Timp de ani de zile, viitorul a fost imaginat ca fiind linii curate și mașinării zgomotoase. Vehicule zburătoare, costume metalice și arme care clipesc. Nimic din toate acestea nu i-a pregătit pe mulți pentru posibilitatea ca spionajul să se târască, nu să zboare. Cu toate acestea, în Germania, insectele au devenit un subiect major de discuție privind apărarea și supravegherea, potrivit Times of India.
SWARM Biotactics, un startup înființat în 2024, câștigă teren prin transformarea gândacilor în instrumente mobile de colectare a informațiilor. Pare neliniștitor, chiar ridicol, până când logica devine clară. Acestea nu sunt recuzită de science-fiction. Sunt creaturi vii echipate cu mici rucsăcele care se deplasează prin zone unde mașinile eșuează și oamenii nu pot călători în siguranță.
Gândacii ar putea deveni următoarea tehnologie de spionaj și de salvare. Logica este practică, nu dramatică. Insectele deja ajung acolo unde oamenii evită. Clădiri prăbușite. Spații înguste. Infrastructură deteriorată. Zone supravegheate.
Avatantajele folosirii gândacilor pentru spionaj
Dronele tradiționale întâmpină dificultăți în interior. Roboții de teren se blochează. Oamenii se expun la riscuri evidente.
Gândacii, pe de altă parte, sunt construiți pentru haos. Supraviețuiesc presiunii, întunericului și resturilor. Fondatorii
SWARM cred că acest lucru îi face utili, nu ca înlocuitori ai instrumentelor existente, ci ca ceva cu totul diferit. O metodă de a colecta mici fragmente de informații din spații altfel inaccesibile.
Momentul contează și el. Germania își reevaluează capacitățile de apărare, mai ales pe fondul războiului din Ucraina, care schimbă modul în care sunt privite informațiile și accesul.
Antenele sunt caracteristici ale insectelor care joacă un rol crucial în viața acestora. Gândacii le folosesc pentru a identifica obstacolele, cum ar fi pereții, și pentru a le ocoli.
SWARM a profitat de această caracteristică prin montarea unui set de electrozi pe rucsăcelele de spionaj, conectați la antenele gândacilor. Prin transmiterea de impulsuri prin acești electrozi, oamenii de știință pot declanșa instinctele lor naturale de navigație și îi pot direcționa pe anumite trasee.
Acest lucru poate fi realizat cu un control de la distanță, pilotând insecta ca pe o mașinuță cu telecomandă; cu toate acestea, compania lucrează și la algoritmi pentru direcționare autonomă, care ar permite controlul întregii roiuri de gândaci, fiecare având tehnologii diferite integrate în rucsăcele, cum ar fi camere, microfoane, GPS și echipamente de comunicare.
Gândacul hissing din Madagascar ar putea fi o alegere potrivită.
Insecta este suficient de mare pentru a purta echipament fără a se prăbuși sub greutate. Este rezistentă. A fost studiată timp de decenii, ceea ce înseamnă că oamenii de știință îi înțeleg comportamentul.
Această familiaritate reduce incertitudinea și permite inginerilor să proiecteze sisteme care să funcționeze în armonie cu mișcarea naturală a insectei, nu împotriva ei. Scopul nu este de a forța comportamentul, ci de a-l ghida.
Este vorba doar despre uz militar?
SWARM vorbește adesea despre apărare, dar menționează și intervențiile în caz de dezastru. Cutremure. Prăbușiri de clădiri. Zone nesigure pentru echipele de salvare. În astfel de situații, senzori mici și mobili ar putea localiza supraviețuitori sau evalua daunele structurale.
Rămâne de văzut dacă tehnologia va fi folosită astfel. Finanțarea militară influențează adesea dezvoltarea timpurie, chiar dacă ulterior se propun utilizări civile.