit să poarte discuții pe acest subiect cu Donald Trump și echipa sa.

Zelenski a descris planul ca fiind „viziunea” SUA, dar nu o formă finală. 

El a repetat că Ucraina a fost clară în ceea ce privește „liniile sale roșii”.

Un oficial american a confirmat, la rândul său, pentru Axios că administrația vede planul în 28 de puncte ca pe un draft care poate fi modificat pe baza discuțiilor cu părțile în conflict. 

„Depunem eforturi serioase pentru a găsi o soluție care să pună capăt războiului din Ucraina, în același mod în care am încheiat războiul din Gaza. Credem că acest plan nu este ușor, dar este bun pentru Ucraina”, a spus oficialul al Casei Albe.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, joi, că Ucraina „are nevoie pace demnă”, după o discuție, la Kiev, cu Dan Driscoll, secretarul armatei SUA, care i-a prezentat planul administrației Trump de a pune capăt invaziei ruseşti, informează AFP, citată de Agerpres.

„Ucraina are nevoie de pace. (...) O pace demnă, astfel încât condiţiile să respecte independenţa noastră, suveranitatea noastră şi demnitatea poporului ucrainean”, a declarat Zelenski în discursul său zilnic, publicat pe reţelele sociale, după întâlnirea cu secretarul american al armatei, Dan Driscoll.

Volodimir Zelenski ar fi de acord cu un „calendar agresiv” pentru semnarea acordului de pace propus de SUA, conform unor surse Axios.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și secretarul american al armatei, Dan Driscoll, au convenit asupra unui calendar specific pentru semnarea acordului în cadrul planului american.

Un oficial ucrainean anonim a declarat că Driscoll i-a dat lui Zelenski o copie scrisă a planului. În același timp, un oficial american anonim a declarat că Zelenski și Driscoll „au convenit asupra unui calendar strict” pentru semnarea acordului. Sursele Axios spun că, în timpul negocierilor, președintele ucrainean „a fost amabil”.

Jurnaliștii au aflat, de asemenea, că, inițial, delegația lui Driscoll plănuia să călătorească în Ucraina pentru a discuta despre tehnologie și strategie militară, dar apoi Casa Albă i-a cerut să ajute la „lansarea negocierilor” cu Zelenski în numele trimisului special american Steve Witkoff și al secretarului de stat Marco Rubio.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a vorbit, joi seară, despre planul de pace în Ucraina propus de administrația Trump și despre discuțiile pe care oficialii americani le-au avut cu Zelenski pe această temă.

„Emisarul special Witkoff şi Marco Rubio au lucrat în linişte la un plan în ultima lună de zile, au discutat cu ambele părţi, Rusia şi Ucraina, în mod egal, pentru a înţelege ce ar fi dispuse să accepte aceste ţări în scopul unei păci de durată

Aceste discuţii continuă. Ca de obicei, nu voi dezvălui detaliile acestui plan, din moment ce lucrurile sunt în plină desfăşurare, dar preşedintele (Trump - n. red.) susţine acest plan, este un plan bun şi pentru Rusia, şi pentru Ucraina şi considerăm că ar trebui să fie acceptabil pentru ambele părţi. Lucrăm din greu să-l finalizăm!

De asemenea, voi adăuga că secretarul Driscoll s-a întâlnit, într-adevăr, cu preşedintele Zelenski astăzi, a vorbit cu el şi este foarte optimist în urma acestei întâlniri şi, din nou, purtăm discuţii constructive cu ambele părţi, în scopul încheierii acestui război”, a spus Leavitt

Propunerea ruso-americană pentru încheierea războiului din Ucraina a fost calificată drept „absurdă” și „inacceptabilă” de către reprezentanții guvernului ucrainean, în contextul negocierilor dintre Volodimir Zelenski și o delegație de rang înalt a guvernului de la Washington.

Potrivit acestora, propunerea, care ar fi fost pregătită de Kirill Dmitriev, un apropiat al lui Vladimir Putin, și de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, reprezintă o „provocare” menită să semene discordie și să „dezorienteze” aliații Ucrainei, au adăugat ei.

Un diplomat occidental a declarat pentru The Guardian că rușii încearcă să profite de criza internă din Ucraina. „Se pare că Dmitriev a lansat acest plan în momentul în care Zelenski este slăbit. Rușii știu foarte bine să folosească astfel de situații”, a spus acesta.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a primit de la Statele Unite draftul de plan pentru încheierea războiului, despre care guvernul american spune că „ar putea ajuta la revigorarea diplomației”, conform unui comunicat transmis de administrația prezidențială ucraineană, joi.

Zelenski s-a întâlnit cu delegația americană condusă de Dan Driscoll, la Kiev, conform unei surse familiarizate cu discuțiile.

