Executivul european a publicat miercuri un proiect de regulament – denumit Industrial Accelerator Act – care introduce cerințe privind conținutul produs în UE și conținutul cu emisii reduse de carbon pentru instituțiile care cheltuiesc bani publici. Noile reguli marchează o schimbare majoră de paradigmă economică la Bruxelles, tradițional un bastion al piețelor deschise, scrie The Guardian.
După dispute interne, oficialii UE au lăsat însă deschisă posibilitatea includerii unor țări cu legături economice strânse cu blocul comunitar, precum Marea Britanie, dacă există acces reciproc pe piețe.
Stephane Sejourne, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil pentru industrie, a descris inițiativa drept „o schimbare de doctrină”, care ar fi fost „de neconceput chiar și acum câteva luni”.
Făcând referire la tensiunile din Orientul Mijlociu care au dus la creșterea prețurilor la energie, Sejourne, fost ministru francez de externe, a spus că evenimentele din Iran subliniază nevoia unui plan care să consolideze industria europeană.
„Fără o bază industrială puternică, fără un model social european, nu vom avea nici tranziție climatică și nici autonomie strategică”, a declarat el.
Inspirat din idei promovate de guvernul francez, planul reprezintă un răspuns la concurența intensă din partea Beijingului, care a dus la pierderea industriei europene de panouri solare, odinioară prosperă, în favoarea Chinei.
„Dacă nu facem nimic, este foarte clar că în curând 100% din tehnologiile verzi vor fi produse în China”, a avertizat Sejourne.
Oficialii europeni au sugerat că Marea Britanie și Japonia ar putea fi considerate producători „domestici” în procedurile de achiziții pentru vehicule electrice, deoarece piețele lor sunt deschise.
În schimb, țări cu piețe mai închise, precum Statele Unite și India, ar putea fi supuse unor restricții. Sejourne a refuzat să precizeze „cine este inclus și cine nu”, promițând însă o „evaluare a reciprocității” în relațiile comerciale ale UE în lunile următoare.
El a adăugat că, fără intervenții, industriile europene de ciment și oțel ar putea fi „delocalizate complet” în următorii ani.
Potrivit oficialilor UE, în prezent aproximativ 50% din bateriile și 94% din modulele și celulele fotovoltaice solare utilizate în Uniune sunt importate din China.
Planul urmărește să inverseze declinul industrial al Europei și stabilește un obiectiv ca producția industrială să reprezinte 20% din PIB-ul Europei până în 2035, față de 14,3% în 2024.
Pentru atingerea acestui obiectiv, autoritățile locale și naționale vor trebui să respecte ținte de conținut „Made in the EU” atunci când cheltuiesc bani publici sau concep programe de subvenții pentru bunuri din sectoare strategice, precum tehnologiile verzi și industria auto.
De exemplu, atunci când sunt cumpărate de guverne sau beneficiază de fonduri publice, cel puțin 70% din componentele unui automobil electric – fără baterie – ar trebui să fie produse în UE.
Autoritățile ar urma, de asemenea, să fie obligate să cumpere oțel, aluminiu și ciment cu emisii reduse de carbon, chiar dacă acestea sunt mai scumpe.
Companiile străine care investesc în UE în sectoare importante vor trebui, la rândul lor, să garanteze crearea de locuri de muncă în blocul comunitar – o încercare de a replica cerințele impuse de China investitorilor. De exemplu, o companie străină care investește cel puțin 100 de milioane de euro în tehnologie curată ar trebui să se asigure că cel puțin 50% dintre locuri de muncă revin lucrătorilor din UE, pe lângă alte condiții legate de proprietate, inovare și cercetare.
Comisia Europeană estimează că planul ar putea crea sau menține aproximativ 150.000 de locuri de muncă în sectoarele tehnologiilor curate și al industriei cu emisii reduse de carbon.
Propunerile au stârnit însă îngrijorare în rândul unor parteneri comerciali, inclusiv Marea Britanie, Japonia și Turcia. Secretarul britanic pentru afaceri, Peter Kyle, a cerut UE să înceteze „ridicarea de bariere”, în timpul unei vizite la Bruxelles săptămâna trecută.
Proiectul de regulament prevede că statele care au acorduri de liber schimb sau uniune vamală cu UE vor fi considerate producători locali. Aceasta ar include țările din Spațiul Economic European, precum Norvegia și Islanda, dar și Turcia, care are o uniune vamală cu Uniunea Europeană.
Aceeași deschidere ar putea fi aplicată și celor 21 de state semnatare ale acordului OMC privind achizițiile publice, inclusiv Marea Britanie și Canada.
Planul a fost primit favorabil de Bas Eickhout, co-liderul eurodeputaților verzi.
„Europa trebuie să lase în urmă o parte din naivitatea pe care a avut-o”, le-a spus el jurnaliștilor înainte de publicarea finală. „Nu există o piață globală complet deschisă. Uitați-vă la SUA, la China, la toți marii actori: toți fac politici industriale. A venit momentul ca și Europa să facă același lucru, iar Industrial Accelerator Act este un prim pas prudent”.
În schimb, Federația Germană a Industriei de Inginerie (VDMA), care reprezintă aproximativ 3.000 de companii mici și mijlocii, a avertizat că regulile privind conținutul local trebuie aplicate cu mare prudență.
„Accentul pus pe conținutul local distrage atenția de la adevăratele provocări ale Europei – precum costurile administrative ridicate, o piață internă slăbită și lipsa leadershipului tehnologic”, a declarat Thilo Brodtmann, directorul executiv al VDMA.
Ştiri video recomandate
