Mii de migranți au încercat să treacă în ultimele luni frontierele Letoniei, Lituaniei sau Poloniei, iar oficialii cred că aceasta e o tentativă deliberată a Belarusului de a genera o criză umanitară la granița de est a Uniunii Europene. Oficialii europeni cred că Rusia își intensifică campania de război hibrid împotriva Europei, prin acțiuni precum încălcări ale spațiului aerian, bruiaj al semnalelor și acte de sabotaj. Guvernul leton a început să își majoreze bugetul apărării și a inițiat construcția unei linii defensive de buncăre și alte fortificații la granițele cu Rusia și Belarus. „Nu suntem formal în război, dar nu suntem nici în pace. Suntem într-un război hibrid”, a declarat ministrul apărării din Letonia.
În 2021, de la Bagdad spre Minsk erau uneori până la patru zboruri pe săptămână. În Daugavpils, în sud-estul Letoniei, autoritățile cunoșteau orarul. „Știam cât durează drumul”, a spus locotenent-colonelul Vadims Grickovs, șeful serviciului de control al frontierei și imigrației din oraș. „Așa că îi așteptam pe prietenii noștri la graniță.”
Mii de migranți au încercat să treacă în Letonia, Lituania sau Polonia, într-o acțiune despre care oficialii din toate cele trei țări cred că a fost organizată intenționat de Belarus – aliat apropiat al Rusiei – pentru a declanșa o criză umanitară la granița estică a Uniunii Europene. Traversările s-au redus anul trecut, dar în 2025 au crescut din nou, spune Grickovs. În perioada ianuarie-septembrie, grănicerii au efectuat aproximativ 10.000 de interceptări, aproape dublu față de totalul din 2024. Diferența este că, de această dată, mulți migranți, provenind în special din Africa și Orientul Mijlociu, dețin vize rusești. „Acum vin doar prin Moscova. Rusia eliberează vize și apoi…” a spus Grickovs.
Creșterea numărului de treceri ilegale este dificil de atribuit în mod direct politicilor Rusiei sau Belarusului și acesta este chiar scopul. Războiul hibrid presupune acțiuni ostile, atacuri cibernetice, sabotaje și campanii de dezinformare, care nu ating pragul unei confruntări directe și sunt adesea greu de atribuit unui actor statal. Acestea sunt însă destabilizatoare, subminând sentimentul de siguranță al populației și încrederea în guverne.
Războul hibrid dus de Rusia
Oficialii europeni consideră că Rusia își intensifică războiul hibrid împotriva Europei. În ultima lună, aeronavele ruse au încălcat în mod repetat spațiul aerian al statelor membre NATO. Dronelor ruse li s-a semnalat prezența în spațiul aerian al Poloniei și României, iar avioane MiG au traversat granița Estoniei. Autoritățile daneze investighează observarea unor drone de mari dimensiuni lângă mai multe aeroporturi, incident care a dus la anularea și întârzierea zborurilor. Aceste incursiuni se adaugă mai multor cazuri de bruiaj al semnalelor și sabotaj, despre care statele europene susțin că sunt orchestrate de la Moscova.
„Nu suntem formal în război, dar nu suntem nici în pace, suntem într-un război hibrid”, a declarat Andris Sprūds, ministrul leton al apărării. „Aceasta este realitatea cu care trebuie să ne confruntăm, pe care trebuie să o gestionăm și pentru care trebuie să fim pregătiți: incidente de sabotaj, dezinformare, folosirea imigrației ilegale ca armă, atacuri cibernetice.”
Zona gri dintre război și pace în Letonia
De la începutul invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, jumătate dintre punctele oficiale de trecere a frontierei Letoniei cu Rusia și Belarus au fost închise. Doar un tren circulă zilnic între Letonia și Belarus în ambele sensuri. Guvernul de la Riga a cheltuit milioane de euro pentru construirea unui gard de 145 de kilometri, care se întinde aproape de-a lungul întregii frontiere cu Belarus.