Administrația prezidențială ucraineană a transmis că Zelenski a „prezentat principiile fundamentale care contează pentru poporul nostru și, după întâlnirea de azi, părțile s-au pus de acord să lucreze la prevederile planului într-un mod care va duce la un final drept al războiului”.

În comunicat se mai afirmă și că Ucraina a încercat mereu să încheie luptele și a încurajat toate propunerile substanțiale capabile să aducă mai aproape o pace reală.

„De la începutul acestui an, Ucraina a sprijin propunerile președintelui Trump menite să oprească vărsarea de sânge. Suntem pregătiți acum, la fel ca înainte, că lucrăm constructiv cu americanii, dar și cu partenerii noștri din Europa și din lume”.

În următoarele zile, Zelenski speră să discute cu Trump despre „oportunitățile diplomatice existente și despre punctele-cheie necesare pentru a obține pacea”, se mai arată în comunicat.

De asemenea, conform WSJ, Rubio va discuta, vineri, cu oficiali ai UE, planul guvernului american privind Ucraina.

Planul propus de americani pentru pacea în Ucraina este inacceptabil pentru Germania, a declarat, joi, ministrul german pentru afaceri speciale şi şef al cancelariei federale, Thorsten Frei, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Planul „lasă impresia că Putin îşi poate atinge obiectivele din război pe care nu le poate atinge pe câmpul de luptă. Iar acest lucru, în mod evident, ar fi un rezultat inacceptabil”, a declarat oficialul german într-un interviu acordat postului privat de ştiri NTV.

Informaţiile despre presupusul plan de pace ruso-american sunt „tulburătoare” şi iniţiativa nu are „credibilitate”, dată fiind situaţia actuală de pe câmpul de luptă, a mai comentat acelaşi ministru german.

„Rusia creează o situaţie insidioasă şi trebuie să fim foarte atenţi” a continuat acesta, referindu-se la contactele dintre reprezentaţi ai SUA şi Rusiei pentru a contura, în lipsa Ucrainei, un plan pentru a pune capăt războiului ruso-ucrainean şi care potrivit publicaţiei Axios are 28 de puncte. Acest plan ar aborda, printre altele, garanţiile de securitate şi viitorul relaţiilor SUA atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina, dar aceasta din urmă ar ceda teritorii.

Planul a fost elaborat în urma unor consultări ruso-americane, în special între emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, şi emisarul economic special al lui Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, fără ca susţinătorii europeni ai Ucrainei să fie informaţi.

Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat, miercuri, că guvernul de la Berlin nu a primit din partea aliatului său american nicio informaţie oficială despre acest plan elaborat în secret de Casa Albă şi inspirat din planul în 20 de puncte avansat de Trump pentru a obţine un armistiţiu în războiul din Fâşia Gaza.

Conform unor surse anonime, planul ar prevede ca Ucraina să cedeze Rusiei complet regiunea Donbas şi să-şi limiteze forţele armate. În schimb, Rusia ar restitui Ucrainei porţiuni din teritoriile ocupate în provinciile Zaporojie şi Herson, ar accepta ca Ucraina să primească garanţii de securitate occidentale, dar fără aderarea la NATO şi fără prezenţa de trupe străine, iar teritoriile din Donbas cedate Rusiei ar deveni zone demilitarizate.

Miniştrii de externe din statele UE, care au avut o reuniune la Bruxelles, au evitat să facă prea multe comentarii asupra respectivului plan care nu a fost făcut public, dar au menţionat că nu vor accepta cereri prin care Ucraina să accepte concesii dureroase.

„Ucrainenii doresc pace - o pace justă care să respecte suveranitatea tuturor, o pace durabilă care nu poate fi pusă sub semnul întrebării de viitoare agresiuni”, a declarat ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot. „Dar pacea nu poate fi o capitulare”, a adăugat acesta, potrivit Reuters.

Casa Albă nu a comentat planul descris de Axios. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a scris pe Twitter că administrația Trump va „continua să dezvolte o listă de idei posibile pentru a pune capăt acestui război, pe baza contribuţiilor ambelor tabere în conflict, însă obţinerea unei păci durabile va necesita ca ambele părţi să accepte concesii dificile, dar necesare”, a spus Rubio.

O delegaţie a armatei americane, condusă de secretarul Dan Driscoll şi de şeful Statului Major, Randy George, se afla la Kiev şi urmează să se întâlnească, joi seară, cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cărui poziţie este slăbită în urma unui scandal de corupţie în care sunt implicaţi apropiaţi ai săi, în timp ce pe front situaţia armatei ucrainene se înrăutăţeşte.

Delegaţia americană s-a întâlnit deja cu comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîski, care a cerut ajutor pentru apărarea spaţiului aerian al Ucrainei, pentru extinderea capacităţilor de atac în profunzimea teritoriului rus şi stabilizarea liniei frontului.

