Pare că lista lucrurilor care ar putea provoca o catastrofă la scară globală nu se mai termină. Un război nuclear, schimbările climatice, o nouă pandemie, atacuri cibernetice, inteligența artificială, erupția unui supervulcan sau chiar impactul unui asteroid sunt doar câteva dintre scenariile luate în calcul de oamenii de știință, potrivit Science Alert.
Dar dacă una dintre aceste amenințări s-ar transforma într-o catastrofă fără precedent, unde ai avea cele mai mari șanse să supraviețuiești?
Un studiu științific publicat în revista Global Challenges a încercat să răspundă tocmai la această întrebare. Cercetătorii au analizat care țări ar putea rezista cel mai bine în fața unor dezastre capabile să perturbe viața la nivel mondial.
Concluzia lor este surprinzătoare: Australia apare cel mai des în cercetările analizate drept cea mai rezilientă țară în fața riscurilor catastrofale globale.
Asta nu înseamnă, însă, că Australia ar fi un refugiu perfect.
„Nicio zonă de pe Pământ nu este rezilientă în fața tuturor riscurilor catastrofale globale”, avertizează autorii studiului. Australia este considerată mai degrabă țara care, per ansamblu, ar avea cele mai multe avantaje în cazul unui astfel de scenariu.
Ce înseamnă, de fapt, o catastrofă globală
Cercetătorii au analizat sute de studii și rapoarte despre riscurile care ar putea afecta simultan societățile din mai multe regiuni ale lumii.
Au grupat aceste amenințări în trei mari categorii.
Prima este reprezentată de evenimentele care reduc brusc cantitatea de lumină solară care ajunge pe Pământ. O erupție vulcanică majoră, un „iad nuclear” sau impactul unui asteroid ar putea arunca în atmosferă cantități uriașe de particule și praf, reducând lumina solară și afectând agricultura.
A doua categorie se referă la prăbușirea infrastructurii esențiale. Electricitatea, transporturile, comunicațiile și producția de alimente ar putea fi grav afectate de furtuni geomagnetice, atacuri cibernetice, pandemii sau explozii electromagnetice de mare altitudine.
A treia categorie vizează riscurile biologice globale: epidemii sau alte amenințări biologice, naturale ori provocate de oameni, capabile să producă pierderi masive de vieți și să destabilizeze societățile la scară continentală sau mondială.
De ce Australia?
Pentru a determina cât de bine ar putea rezista o țară, cercetătorii au analizat mai mulți factori: poziția geografică, producția de alimente, industria, resursele energetice, stabilitatea instituțiilor și dependența de comerțul internațional.
Australia bifează multe dintre aceste criterii.
Este o țară-insulă, aflată la mare distanță de majoritatea marilor centre de populație ale lumii. Această izolare geografică ar putea fi un avantaj în cazul anumitor dezastre sau epidemii.
În plus, Australia produce cantități importante de alimente, are resurse de combustibili fosili, un sector industrial și minier dezvoltat și o economie puternică.
Stabilitatea politică și instituțională reprezintă un alt avantaj.
Toate aceste elemente pot conta enorm într-o situație în care lanțurile globale de aprovizionare s-ar rupe, iar fiecare țară ar trebui să se bazeze cât mai mult pe propriile resurse.
„Este o insulă, astfel că se poate izola mai ușor. Australia produce o cantitate incredibilă de alimente, are o industrie internă și un sector minier importante. Este, de asemenea, o țară bogată și o democrație relativ stabilă. Toate acestea o fac mai rezilientă”, explică Florian Ulrich Jehn, autorul principal al studiului.
Izolarea poate fi și un dezavantaj
Avantajele Australiei se pot transforma însă, în anumite situații, în vulnerabilități.
Faptul că este izolată geografic poate proteja țara de unele amenințări, dar în același timp o face dependentă de comerțul internațional pentru anumite produse esențiale.
Combustibilul, medicamentele și îngrășămintele se numără printre bunurile pentru care Australia are nevoie în continuare de importuri.
În plus, țara nu este ferită de efectele schimbărilor climatice și poate fi afectată de propriile dezastre naturale.
Cu alte cuvinte, Australia poate fi mai bine pregătită decât multe alte țări pentru un scenariu de colaps global, dar nu este un loc în care toate riscurile dispar.
Noua Zeelandă, Japonia, Elveția și Argentina, printre țările reziliente
Australia nu este singura țară care apare în studiile analizate.
Noua Zeelandă, Japonia, Elveția și Argentina sunt și ele menționate ca state care au anumite caracteristici ce le-ar putea ajuta să facă față unor crize majore. Niciuna nu este însă lipsită de vulnerabilități.
Japonia, Noua Zeelandă și Argentina au teritorii extinse de coastă și pot fi expuse unor tsunami. Unele dintre aceste țări se află, de asemenea, într-o zonă în care activitatea vulcanică reprezintă un risc important.
Iar toate, cu excepția unor particularități ale Elveției, depind într-o anumită măsură de comerțul internațional.
Concluzia cercetătorilor este, prin urmare, cât se poate de clară: nu există un refugiu absolut împotriva unei catastrofe globale.
Australia ar putea deveni un „punct de sprijin” pentru lume
Cercetătorii consideră că statele care au demonstrat o reziliență structurală ridicată, precum Australia și Noua Zeelandă, ar putea avea un rol important nu doar în supraviețuirea unei crize, ci și în gestionarea ei.
Acestea ar putea găzdui rezerve strategice de alimente sau bănci de semințe și ar putea folosi capacitatea lor industrială pentru a continua producția chiar și în condițiile unei perturbări globale.
Într-un scenariu extrem, astfel de țări ar putea deveni adevărate puncte de sprijin pentru organizarea unui răspuns internațional.
Cel mai important lucru rămâne prevenția
Autorii studiului atrag însă atenția că reziliența nu ar trebui să fie confundată cu siguranța absolută.
Unele catastrofe globale, precum erupțiile vulcanice majore, nu pot fi în prezent prevenite. Tocmai de aceea, pregătirea din timp poate face diferența dintre o societate care reușește să-și păstreze funcțiile esențiale și una care intră rapid în colaps.
„Prevenția este întotdeauna de preferat rezilienței”, subliniază cercetătorii.
În cazul unui dezastru global, diferența nu ar fi făcută doar de poziția geografică a unei țări, ci și de cât de bine sunt pregătite instituțiile, infrastructura și populația pentru momentul în care lucrurile nu mai funcționează așa cum le știm.
Australia nu este un loc ferit de apocalipsă. Dar, dintre țările analizate, este cea care pare să aibă cele mai multe atuuri pentru a rezista atunci când lumea din jur ar începe să se prăbușească.
