Rusia a atacat masiv vestul Ucraina miercuri dimineaţă, cu 476 de drone şi 58 de rachete. În urma atacului, două blocuri din Ternopil au fost lovite şi 25 de persoane omorâte, inclusiv trei copii. Alte 73 de persoane au fost rănite, între care 15 copii, în atacul considerat unul dintre cele mai sângeroase din regiune de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, scrie BBC News.
Forțele aeriene ucrainene au precizat că rachetele de croazieră rusești X-101 au lovit clădirile rezidențiale. Regiunile învecinate Liov și Ivano-Frankivsk au fost și ele atacate, iar un raid cu drone asupra a trei districte din orașul Harkov, în nord-est, a rănit peste 30 de persoane.
Forțele aeriene ucrainene au transmis că au doborât 442 dintre cele 476 de drone și 41 dintre cele 48 de rachete lansate de Rusia, inclusiv 10 rachete interceptate de avioanele F-16 și Mirage 2000 furnizate Ucrainei de aliații occidentali.
Totuși, subliniind presiunea uriașă asupra sistemelor de apărare antiaeriană ale Ucrainei, forțele aeriene au cerut "livrări neîntrerupte și la timp de armament aerian din partea partenerilor occidentali".
Ternopil, un oraș aflat mai aproape de granița cu Polonia decât de Kiev, fusese rareori vizat de atacuri până acum. Imagini de pe rețelele sociale surprind rachete îndreptându-se spre oraș, cu foarte puține semne de reacție din partea apărării aeriene de la sol.
Proporțiile devastării au devenit rapid evidente. Un videoclip distribuit de președintele Volodimir Zelenski arată unul dintre blocuri complet prăbușit. Ministrul de Interne, Ihor Klymenko, a afirmat că imobilul s-a surpat între etajele trei și nouă.
"Atacul a provocat distrugeri semnificative, multe victime fiind prinse sub dărâmături", a spus Zelenski.
Cu resurse limitate și o suprafață vastă de apărat, apărarea antiaeriană a Ucrainei nu poate intercepta fiecare rachetă sau dronă – iar consecințele sunt adesea devastatoare, cum s-a întâmplat la Ternopil.
Instalații energetice, infrastructura de transport și obiective civile au fost avariate și în alte zone din vestul Ucrainei.
În regiunea Ivano-Frankivsk, sectorul energetic a fost țintit, iar două dintre cele trei persoane rănite sunt copii. În regiunea Liov, o centrală energetică a fost lovită.
Rusia a intensificat atacurile asupra rețelei energetice ucrainene pe măsură ce se apropie a patra iarnă de război, încercând să afecteze moralul populației, logistica și industria de apărare a Ucrainei.
Consumurile de energie sunt deja limitate, iar după ultimele lovituri, Ministerul Energiei a anunțat noi întreruperi de curent în toată țara.
Ministerul rus al Apărării a declarat că a lansat un "atac masiv cu arme de precizie cu rază lungă de acțiune", vizând "complexul militar-industrial și sectorul energetic" ucrainean, ca răspuns la atacurile Kievului asupra unor "ținte civile".
Marți, armata ucraineană a confirmat că a folosit rachete Atacms cu rază lungă, furnizate de SUA, împotriva unor obiective militare din interiorul Rusiei – prima recunoaștere oficială a utilizării acestui tip de armament pe teritoriul rus.
Ministerul rus al Apărării a acuzat Ucraina că a tras patru rachete asupra orașului Voronej, în sudul Rusiei, susținând că toate au fost interceptate.
Între timp, Zelenski a ajuns la Ankara, capitala Turciei, pentru a încerca să impulsioneze eforturile diplomatice ale SUA privind încheierea războiului. El s-a întâlnit cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, pe fondul unor informații potrivit cărora trimisul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, ar fi discutat cu reprezentantul rus Kirill Dmitriev despre un plan de pace.
Kremlinul a transmis că niciun oficial rus nu va participa la discuțiile din Ankara. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a refuzat să comenteze relatările privind negocieri SUA–Rusia.
Declarațiile au venit înainte ca Zelenski să se întâlnească joi la Kiev cu doi înalți oficiali ai armatei americane: secretarul armatei, Dan Driscoll, și șeful Statului Major al armatei, generalul Randy George – cei mai înalți reprezentanți militari ai SUA care vizitează Kievul de la preluarea mandatului de către președintele Donald Trump, notează Reuters.
Separat, Ministerul Apărării din România a anunțat că o dronă rusească a intrat aproximativ 8 km în spațiul aerian românesc miercuri dimineață. Drona a traversat apoi Ucraina și Moldova înainte de a reveni în România, unde nu este clar unde s-a prăbușit.
Avioane românești și germane au fost ridicate de la sol ca reacție la incursiune. Polonia a desfășurat, de asemenea, avioane de luptă și a închis temporar două aeroporturi din sud-est, în urma atacurilor care au lovit vestul Ucrainei.
Pe măsură ce se apropie în februarie anul viitor patru ani de la începutul invaziei la scară largă, Moscova și Kievul rămân profund opuse asupra modului de încheiere a războiului.
Ucraina și aliații săi occidentali, inclusiv SUA, cer un armistițiu imediat pe linia frontului – însă Rusia a respins constant această propunere, menținând cereri pe care Ucraina le consideră echivalente cu o capitulare.
La începutul lunii, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a reiterat precondițiile Moscovei pentru un acord de pace – inclusiv limitări severe asupra armatei ucrainene și neutralitatea țării – care nu s-au schimbat de când Vladimir Putin le-a prezentat cu două luni înainte de invazia din 2022.
Ştiri video recomandate