Planul SUA pentru Ucraina ar include, potrivit relatărilor, o prevedere prin care Rusia ar urma să primească controlul asupra estului Donbasului în schimbul plății unei „chirii”, a relatat, joi, The Telegraph, citând surse familiarizate cu planul.

Ucraina ar păstra „proprietatea juridică” asupra teritoriilor, au spus sursele.

Planul, elaborat potrivit relatărilor de emisarii SUA și Rusiei, Steve Witkoff și Kirill Dmitriev, ar prevedea, de asemenea, ca forțele ucrainene să curețe zonele din Donbas care nu sunt ocupate, transformându-le într-o „zonă demilitarizată”, a raportat Axios, miercuri.

În schimb, Rusia ar putea face concesii în regiunile parțial ocupate Zaporojie și Herson. Ucraina și-ar reduce efectivele militare, ar înceta să mai primească anumite tipuri de armament occidental și ar renunța la găzduirea de trupe străine.

Ideea de „închiriere” reflectă abordarea de tip business a lui Trump în negocierile internaționale, menționează The Telegraph. Rusia ar plăti, în esență, o „taxă pe teren” pentru a compensa pierderile Ucrainei din Donbas, o regiune bogată în resurse minerale.

Constituția Ucrainei prevede că orice transfer de teritoriu necesită un referendum, care probabil ar eșua, ceea ce face ca o schemă de tip leasing să fie o posibilă soluție ocolitoare.

Surse NBC au declarat că Ucraina nu a fost implicată în redactarea planului și a primit doar o informare generală despre conturul acestuia.

O sursă apropiată guvernului de la Kiev a descris momentul — în timpul unui scandal de corupție în guvernul președintelui Volodimir Zelenski — drept o probabilă încercare a Kremlinului de a exploata slăbiciunile percepute în conducerea Ucrainei.

Aliații europeni și americani au declarat, de asemenea, că nu au fost informați. Un oficial diplomatic britanic a spus pentru Politico că guvernul de la Londra nu era la curent cu propunerile, în ciuda relațiilor sale strânse cu emisarii SUA.

Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, a transmis, joi, că Comisia nu va accepta nicio inițiativă de pace negociată fără informarea Ucrainei.

Oficiali de pe ambele maluri ale Atlanticului s-au grăbit să se distanțeze de presupusul plan, refuzând să confirme dacă există vreo propunere asemănătoare.

Un oficial american de rang înalt contactat de Kyiv Post a respins documentul ca fiind o „fantezie maximalistă a Kremlinului”, genul de listă de dorințe absurde pe care SUA crede că Rusia o lansează pentru a testa reacțiile Occidentului.

Alți oficiali ai administrației Trump au oferit echivalentul diplomatic al unei priviri goale, refuzând să confirme sau să infirme că un astfel de plan ar fi fost vreodată redactat, cu atât mai puțin distribuit.

În toată Europa, scepticismul s-a transformat în dispreț deschis. Mai mulți diplomați occidentali au descris zvonurile drept o nouă încercare a Rusiei de a crea artificial impresia unei dinamici favorabile unui acord pe care Ucraina nu l-ar accepta niciodată, iar Occidentul nu l-ar susține.

Atmosfera de la Bruxelles, Berlin și Paris era mai degrabă iritată decât alarmată, diplomații numind episodul un „truc de salon rusesc bine cunoscut”.

Într-o postare pe rețelele sociale, publicată târziu seara, secretarul de stat american, Marco Rubio, a susținut că încheierea unui conflict de o asemenea amploare „implică un schimb amplu de idei serioase și realiste”, o formulare care părea concepută pentru a justifica brainstormingul fără a recunoaște vreo propunere concretă.

Mesajul a fost perceput ca un semnal clar că Washingtonul explorează un meniu de posibile scenarii finale, chiar dacă respinge public variantele mai „spectaculoase” și favorabile Rusiei care circulă online.

Kremlinul a comunicat, joi, că orice plan de pace în Ucraina va trebui să elimine cauzele profunde ale conflictului. Potrivit regimului, deși există contacte cu SUA, nu au loc în prezent negocieri cu guvernul american privind un astfel de plan.

SUA i-au transmis președintelui Volodimir Zelenski că Ucraina trebuie să accepte un plan-cadru de pace întocmit de guvernul american pentru a pune capăt războiului cu Rusia.

Planul, despre care presa internațională a relatat pe larg miercuri, presupune ca Ucraina să renunțe la Donbas, teritoriu pe care trupele invadatoare nu-l controlează în totalitate, să-și reducă drastic efectivele militare şi să renunțe la rachetele cu rază lungă care pot lovi marile orașe ruse.

Față de aceste informații, Kremlinul a transmis că nu are nimic de adăugat la ceea ce s-a spus la summit-ul din august din Alaska, organizat între Vladimir Putin și Donald Trump.

