Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai prezentă în viața de zi cu zi, oamenilor le este din ce în ce mai greu să distingă vocile reale de cele generate artificial, arată un nou studiu publicat în revista PLoS One, preluat de Euronews.
De la asistenți virtuali precum Alexa până la videoclipurile și postările de pe rețelele sociale, AI a devenit o parte firească a rutinei zilnice. Însă progresele rapide din domeniu fac tot mai dificil de spus ce este autentic și ce este produs de o mașină.
Cercetătorii de la Queen Mary University din Londra au constatat că majoritatea participanților la studiu nu au putut face diferența între vocile reale și cele generate de AI. Participanții au ascultat 80 de înregistrări - jumătate umane, jumătate sintetice - și au fost rugați să le evalueze în funcție de cât de „de încredere” sau „dominante” păreau.
Vocile AI au fost de două tipuri: unele create de la zero și altele „clonate” după oameni reali. În timp ce vocile complet artificiale au fost adesea recunoscute ca false, cele clonate au indus în eroare participanții - 58% dintre acestea au fost considerate drept reale. Prin comparație, 62% dintre vocile umane au fost identificate corect.
„Cea mai importantă concluzie este că vocile generate de AI, mai ales cele clonate, sună la fel de uman ca înregistrările reale”, a explicat dr. Nadine Lavan, autoarea principală a studiului. „Este remarcabil, mai ales având în vedere că am folosit instrumente disponibile publicului, care nu necesită abilități tehnice sau costuri mari”.
Risc de abuzuri: de la escrocherii la deepfake-uri
Tehnologia de clonare vocală analizează și reproduce caracteristicile-cheie ale unei voci. Această precizie a făcut-o extrem de atractivă pentru escrocii care folosesc AI pentru a imita vocea unei rude sau a unei persoane apropiate, în special în tentativele de fraudă telefonică.
Persoanele în vârstă sunt cele mai vulnerabile: cercetări realizate de Universitatea din Portsmouth arată că două treimi dintre cei trecuți de 75 de ani au fost ținta unor tentative de înșelătorie prin telefon, iar aproape 60% dintre acestea au implicat apeluri vocale.
În paralel, vocile generate de AI au început să ridice probleme și în industria divertismentului. Actrița Scarlett Johansson a acuzat anul trecut OpenAI că a folosit o voce „ciudat de asemănătoare” cu a sa pentru ChatGPT, după ce interpretase rolul unei asistente virtuale în filmul Her.
De asemenea, au devenit tot mai frecvente așa-numitele deepfake-uri audio, în care sunt imitate vocile unor politicieni sau jurnaliști pentru a răspândi dezinformări.
Dr. Lavan crede că astfel de riscuri impun o reglementare mai strictă: „Companiile care dezvoltă această tehnologie ar trebui să colaboreze cu eticieni și legiuitori pentru a stabili limite clare privind consimțământul și dreptul de proprietate asupra vocii.”
AI-ul care dă voce celor fără glas
Cercetătoarea subliniază, însă, că tehnologia poate fi folosită și în scopuri pozitive, mai ales pentru persoanele mute sau cu dificultăți de vorbire.
„Tehnologii de acest tip există de mult, iar Stephen Hawking este cel mai cunoscut exemplu. Noutatea este că acum se pot personaliza vocile sintetice - fie pentru a recrea vocea originală a unei persoane, fie pentru a o transforma complet, în funcție de identitatea și preferințele ei”, a explicat dr. Lavan.
Astfel de instrumente pot fi utile și în educație, în media sau în producția de cărți audio, facilitând accesul la conținut pentru persoanele cu dizabilități. Un studiu recent a arătat că elevii care folosesc materiale audio bazate pe AI au o motivație și o implicare mai mari, în special cei cu ADHD.
De asemenea, AI-ul permite acum „traducerea” vocilor în alte limbi fără a le altera timbrul, permițând oamenilor să-și păstreze identitatea vocală indiferent de limbă. „Aceasta ar putea schimba radical comunicarea globală și schimburile culturale”, a adăugat cercetătoarea.
Ce urmează
Pe măsură ce vocile sintetice devin tot mai prezente, specialiștii vor să afle cum reacționează oamenii la ele.
„Ne interesează dacă oamenii interacționează diferit atunci când știu că o voce e generată de AI”, a spus dr. Lavan. „De exemplu, ar fi mai dispuși să urmeze instrucțiunile unei voci artificiale plăcute, dar evident non-umane? Sau, dimpotrivă, s-ar enerva mai repede dacă ceva nu merge bine?”
Cercetătoarea crede că astfel de răspunsuri ne pot ajuta să înțelegem mai bine cum evoluează interacțiunile dintre oameni și tehnologie - și unde ar trebui trasă linia între real și artificial.
Ştiri video recomandate