Odată cu întreruperea comerțului transfrontalier, mare parte din activitatea lui Grickovs se concentrează pe combaterea metodelor tot mai ingenioase ale traficanților de țigări, care ascund contrabanda în trenuri, trimit pachetele prin râul Daugava în recipiente impermeabile sau le transportă cu drone și baloane meteorologice.
Granița devine, însă, tot mai militarizată și – chiar dacă nu se află într-o stare reală de război – foarte aproape de aceasta. Guvernul leton își crește bugetul apărării, de la puțin peste 2% din PIB în 2022 la un obiectiv de 5% anul viitor, și a început lucrările la o linie defensivă cu buncăre, „dinți de dragon”, șanțuri și alte măsuri de „contra-mobilitate” de-a lungul frontierelor cu Rusia și Belarus.
În Daugavpils, un oraș cu aproximativ 80.000 de locuitori, bulevardele largi erau aproape goale într-o după-amiază de miercuri din septembrie. Cu o zi înainte, serviciile de securitate organizaseră exerciții antiteroriste – grănicerii fiind obligați să blocheze drumurile. În tot orașul, afișele informau locuitorii despre exercițiile NATO care aveau loc în septembrie și octombrie. Canalele oficiale de social media ale guvernului transmit periodic cetățenilor să nu se îngrijoreze dacă observă convoaie militare deplasându-se pe străzi.
Dacă ceea ce Letonia numește „ora X” – o invazie – ar avea loc, Grickovs și colegii săi ar trece sub comanda armatei. Ei au fost deja instruiți pentru diferite scenarii de criză. „Suntem pregătiți oricând să trecem sub comanda armatei naționale”, a spus el.
Între timp, grănicerii se concentrează pe gestionarea numărului tot mai mare de persoane care încearcă să traverseze frontiera. Grupurile taie gardurile sau încearcă să traverseze râul Daugava cu barca.
Mai mult decât o criză a migranților
Crearea unei crize migratorii nu este singura metodă prin care vecinii estici ai Letoniei încearcă, potrivit acuzațiilor, să destabilizeze țara.
De ani de zile, serviciile de securitate din Letonia susțin că țara este ținta unor campanii de dezinformare menite să creeze sau să amplifice diviziunile sociale și să submineze sprijinul pentru NATO și Uniunea Europeană. De la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, aceste narațiuni încearcă să exploateze nemulțumirile socio-economice și să prezinte ajutorul oferit Ucrainei sau cheltuielile militare drept bani care ar putea fi folosiți pentru servicii sociale.
CERT.LV – Centrul de Răspuns la Incidente Cibernetice al Republicii Letonia – a raportat o creștere semnificativă a atacurilor cibernetice asupra țintelor letone din 2022, în special în acest an. Biroul de Protecție Constituțională (SAB) a declarat în cel mai recent raport anual că anul trecut hackerii ruși au încercat în mai multe rânduri să perturbe companii de infrastructură și rețele de comunicații.
Deși recentele încălcări ale spațiului aerian NATO par o confruntare mai directă și mai agresivă, ele pot fi interpretate ca o extensie a războiului hibrid, a declarat Jānis Kažociņš, fostul șef al SAB, într-un interviu la Riga. Forțele aeriene ruse nu au reușit să obțină supremația aeriană în Ucraina și nu se pot compara cu cele europene, a spus el. Dar lipsa unui răspuns coerent în Europa alimentează un sentiment de nesiguranță. „Ne-au arătat acum că pot trimite drone în spațiul aerian NATO și noi nu știm ce să facem cu ele”, a spus el.
Rezistență și adaptare
Combaterea acestor tactici este „un proces permanent” de construire a rezilienței, a spus Sprūds. Aceasta merge dincolo de infrastructura militară și implică o comunicare constantă și o pregătire a societății pentru a priva inamicul de vulnerabilități exploatabile.
Țările baltice au învățat să trăiască într-o „situație nedefinită” între pace și război, spune Artis Pabriks, fost ministru al apărării și actual președinte al Northern Defence Policy Centre din Riga. „Am încercat să transformăm aceste provocări în avantaje. De aceea, în toate cele trei state baltice există centre de excelență NATO dedicate securității cibernetice, energiei și comunicării strategice”, a spus el.