„Nu putem adăuga nimic la ceea ce s-a spus la Anchorage. Nu sunt în desfășurare consultări. Există contacte, bineînțeles, dar nu există un proces care ar putea fi numit «consultări»”, a declarat Dmitri Peskov.

El a repetat mai vechea poziție a Moscovei, conform căreia o rezolvare a conflictului trebuie să ducă la eliminarea „cauzelor profunde” ale acestuia.

Întrebat dacă Putin a fost pus la curent despre așa-numitul „plan de pace în 28 de puncte”, Peskov a răspuns: „Nu am nimic de adăugat la ceea ce am afirmat deja”.

Prim-ministra ucraineană, Iulia Sviridenko, a cerut, joi, sancțiuni înăsprite împotriva Rusiei, la întâlnirea cu secretarul armatei SUA, Daniel P. Driscoll.

Șefa guvernului de la Kiev a spus ea și oficialul SUA au avut șansa „să evalueze situația pe teren și să fie martori în direct la consecințele agresiunii rusești”.

„În timp ce Rusia continuă să ucidă civili nevinovați, să distrugă case și să vizeze infrastructura critică, strategia de presiune asupra Moscovei se dovedește eficientă. Este crucial să se consolideze în continuare sancțiunile energetice și financiare împotriva statului agresor”, a afirmat Sviridenko.

Ea a confirmat, de asemenea, angajamentul Ucrainei față de Fondul de Investiții pentru Reconstrucție SUA-Ucraina, înființat la inițiativa președintelui Trump.

Semnificativ este că șefa guvernului ucrainean nu a spus niciun cuvânt despre privind noul plan de pace în 28 de puncte propus de SUA și redactat cu consultarea Rusiei, mai informează The Guardian.

Ucraina a anunțat, joi, că a primit din Rusia rămășițele a 1.000 de oameni, despre care Rusia spune că aparțin unor soldați ai Ucrainei uciși în război.

„Astăzi au avut loc acțiuni de repatriere. 1.000 de cadavre, despre care partea rusă a spus că aparțin unor militari ucraineni, au fost returnate în țară”, au menționat oficialii de la Kiev.

Liderii europeni și oficialii ucraineni au fost uluiți de planul de pace discutat, în secret, de Donald Trump cu Rusia și care arată, mai degrabă, cu o capitulare a Ucrainei în fața Rusiei. Conducerile politice de la Kiev și din capitalele europene încearcă acum să „înțeleagă” și să pună cap la cap condițiile „de pace” propuse de SUA și se tem de ce e mai rău: acest acord înseamnă doar o acceptare, din partea lui Trump, a condițiilor Kremlinului cu unicul scop de a opri cât mai repede războiul.

La nivel oficial, atât reprezentanții europeni cât și cei americani susțin că multe aspecte ale acestui plan rămân „în lucru”, cum ar fi rolul NATO sau cele legate de concesiile teritoriale ale Ucrainei față de Rusia.

Emisarul special al lui Trump pentru negocieri cu Rusia, Steve Witkoff, s-a întâlnit luna trecută, la Miami, SUA, cu emisarul special al lui Putin, Kiril Dmitriev, conform unor surse citate de Politico.

Discuțiile secrete nu au fost cunoscute nici de europeni nici de ucraineni, care au fost șocați în momentul apariției în presă a acordului de pace între SUA și Rusia.

Casa Albă a refuzat să facă orice fel de comentarii referitoare la acest plan de pace.

În schimb, conform unui oficial din administrația americană, Casa Albă a avut o atitudine intimidantă și precipitată în privința ajungerii la un acord, cu un plan de încheiere a conflictului, agreat de toate părțile până la finalul lunii și „chiar în această săptămână”.

Douăzeci şi două de persoane sunt încă date dispărute, a doua zi după loviturile Rusiei asupra oraşului Ternopil, din vestul Ucrainei, care s-au soldat cu 26 de morţi şi peste 90 de răniţi, a anunţat, joi, preşedintele Volodimir Zelenski.

Bombardamentul Rusiei de miercuri a distrus etajele superioare ale unor clădiri de locuințe din oraş, iar salvatorii încearcă, de atunci, să găsească supravieţuitori blocaţi sub dărâmături.

„Salvatorii noştri au lucrat toată noaptea la Ternopil şi operaţiunile de căutare şi salvare continuă. Douăzeci şi două de persoane sunt în continuare date dispărute", a scris președintele pe reţelele sociale.

El a precizat că au fost mobilizați peste 230 de salvatori.

„În unele zone, munca nu poate fi făcută decât manual din cauza distrugerii şi a fragmentării importante a structurilor, ceea ce complică aceste căutări”, a adăugat Zelenski.

„La peste douăzeci de persoane nu se poate ajunge”, a declarat la rândul său purtătorul de cuvânt al serviciilor de salvatori ucrainene, Oleksandr Horunji.

