Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai capabilă, apare întrebarea: mai există vreo meserie sigură? "Am ajuns la concluzia că cea mai sigură slujbă din lume este probabil cea de grădinar", a spus recent Martin Wolf, comentator economic-șef la Financial Times.
A doua zi însă, FT a publicat articolul "Grădinile cultivate de AI", în care era descris un sistem complet automatizat, cu irigație inteligentă prin picurare, senzori pentru detectarea dăunătorilor, sperietori cu laser și un robot solar care plivește (N.r. - smulge buruienile.
Nu este clar cât de amenințătoare sunt aceste tehnologii pentru locurile de muncă ale grădinarilor umani, dar ne reamintesc că există o diferență între o slujbă și o sarcină. Majoritatea meseriilor sunt compuse din pachete de sarcini interconectate.
Un grădinar nu doar taie iarba și plivește buruieni, ci și găseşte dăunători, proiectează grădini și, poate cel mai dificil, comunică eficient cu clienți pretențioși. Inteligența artificială ar putea ajuta la multe dintre aceste sarcini, dar este puțin probabil să elimine complet meseria de grădinar. Mai degrabă, o va transforma.
Adevărata întrebare este: cum va schimba AI felul în care ne desfășurăm munca? Vom aprecia meseriile modificate care ne vor rămâne după această transformare?
Deși AI generativă este relativ nouă, întrebările acestea nu sunt. Ele datează din vremea protestelor luddite de la începutul secolului XIX, când muncitorii calificați din industria textilă au văzut cum mașinile le automatizau munca și îi făceau ușor de înlocuit cu lucrători mai ieftini, cu mai puțină experiență.
Răspunsurile la aceste dileme depind de două aspecte: tehnologia și natura locului de muncă. Putem învăța ceva din două exemple diferite: foaia de calcul digitală și "unitatea Jennifer", un dispozitiv de ghidare folosit în depozite.
Foaia de calcul digitală, apărută în 1979, a automatizat calculele contabile repetitive, dar contabilii și-au adaptat rolul către sarcini mai strategice și creative, cum ar fi analiza riscurilor sau modelarea scenariilor.
În contrast, unitatea Jennifer este o cască care ghidează angajații din depozite în timp ce adună produse de pe rafturi. Aceasta le șoptește instrucțiuni și le monitorizează mișcările, eliminând și ultimul efort cognitiv dintr-o muncă deja epuizantă fizic. Astfel, AI a făcut o muncă monotonă și mai monotonă, în timp ce în cazul contabililor, a făcut o muncă interesantă și mai interesantă.
O nouă perspectivă vine de la cercetătorii de la MIT, David Autor și Neil Thompson, în studiul lor intitulat "Expertiză". Ei pornesc de la o întrebare simplă: ar trebui ca funcționarii contabili și cei de inventar să fie afectați în mod similar de automatizare?
La prima vedere, da. Ambele categorii de lucrători făceau sarcini intelectuale de rutină – identificarea erorilor, compilarea inventarelor şi calcule simple. Computerele au preluat rapid aceste sarcini, iar automatizarea ar fi trebuit să aibă un impact similar, dar nu a fost așa.
Potrivit lui Autor și Thompson, salariile funcționarilor contabili au crescut, în timp ce cele ale angajaților de inventar au scăzut.
Motivul? Majoritatea meseriilor nu sunt doar colecții de sarcini aleatorii. Ele sunt structuri coerente de activități, grupate astfel încât să fie îndeplinite eficient de o singură persoană. Dacă scoți unele sarcini din ecuație, întreaga meserie se transformă.
Funcționarii de inventar au pierdut partea muncii care necesita pregătire și competență – aritmetica – și au devenit, practic, cărători de marfă. Funcționarii contabili, în schimb, au rămas cu partea muncii care cere judecată, analiză și rezolvare de probleme complexe.
Așadar, chiar dacă s-au automatizat aceleași sarcini, impactul a fost diferit: un job a devenit mai puțin calificat, celălalt – mai specializat.
Pentru oricine își face griji legat de viitorul propriului loc de muncă în era AI, întrebarea cheie este: va înlocui AI partea cea mai complexă și calificată a muncii tale sau partea plictisitoare, pe care ai vrut mereu să o delegi? Răspunsul poate sugera dacă viitorul jobului tău va fi mai motivant sau mai frustrant – și dacă vei câștiga mai mult sau mai puțin, pe măsură ce munca ta de expert este apreciată sau, dimpotrivă, banalizată.
De exemplu, AI generativă este excelentă pentru generarea de idei. Face conexiuni surprinzătoare și produce rapid alternative variate. Dacă ai un job care conține ocazional câteva momente creative într-o mare de birocrație, atunci apariția unei "fabrici de brainstorming" nu e chiar eliberatoare. Dimpotrivă, poate înlocui tocmai acele momente speciale.
Ştiri video recomandate
