Marea dezbatere legată de folosirea activelor rusești înghețate pentru a finanța efortul de apărare a Ucrainei a dus la apariția unei întrebări arzătoare – unde sunt totuși toate aceste active imobilizate – scrie Euronews.
Când prim-ministrul guvernului Belgiei, Bart De Wever, a blocat planul îndrăzneț al Uniunii Europene de a obține un împrumut de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina cu ajutorul activelor imobilizate ale Băncii Centrale Ruse, motivul pe care acesta l-a dat a fost că Belgia este singura țară care este transparentă când vine vorba de aceste active.
Asta și pentru că planul europenilor se bazează doar pe fondurile reținute la Euroclear, un depozit din Bruxelles. Totuși, ceilalți aliați G7 au spus în mod repetat că au active în valoare de 300 de miliarde imobilizate în propriile jurisdicții.
„Cea mai grasă găină este în Belgia, dar mai sunt și alți pui prin alte părți. Nimeni nu vorbește despre asta”, s-a exprimat plastic De Wever, referindu-se la faptul că și alte țări găzduiesc active rusești.
Și, până la urmă, așa este – se vorbește foarte puțin de activele pe care rușii le au în alte țări decât Belgia. Euronews precizează că a încercat să afle, prin rapoarte media și analize independente care sunt aceste țări care rețin active ale rușilor.
Ele sunt: Franța, Luxemburg, Germania, Elveția, Regatul Unit, Statele Unite, Canada, Japonia și Australia – iar absolut toate sunt aliniate efortului internațional de a schilodi mașinăria de război a Kremlinului cu obiectivul de a pune capăt invaziei din Ucraina.
În mod ironic, cele mai precise răspunsuri au venit de la două țări tradițional cunoscute pentru obscuritatea proceselor financiare – Luxemburg și Elveția.
Conform unui studiu recent al serviciului de cercetare de la Parlamentul European, Luxemburgul deține în jur de 10-20 de miliarde de euro în active suverane ale Rusiei.
Totuși, într-un comunicat comun, ministerele de finanțe și externe ale ducatului au precizat că cifrele lor sunt cu totul diferite – „Cantitatea de active ale Băncii Centrale a Rusiei imobilizate, în prezent, în Luxemburg, este sub 10.000 de euro”.
Elveția, de cealaltă parte, a confirmat că deține în jur de opt miliarde de euro în active rusești imobilizate, bani care sunt păstrați în bănci comerciale.
Elveția, însă, nu e nici stat UE, nici G7, astfel că nu poate fi obligată să accepte o astfel de inițiativă. Chiar și așa, urmărește cu atenție procesul.
„Consiliul Federal (guvernul Elveției – n. red.) își va stabili poziția, luând în considerare legea elvețiană, legea internațională și obiectivele de politică externă ale Elvției, dar și prezervarea stabilității financiare pentru a evita consecințe nedorite pentru piețele financiare și pentru viitoare operațiuni ale băncii centrale în sistemul financiar internațional”, a transmis Elveția.
Zidul tăcerii
Celelalte țări implicate, continuă Euronews, au dat diverse declarații în care au clarificat mai mult sau mai puțin „cantitatea” de active rusești deținută.
Germania, despre care se estimează că reține un procent limitat, a transmis că nu intenționează să facă public volumul sau locul unde sunt reținute activele Băncii Centrale Ruse, motivând prin cerințele de protecție a datelor din legea sancțiunilor UE.
O declarație similară de refuz a dat și Japonia, care ar deține între 25 și 30 de miliarde în bani imobilizați ai Rusiei. Guvernul nipon nu a confirmat niciodată o cifră, însă Bart De Wever a susținut că Japonia deține în jur de 50 de miliarde de euro.
Și guvernul Franței a refuzat să dea detalii. Ministrul Bruno de Maire a spus, anterior, însă, că activele rusești din Franța ajung la o valoare de aproximativ 22,8 miliarde euro.
În septembrie 2023, Axios scria că un task force global cunoscut după numele „Russian Elites, Proxies and Oligarchs” a descoperit active rusești în valoare de 5,06 miliarde de dolari în sistemul bancar american.
Lipsa de transparență a țărilor occidentale când vine vorba de activele lor rusești imobilizate este într-un contrast evident cu felul în care gestionează Belgia situația.
Euroclear publică frecvent rapoarte pe fondurile suverane ale Rusiei, compoziția lor în diverse valute și actualizează și profiturile obținute din dobânzi pe care le generează. Accesul la aceste informații este deschis decidenților, investitorilor, jurnaliștilor și analiștilor.
Este adevărat și că Euroclear, ca depozit special de active, are reguli și standarde mai stricte spre deosebire de bănci private, unde principiul confidențialității pentru clienți este sacrosanct.
În acest moment, țările din G7 nu pot să ofere un raport clar și detaliat al activelor rusești – unde se află ele și cât valorează, un eșec mare, având în vedere contextul actual.
Nici Comisia Europeană, cea care a pregătit draftul de propunere pentru împrumutul de 140 de miliarde de euro, nu vrea să răspundă la întrebarea dacă intenționează să caute și alte surse de active rusești, în afara Euroclear.
În același timp, o altă temă importantă este distincția între tipurile de active – unele țări deține active suverane ale Băncii Centrale Ruse, în timp ce altele dețin active private ale unor indivizi ruși sancționați – oligarhi sau lideri de business.
Ştiri video recomandate