„Prioritatea noastră este de a degaja structurile şi, înainte de toate, să-i localizăm pe supravieţuitori sau să recuperăm corpurile”, a mai spus acest oficial.

Un jurnalist AFP aflat la faţa locului a văzut salvatori utilizând macarale pentru a ajunge la partea superioară distrusă a unui imobil, în timp ce pompierii încercau să degajeze dărâmăturile.

Atacul de miercuri este printre cele mai sângeroase executate în acest an de Rusia în Ucraina.

Înaltul Comisar ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, s-a declarat şocat de numărul ridicat de victime civile de la Ternopil, oraş aflat la sute de kilometri de linia frontului. 

Orice plan de a pune capăt războiului din Ucraina va avea nevoie de sprijinul ucrainenilor şi europenilor pentru a funcţiona, a declarat, joi, şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas.

Opinia sa este susţinută şi de miniştrii de externe din statele membre, relatează agențiile de presă internațională.

„Ceea ce noi, ca europeni, am susţinut mereu este o pace echitabilă şi de lungă durată şi salutăm orice eforturi pentru a realiza acest lucru. Bineînţeles, pentru ca orice plan să funcţioneze, trebuie ca ucrainenii şi europenii să fie implicaţi, este foarte clar”, le-a spus Kallas jurnaliştilor la sosirea reuniunea miniştrilor de externe de la Bruxelles.

Ea a reacţionat, astfel, la un nou plan de pace american care prevede ca Ucraina să accepte să cedeze teritorii Rusiei şi să-şi reducă armata la jumătate.

„Pacea nu poate fi o capitulare”, a declarat, la rândul său, ministrul de externe francez, Jean-Noel Barrot, la sosirea la Bruxelles.

„Ucrainenii vor refuza mereu orice formă de capitulare”, a adăugat el, reamintind că europenii apără principiul unei păci „juste” şi „durabile”.

Europa salută eforturile de pace în Ucraina, dar se aşteaptă să fie consultată asupra lor, a declarat, joi, ministrul de externe polonez, Radoslaw Sikorski, adăugând că Ucrainei nu ar trebui să i se limiteze capacitatea de a se apăra.

„Salutăm eforturile de pace, dar, bineînţeles, securitatea Europei este în joc. Aşa că ne aşteptăm să fim consultaţi. Sper că nu victima va avea restricţii asupra capacităţii sale de apărare, ci agresorul”, le-a spus Sikorski jurnaliştilor, la Bruxelles.

O delegație militară a Pentagonului a sosit deja în Ucraina „pentru discuții legate de încheierea războiului” cu Rusia, conform unor surse militare americane citate de BBC.

Echipa Pentagonului e condusă de secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll și urmează a se întâlni joi cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Driscoll mai e este însoțit de doi generali de rang înalt în armata SUA - șeful statului marjor al US Army, generalul Randy George și unul din comandanții forțelor SUA în Europa, generalul Chirs Donahue.

„Secretarul Driscoll și echipa sa a ajuns în această dimineață la Kiev, în numele administrației americane, în cadrul unei misiuni de culegere de date cu scopul de a se vedea cu oficialii ucraineni și a discuta posibilitatea încheierii războiului”, a declarat pentru BBC un purtător de cuvânt al armatei americane.

Conform unui oficial ucrainean, care a dorit să-și păstreze anonimatul, discuțiile dintre oficialii Pentagonului și Zelenski se vor concentra pe „situația de pe front” și „planurile legate de o posibilă încetare a focului”.

Consiliul Afaceri Externe al Uniunii Europene se reunește, joi, la Bruxelles pentru discuții centrate pe războiul din Ucraina, informează Agerpres.

Reuniunea va fi prezidată de Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Kaja Kallas.

Discuțiile au loc după ce presa internațională a relatat, miercuri, despre planul de pace conceput de SUA cu consultarea Rusiei și despre care guvernul SUA crede că va fi acceptat de Ucraina.

Miniștrii de Externe din Uniune vor discuta despre agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, după un schimb de opinii informal cu șeful diplomației ucrainene, Andrii Sibiha. 

Blocul european a adoptat, pe 23 octombrie, cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni la adresa Rusiei. 

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat, joi, că i-a cerut lui Vladimir Putin să-l lase să rezolve singur „nenorocitul ăla de război” din Ucraina. De asemenea, Trump s-a declarat „puțin supărat” pe liderul de la Kremlin pentru că nu s-a ajuns încă la un acord de pace în acest conflict.

„Am pus capăt la 8 războaie și mai am unul de rezolvat. Știți voi care”, a spus Trump în cadrul unui forum de afaceri și investiții SUA-Arabia Saudită desfășurat la Washington. „Credeam că o să fie cel mai ușor de rezolvat, pentru că am o relație bună cu președintele Putin”.

„Dar sunt puțin supărat pe președintele Putin acum. Iar el știe asta”, a adăugat președintele american.