Rusia este pricepută să acționeze în limitele impuse de societățile liberale occidentale. „Ei folosesc regulile noastre împotriva noastră și nu le respectă ei înșiși”, a adăugat Pabriks. Totuși, răspunsul nu trebuie să implice renunțarea la principiile care diferențiază țările UE de Rusia. „Cel mai important este să rămânem țări libere, democratice și liberale, așa cum suntem. Aceasta este regula noastră fundamentală și trebuie să o păstrăm”, a spus el. În schimb, guvernele europene trebuie să fie creative în modul în care contraatacă.
Grickovs a declarat că există o propunere guvernamentală – pe care o susține – de extindere a zonei de protecție a frontierei. În prezent, doar grănicerii și poliția au acces la o bandă de 12 metri de la linia de frontieră, dar aceasta ar putea fi extinsă la 42 de metri. „Pe 12 metri poți trece într-o secundă și ajungi în pădure. Pe 42 de metri ai nevoie de cinci-șase secunde, timp suficient pentru ca sistemele de supraveghere să te detecteze”, a explicat el.
Patrulele, echipate cu drone și sisteme anti-dronă, s-au confruntat cu unele interferențe electronice. „Nu avem dovezi că ar fi din Belarus”, a spus Grickovs, dar comunicațiile au fost perturbate, iar controlul asupra dronelor s-a pierdut. „Uneori senzorii încetează să funcționeze, alteori nu avem semnal radio sau mobil.”
Dacă, așa cum sugerează unele rapoarte, dronele care au perturbat activitatea aeroporturilor daneze au provenit de pe nave nemilitare din Marea Baltică, autoritățile ar trebui să le urce la bord și să aplice „puțină birocrație europeană”, spune Pabriks. „Ar trebui să folosim toate metodele inventive și, să zicem, să verificăm cât de ecologic este motorul navei sau dacă toaletele funcționează.”
Sectorul privat este tot mai conștient că ar putea deveni țintă. Multe companii de utilități, bănci, firme de telecomunicații și logistică din țările baltice colaborează cu guvernele pentru a se proteja împotriva amenințărilor hibride.
„Văd, de exemplu, că instruirile privind reziliența, atelierele și seminarele nu se mai desfășoară doar în companiile clasice de infrastructură critică, ci și în lanțurile de farmacii”, a spus Marija Golubeva, fost ministru de interne al Letoniei, care colaborează acum cu companii pentru a le ajuta să devină mai rezistente la atacuri hibride.
Instruirea sa presupune simularea unor scenarii de atac, pentru a le arăta companiilor cum s-ar putea desfășura un incident. De exemplu, o companie de electricitate ar putea suferi o întrerupere a serviciilor în același timp cu lansarea unei campanii de dezinformare printr-o rețea de boți care să susțină că a avut loc un dezastru. Directorii care anterior se concentrau doar pe clienți și pe operațiunile zilnice s-ar putea trezi implicați în geopolitică. „Cred că pentru directorii executivi din statele baltice acest lucru este mai puțin un șoc decât ar fi pentru un CEO obișnuit din Europa Occidentală”, a spus Golubeva.
Pentru unii din Letonia, extinderea presupuselor atacuri hibride rusești în Europa și accentul reînnoit asupra acestor tactici din ultimele luni ar putea reprezenta un semnal de trezire întârziat pentru țările din vest.
Europenii occidentali s-au obișnuit să ducă „vieți confortabile”, spune Kažociņš, fostul șef al SAB. „Întrebarea este dacă, atunci când sabotajele sau dronele de proveniență necunoscută vor începe să lovească rețelele de electricitate și comunicații, oamenii vor realiza că viața nu e chiar atât de simplă.” În trecut, europenii credeau că războaiele nu se mai poartă pe continent, a adăugat el. „Apoi a venit Ucraina și, chiar și atunci, mulți nu au înțeles gravitatea situației. Dar vor înțelege.”
Ştiri video recomandate
