Țările UE au aprobat mecanismul de solidaritate pentru 2026, care presupune relocarea a 21.000 de persoane și contribuții financiare totale de 420 de milioane de euro. Aceste cifre sunt sub pragul sugerat de Comisia Europeană și vor diminua nivelul de solidaritate față de Spania, Italia, Grecia și Cipru, relatează Euronews.
Regulamentul privind Gestionarea Azilului și Migrației stabilește că, în fiecare an, Comisia ar trebui să propună pentru anul următor relocarea a cel puțin 30.000 de persoane din statele aflate sub presiune migratorie și acordarea unor contribuții financiare de cel puțin 600 de milioane de euro din partea celorlalte state membre.
Miniștrii de Interne ai UE, reuniți luni la Bruxelles, au considerat însă că necesarul de solidaritate pentru 2026 este mai scăzut, deoarece primul ciclu de gestionare a migrației va fi implementat începând din iunie 2026, acoperind doar jumătate de an.
Decizia a fost luată cu o „majoritate covârșitoare” de state membre, potrivit unor surse europene.
Contribuțiile statelor pot consta în relocări, contribuții financiare sau „măsuri alternative de solidaritate”, precum furnizarea de personal către statele aflate sub presiune sau sprijin pentru dezvoltarea centrelor de primire. Fiecărui stat îi este atribuită o cotă pe baza populației și PIB-ului, iar guvernele pot alege tipul de contribuție sau combinații ale acestora.
Cehia, Estonia, Croația, Austria și Polonia au primit o scutire totală sau parțială de la cotele de solidaritate, deoarece au fost clasificate ca „state care se confruntă cu o situație migratorie semnificativă”. Bulgaria a beneficiat de același regim. Cererile acestor țări au fost aprobate de ceilalți membri ai UE.
Angajamentele individuale ale statelor nu vor fi făcute publice înainte de adoptarea oficială a mecanismului de solidaritate, programată pentru 16 decembrie. Potrivit surselor UE, majoritatea țărilor au optat pentru contribuții financiare.
Mai puțină solidaritate pentru statele de frontieră
Nivelul de solidaritate pentru Spania, Italia, Grecia și Cipru va scădea cu aproape o treime față de planul inițial al Comisiei.
Ministrul de Interne spaniol Fernando Grande-Marlaska a reacționat imediat, afirmând că rezultatul se abate de la acordul general privind migrația atins în 2023 și cerând UE să mențină „echilibrul dintre solidaritate și responsabilitate”.
„Cota de solidaritate nu poate deveni un târg pe cifre”, a spus el.
Nu a fost încă stabilit modul în care vor fi selectați cei 21.000 de migranți ce urmează a fi relocați, nici câți vor proveni din fiecare dintre cele patru state aflate sub presiune.
Dacă obiectivul general de relocare nu este atins prin angajamentele statelor membre, va intra în funcțiune mecanismul numit „responsibility offset”. Acesta obligă statele membre să continue găzduirea solicitanților de azil care se află deja pe teritoriul lor, dar care ar fi trebuit să solicite protecție în primul stat UE în care au intrat, până când relocările lipsă sunt compensate.
Germania va apela în mod semnificativ la acest mecanism. Potrivit unor surse europene, guvernul german a semnat un memorandum cu Grecia prin care se angajează să nu returneze acolo solicitanți de azil, în schimbul cotei pe care ar trebui să o preia din Grecia în 2026.
Un acord similar a fost încheiat și cu Italia, după cum a declarat ministrul italian de Interne Matteo Piantedosi: „Italia și Germania au convenit să reseteze numărul de transferuri până când noul Pact privind Azilul și Migrația va intra în vigoare în iunie 2026”.
UE va permite deportarea migranților în țări terțe
Miniștrii de Interne ai UE au aprobat luni și trei acte legislative legate de migrație, care urmează să fie negociate cu Parlamentul European.
Noul „regulament privind returnările” are ca scop accelerarea expulzărilor migranților aflați în situație neregulamentară și creșterea ratei de returnare, aflată în prezent în jurul a 20%.
Acesta ar permite statelor UE să creeze centre de returnare în țări din afara UE și să trimită migranți în situație neregulamentară în state fără legătură cu țara lor de origine. Redefinirea conceptului de „țară terță sigură” va extinde cazurile în care o cerere de azil poate fi respinsă ca inadmisibilă, permițând deportarea solicitanților în țări terțe cu care nu au nicio legătură.
Consiliul UE a aprobat și prima listă de „țări de origine sigure” pentru procedurile de azil, care include Bangladesh, Columbia, Egipt, India, Kosovo, Maroc și Tunisia, precum și toate statele candidate la aderarea la UE, cu excepția Ucrainei.
Migranții din aceste țări vor avea în continuare dreptul de a solicita azil în UE, dar cererile lor vor fi evaluate în proceduri accelerate.
Ştiri video recomandate