Trump a dat exemplu modul în care, susține el, a reușit să pună capăt conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan.

„Știți ce s-a întâmplat în Azerbaidjan. Am rezolvat asta: era un război care dura de mai mulți ani acolo”.

Trump a precizat că a fost sunat de Putin care s-ar fi arătat suprins de încetarea conflictului din Azerbaidjan.

„De fapt, Putin m-a sunat și mi-a zis: Nu pot să cred că ai rezolvat asta. Noi încercăm să o rezolvăm de mai multă vreme. I-am spus: Nu-ți face griji în privința asta. Lasă-mă să îți rezolv eu nenorocitul ăsta de război. Nu trebuie să mă ajuți, n-am nevoie de niciun ajutor. O vom rezolva”.

„Acordul-cadru” dintre SUA și Rusia pentru încheierea războiului, discutat în presa occidentală, nu corespunde intereselor Ucrainei, conform unei surse citate de RBC Ucraina.

Potrivit sursei, printre cele 28 de puncte ale „acordului” se numără în special probleme teritoriale - Ucraina trebuie să recunoască teritoriile ocupate ca fiind ale Rusiei, inclusiv Crimeea . De asemenea, unul dintre puncte este o limitare a capacității Ucrainei de a ataca ținte la distanță mare - astfel încât armata ucraineană să nu mai poată ataca Rusia. Este foarte probabil că regimul de la Kremlin dorește să elimine orice capacitate militară a Ucrainei înainte de viitoarea invazie.

Sursa mai precizează că președintele Volodimir Zelenski a început deja să fie supus unor „mari presiuni” din partea americanilor în această chestiune.

Secretarul american pentru armată, Dan Driscoll, și șeful militar al armatei SUA, generalul Randy George, sunt oficialii de rang cel mai înalt din administrația Trump care merg Ucraina, sosind într-o vizită neanunțată, săptămâna aceasta, în timp ce SUA încearcă să găsească o modalitate de a grăbi încheierea războiului.

Cei doi urmează să se întâlnească cu lideri militari ucraineni, parlamentari și cu președintele Volodimir Zelenski, începând de miercuri. Vizita are loc într-un moment în care Rusia și-a intensificat campania mortală de rachete și drone împotriva țintelor civile din Ucraina, iar aliații occidentali caută soluții noi pentru a continua să furnizeze arme țării asediate.

Obiectivul principal al vizitei va fi angajarea conducerii ucrainene în discuții privind procesul de pace blocat cu Rusia, chiar dacă Rusia a respins toate încercările anterioare ale SUA și Ucrainei de a opri luptele.

SUA și Ucraina lucrează, de asemenea, la un acord major privind schimbul de tehnologii pentru drone și muniții autonome, iar această vizită are și rolul de a consolida acest efort. Ucraina a devenit lider în dezvoltarea — și îmbunătățirea — dronelor armate cu rază lungă și scurtă, care au schimbat fața câmpului de luptă și au lovit ținte adânc în interiorul Rusiei. Vizita a fost descrisă de două surse anonime pentru Politico.

La prima vedere, sosirea lui Driscoll la Kiev într-o misiune delicată de pace ar putea părea ciudată. Motivul pentru care el a ajuns în Ucraina, însă, este apropierea de vicepreședintele JD Vance, cu care a fost coleg de facultate. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, nu a călătorit la Kiev.

Driscoll și George au folosit inovațiile de pe câmpul de luptă din Ucraina ca exemplu pe care industria americană de apărare și Pentagonul ar trebui să îl urmeze în dezvoltarea armelor.

„Ucrainenii nu au acceptat versiunea actuală a unui sistem ca fiind suficientă și au făcut modificări, au făcut tot ceea ce au considerat necesar pentru a obține rezultatul dorit,” spunea Driscoll, în noiembrie.

„Nu există reguli pentru a ajunge la acel rezultat, și pur și simplu reușesc să îl obțină”, pentru că nu au de ales, a adăugat el. Armata SUA are ca obiectiv achiziționarea unui milion de drone în următorii doi-trei ani — un obiectiv mult peste capacitatea actuală a industriei de apărare americane — în timp ce Ucraina produce deja peste 1,5 milioane de drone anual.

Noul plan al lui Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina ar acorda Rusiei părți din estul Ucrainei pe care nu le controlează în prezent, în schimbul unei garanții de securitate americane pentru Ucraina și Europa împotriva agresiunilor rusești viitoare, a declarat pentru Axios un oficial american cu acces direct la informații.

Ucraina și susținătorii ei ar vedea asta ca pe o concesie enormă făcută Rusiei. Potrivit oficialului american, poziția Casei Albe este că Ucraina este oricum pe cale să piardă teritoriile respective dacă războiul continuă și „prin urmare, este în interesul Ucrainei să ajungă la un acord acum”.

