Mathieu Pollet, un reporter Politico, a încercat să trăiască și să lucreze timp de 72 de ore fără tehnologie americană, pentru a vedea cât de dependent este, de fapt, de serviciile și produsele dezvoltate în SUA. Fără Google, WhatsApp, rețele sociale sau plăți cu cardul, el a încercat să vadă cum s-ar descurca dacă aceste servicii ar dispărea brusc din viața de zi cu zi.
Jurnalistul a mărturisit că primul lucru pe care l-a observat atunci când a renunțat la tehnologia americană a fost liniștea.
El spune că, în mod normal, se trezea zilnic cu apeluri, mesaje și diverse notificări din rețelele sociale care continuau pe tot parcursul zilei. Doar într-o zi de weekend avea aproximativ 200 de notificări, spune el.
„M-am întrebat dacă mă voi transforma într-un călugăr digital”
În prima zi de experiment, dimineața a început cu multă liniște.
„Fără iPhone. Fără Mac. Fără Slack sau Teams. Fără Căutare Google sau Maps. Fără ChatGPT. Fără WhatsApp sau Signal. Fără feed-uri de Facebook sau Instagram. Fără plăți cu cardul de credit.
M-am întrebat dacă mă voi transforma într-un călugăr digital”, mărturisește el.
După mai mulți ani în care a urmărit încercările Europei de a-și reduce dependența de marile companii americane de tehnologie și de a dezvolta alternative proprii, jurnalistul POLITICO a decis să vadă cum ar arăta acest lucru în viața de zi cu zi. Astfel, a încercat să trăiască și să muncească timp de 72 de ore la Bruxelles fără să folosească tehnologie americană.
Fără telefonul obișnuit, primele ore au semănat cu un sevraj
Mathieu Pollet a încercat să vadă cum s-ar descurca dacă, peste noapte, toate aceste servicii ar deveni indisponibile.
El a mărturisit că, în prima zi după ce și-a închis iPhone-ul, a scos din sertar un telefon Nokia simplu.
Nimeni nu îl suna, nimeni nu îi trimitea mesaje. În mod normal, telefonul este permanent conectat la ceilalți, însă Nokia-ul îl izolase aproape complet.
Jurnalistul descrie că lipsa notificărilor i-a adus rapid senzația de liniște. Cu toate acestea, el spune că primele ore fără iPhone au semănat cu un sevraj.
„Am observat că mă plimbam într-o parte și în alta prin apartament, pentru că mintea mea, de obicei suprastimulată, se pare că nu reușea să se concentreze la un obicei banal”, mărturisește el.
Acesta susține însă că lipsa rețelelor sociale l-a făcut să-și dea seama cât de nociv este să dea scroll (n.red să deruleze) pe Instagram și să piardă ore bune în online.
Fără plăți cu cardul bancar
El a renunțat chiar și la plățile cu cardul bancar.
„Cumpărăturile online erau excluse, dar la fel era și plata cu cardul în magazine și restaurante. Rețelele de plăți pe care le folosesc sunt americane: Visa și Mastercard domină plățile cu cardul în toată Europa, ceea ce înseamnă că chiar și o achiziție efectuată cu un card bancar european se realizează adesea prin intermediul unor rețele controlate de SUA”, mai relatează jurnalistul.
Timp de 72 de ore, a plătit toate cumpărăturile cu bani cash.
„Asta însemna că trebuia să cumpăr totul cu numerar, lucru pe care nu-l mai făcusem în mod regulat de mult timp”, a mai spus acesta.
Dependența de divertisment
Renunțarea la Netflix, Amazon Prime, Disney+ și YouTube făcea și ea parte din experiment. Asta însemna să renunțe, dintr-o dată, la o bună parte din opțiunile sale de divertisment.
Problema era că lucrurile s-au dovedit chiar mai complicate. Nu doar că nu mai putea folosi platformele americane, dar nici măcar nu putea testa în condiții normale alternativele europene de streaming. Televizorul și tableta pe care le avea funcționau ambele cu software dezvoltat de Google.
Așa că, pentru următoarele zile, s-a întors la lucrurile mai simple: o consolă Nintendo Switch din Japonia, pe care o putea folosi fără internet, câteva cărți și, desigur, celebrul joc Snake.
Munca fără instrumente online
Jurnalistul a mărturisit că prima zi de muncă fără Teams, Gmail și alte instrumente digitale a reprezentat o adevărată provocare.
„Mă simțeam productiv. Dar fluxul de lucru din jurul meu nu era. Instrumentele în sine au funcționat perfect odată ce am acceptat că renunțarea la ani de obiceiuri ar necesita timp.
Perturbarea a provenit, în cele din urmă, din colaborarea deficitară: întâlniri, mesaje, documente partajate și fluxul constant de mici schimburi de replici care mențin o redacție în mișcare”, a mai relatat el.
„A fost ca și cum ai fi dispărut”, i-a spus mai târziu un coleg.
Totodată, spune el, a devenit „un outsider” în propria echipă. A trebuit să sară peste ședințele video de rutină pe Slack și Teams, ratând în același timp și mesajele trimise prin WhatsApp și Signal.
„În cele din urmă, acest lucru a subliniat unul dintre principalele puncte critice ale eforturilor Europei pentru o mai mare independență tehnologică: suveranitatea digitală nu este un proiect individual. Funcționează doar dacă oamenii, companiile și instituțiile acționează împreună”, a mai relatat jurnalistul.
Revenirea la vechile obiceiuri
După cele trei zile „offline”, jurnalistul spune că deși s-a confruntat cu anxietate la început, aceasta s-a transformat treptat într-un sentiment de liniște.
El mărturisește că cele 72 de ore i-au arătat cât de mult ajunsese să considere aceste tehnologii ca fiind ceva firesc.
Practic, comunicarea, accesul la conturile online, identitatea digitală și toate informațiile adunate de-a lungul anilor depind de aceleași servicii.
„Acum, deși probabil vă întrebați cum voi acționa în baza a ceea ce am învățat, îmi amintesc în mod ciudat de Covid.
Din păcate, același lucru s-a întâmplat și aici. iPhone-ul meu a căzut direct înapoi în buzunar. Mesajele au început să curgă din nou. Cardul meu bancar a revenit la locul lui obișnuit. În câteva ore, m-am întors confortabil în tehnologia americană”, a încheiat acesta.