Cele două probleme cele mai dificile în discuțiile privind Ucraina au fost până acum: cine va controla ce teritoriu după încheierea războiului și cum poate fi garantat că Rusia nu va relua pur și simplu războiul la o dată ulterioară.

Planul în 28 de puncte al lui Trump prevede ca Rusia să obțină controlul de facto asupra Luhansk și Donețk, în ciuda faptului că Ucraina controlează încă aproximativ 12% din teritoriul de acolo. Deși zonele din Donbas de unde Ucraina s-ar retrage ar rămâne sub control rus, acestea ar fi considerate o zonă demilitarizată, Rusia neavând dreptul să își poziționeze trupe acolo.

În alte două regiuni afectate de război, Herson și Zaporojie, liniile actuale de control ar fi în mare parte înghețate, cu unele teritorii returnate de Rusia, în funcție de negocieri. Conform planului lui Trump, SUA și alte țări ar recunoaște Crimeea și Donbasul ca teritorii rusești legitime, dar Ucrainei nu i s-ar cere să facă același lucru.

Un oficial ucrainean a afirmat că planul include și limitări privind dimensiunea armatei ucrainene și a armelor sale cu rază lungă de acțiune, în schimbul unor garanții de securitate din partea SUA. Oficialul ucrainean a confirmat, de asemenea, că planul SUA include concesii teritoriale în Donbas.

Nu este clar ce ar presupune garanțiile americane de securitate, dincolo de o promisiune de a apăra împotriva unei noi agresiuni rusești.

Potrivit a două surse familiarizate directă cu discuțiile, Qatar și Turcia sunt implicate în redactarea noului plan Trump și în susținerea eforturilor de mediere ale SUA.

„Medierea Qatarului și Turciei a ajutat la încheierea războiului din Gaza și ar putea ajuta și la încheierea războiului din Ucraina”, a spus una dintre surse.

Un oficial qatarez de rang înalt a participat la discuțiile dintre trimisul lui Trump, Steve Witkoff, și consilierul pe securitate națională al lui Volodimir Zelenski, Rustem Umerov, weekendul trecut, au spus sursele.

O sursă cu acces direct a afirmat că Umerov a fost împuternicit de Zelenski să negocieze cu Witkoff, iar multe dintre comentariile sale au fost incluse în textul planului în 28 de puncte. Sursa a susținut că în discuțiile cu Umerov au fost atinse multe înțelegeri.

Un oficial ucrainean a confirmat că Zelenski l-a trimis pe Umerov pentru a fi informat despre planul american, dar a spus că a fost o informare verbală și că Umerov nu a primit o propunere scrisă din partea lui Witkoff.

Oficialul ucrainean a negat că Umerov ar fi acceptat termenii planului în cadrul întâlnirii și a afirmat că Ucraina se opune multor puncte. Înainte de a se întâlni cu Umerov, Witkoff a avut discuții ample despre plan cu trimisul rus Kirill Dmitriev.

Ca parte a sprijinului Turciei pentru inițiativa de pace a lui Trump, Witkoff plănuia să viziteze Ankara, miercuri, și să organizeze o întâlnire trilaterală cu Zelenski și ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a spus un oficial american.

Oficialul american a afirmat că întâlnirea a fost amânată când a devenit clar că Zelenski se retrăgea din înțelegerile la care Umerov ajunsese și nu este interesat să discute planul lui Trump.

În schimb, Zelenski a mers la Ankara cu un alt plan, redactat împreună cu partenerii europeni — plan pe care Rusia nu îl va accepta niciodată, a spus oficialul.

Un oficial ucrainean a spus că întâlnirea a fost amânată deoarece Zelenski a cerut ca planul să fie discutat într-un format mai larg, incluzând țări europene.

Un al doilea oficial american a spus că un scandal politic intern din Ucraina, implicând anchete de corupție ce vizează câțiva dintre cei mai apropiați consilieri ai lui Zelenski, a reprezentat un alt motiv pentru amânarea întâlnirii.

Oficialul a spus că Trump l-a autorizat pe Witkoff să încerce să ajungă la un acord cu Zelenski în Turcia și a susținut decizia de a anula întâlnirea cu președintele ucrainean.

Un grup de oficiali ruși și americani, actuali și foști, au fost implicați în crearea planului, care se află încă în stadiul de elaborare, a declarat o persoană familiarizată cu discuțiile pentru Financial Times.

Planul a fost transmis la Kiev, săptămâna aceasta, de către trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, care s-a întâlnit la Miami cu actualul secretar al consiliului național de securitate și apărare al Ucrainei și fostul ministru ucrainean al apărării, Rustem Umerov, pentru a discuta cele 28 de puncte ale acestuia, au declarat două persoane familiarizate cu discuțiile.

Potrivit unor persoane care au cunoștință directă despre document, proiectul de plan ar impune Ucrainei să cedeze restul regiunii Donbas — inclusiv teritorii aflate în prezent sub controlul Ucrainei — și să reducă la jumătate efectivele forțelor sale armate.

Un aspect crucial este faptul că acordul solicită Ucrainei să abandoneze categorii cheie de armament și ar include reducerea asistenței militare americane, vitală pentru apărarea sa, ceea ce ar putea face țara vulnerabilă la viitoarele agresiuni ale Rusiei.

De asemenea, ar stipula recunoașterea limbii ruse ca limbă oficială de stat în Ucraina și ar acorda statut oficial filialei locale a Bisericii Ortodoxe Ruse — prevederi care reflectă obiectivele politice de lungă durată ale Kremlinului. Persoana familiarizată cu documentul l-a descris ca fiind un document foarte generic, „puternic înclinat în favoarea Rusiei".

O altă persoană informată despre plan l-a numit „foarte confortabil pentru Putin".

Oficialii de la Kiev, informați despre plan, au declarat că acesta este îndeaproape aliniat cu cerințele maximaliste ale Kremlinului și au spus că Ucraina nu îl va accepta dacă el nu este revizuit semnificativ. 

Volodimir Zelenski se află în Turcia, într-o încercare de a obține sprijinul lui Erdogan pentru încetarea războiului din Ucraina. El spune că „nu există alternativă la pace” și că Ucraina își dorește „o pace demnă cu securitate garantată”.

„Ne străduim ca întreaga activitate să fie orientată spre pace, spre o pace demnă, cu securitate garantată. Războiul trebuie să se încheie. Nu există alternativă la pace. Rusia trebuie să înțeleagă că nu există niciun beneficiu al războiului, al uciderii. Și nu există nicio cale ca Rusiei să i se lase posibilitatea de a declanșa un alt război similar împotriva Ucrainei sau a oricărei alte țări. Ne străduim ca toate activitățile să fie orientate spre pace, spre o pace demnă, cu securitate garantată.

Sunt recunoscător că Turcia ajută. Îi mulțumesc din nou președintelui Erdogan. Ne bazăm pe puterea diplomației turce, pe trecerea de care se bucură la Moscova”, a declarat președintele ucrainean.

Donald Trump vrea să impună Ucrainei o capitulare forțată prin așa-zisul său plan în 28 de puncte, pe care l-a discutat în secret cu rușii și despre care nici ucrainenii, nici europenii nu au fost informați.

Conform Nexta, SUA și Rusia au agreat deja „planul-cadru” pentru a încheia războiul până la sfârșitul lunii.

Volodimir Zelenski ar putea fi pus în fața faptului împlinit.

Discuțiile s-au purtat în secret, iar pe masă ar fi un plan de 28 de puncte, despre care au scris Axios și CNN – nu există încă vreun element clar în ce privește teritoriile ocupate, copiii ucraineni răpiți de Rusia sau garanții de securitate pentru Ucraina și Europa.

Reuters a relatat că planul va fi înmânat autorităților ucrainene, joi, de delegația americană care sosește la Kiev. Misiunea este condusă de secretarul armatei americane, Dan Driscoll.

O sursă de la Casa Albă a declarat că termenii acordului sunt „rezonabili” și că Zelenski, aflat sub presiunea actualului scandal de corupție și a situației grele de pe front, va accepta propunerile americanilor și rușilor.

SUA ar vrea să pună capăt războiului cu condiții umilitoare pentru Ucraina – cedarea unei părți însemnate de teritoriu, cel mai probabil Donbas-ul, a unor anumite tipuri de arme și înjumătățirea armatei sale.

Administrația Trump consideră că Ucraina se află într-o „poziție vulnerabilă” și că va accepta un astfel de dictat. Opinia Europei nu este un factor pentru administrația de la Washington, iar Trump nu intenționează să discute cu țările europene pe această temă.

Informația a fost confirmată de jurnalistul Christopher Miller, corespondentul principal al Financial Times în Ucraina, care scrie pe Twitter:

„Pot să confirm că o propunere pe repede înainte SUA-Rusia este impusă ucrainenilor prin Dimitriev-Witkoff la Umerov.

Ar însemna capitularea Ucrainei, iar persoanele familiarizate cu chestiunea îmi spun că e vorba pur și simplu de o nouă enunțare a revendicărilor maximaliste ale Rusiei.

Ar include:

• Reducerea la jumătate a armatei Ucrainei
• Cedarea de către Ucraina a anumitor tipuri de armament
• Cedarea Donbas-ului”

New: I can confirm a hasty US-Russia proposal being pushed to Ukrainians via Dmitriev-Witkoff to Umerov. It would amount to Ukraine’s capitulation, with people familiar telling me it’s merely the Kremlin’s maximalist demands.
Includes:
-Ukraine army cut in half
-Give up certain…

— Christopher Miller (@ChristopherJM) November 19, 2025